Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Sentința nr. 160/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 160/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 8229/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 160
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.01.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
GREFIER: D. N.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ, formulate de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul S. D., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul prin consilier juridic și pârâtul prin apărător.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, să se constate pentru pârât existența calității de lucrător al Securității, faptul că sunt îndeplinite cele două condiții: pârâtul a fost angajat al MAI și în această calitate a întreprins o acțiune de supraveghere informativă a unui fost condamnat politic, a dirijat sursele în apropierea acestei persoane, pentru a-i urmări opiniile din punct de vedere politic, relațiile, anturajul, activitatea, dacă mai exista suspiciunea de continuare a activităților pentru care fusese condamnat anterior.
Pârâtul, prin apărător, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât pârâtul nu a fost nici ofițer al Securității, nici nu a avut atribuții pe linie de securitate, nici nu a desfășurat activități care să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale. Nu s-a făcut dovada că pârâtul a funcționat în perioada anilor 1976-1977 la Scrada ca subofițer de poliție. La filele 48 și 100, există două adrese prin care IGPR a arătat că pârâtul a fost adjunct de post la Berlești. Este vorba despre două localități diferite. Fiecare avea post de poliție și niciuna nu și-a schimbat denumirea. Scrisul de pe notele informative nu-i aparține pârâtului, dar dovezile nu au fost suficiente, iar alte înscrisuri sub semnătură privată de acum patruzeci de ani nu s-au putut procura. Nu a fost lămuritor nici specimenul de scris. Deci nu este vorba despre pârât. Nu s-a făcut dovada că acesta a avut atribuții pe linie de securitate. Aceste atribuții erau ale șefului de post, nu ale adjunctului. Notele de la dosar privesc chestiuni comune, specifice unui subofițer de poliție: dacă s-a furat la cântar, aspecte legate de tunsul oilor etc. Nu s-au dovedit activități referitoare la îngrădirea drepturilor fundamentale, cu consecințe pentru o persoană vizată. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei și menționează că nici una dintre condițiile din OUG 24 art. 2 lit. a nu sunt îndeplinite în ceea ce-l privește pe pârât. Solicită respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată. Depune practică judiciară și dovada efectuării cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.
Curtea constată dezbaterile închise și, în temeiul art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Obiectul litigiului îl formează cererea reclamantului C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul S. D. avand ca obiect constatarea calitatii de lucrator al fostei Securități a acestuia din urmă.
Teza reclamantului este in sensul indeplinirii acestei calitati, in conditiile in care paratul a avut gradul de plt major in cadrul Postului de Militie al . si a participat activ la supravegherea informativă a unui fost condamnat politic cu scopul stabilirii activitatii prezente a acestuia. Se mai arata ca din documente rezulta implicarea paraului in actiunea informativa deschisa asupra titularului dosarului, fiind ingradit dreptul la viata privata a acestuia.
Prin intampinare, paratul arata ca din adresa nr._/2014 a IPJ Gorj rezulta ca a indeplinit functia de ajutor de sef de post in cadrul Postului de Politie Berlesti doar in perioada 01.02._77 si ca nu a functionat in cadrul Postului de Politie Scrada. Mai arata ca nu avea atributii pe linie de securitate.
In ceea ce priveste conditia suprimarii sau ingradirii drepturilor si libertatilor fundamentale, paratul apreciaza ca nici aceasta conditie nu este indeplinita, contestand scrisul si semnatura de pe notele informative aflate la dosar.
Analizand susținerile părților, în raport cu mijloacele de probă administrate și dispozițiile legale incidente, Curtea reține:
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lucrător al Securității este „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Din textul legal citat rezulta doua condiții pentru reținerea calitații de lucrator al fostei securitati:
1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989.
2.În calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Curtea va analiza daca in speta sunt intrunite aceste conditii cumulative.
Prima conditie este contestata in litigiu.
Perioada de referinta este 1976-1977, reclamanta susținand ca in aceasta perioada paratul a avut gradul de plutonier major in cadrul Postului de Militie al comunei Scrada jud Gorj. Astfel dupa cum rezultă din adresa IPJ Gorj nr._/2014 (file 48 dosar, respectiv nr._/2014, fila 100 dosar) in perioada de referinta paratul a indeplinit functia de ajutor de sef de post in cadrul postului de politie comunala Berlesti, iar nu Scrada. Diferenta dintre cele doua denumiri este explicabila insa, intrucat din actele dosarului CNSAS rezulta ca este vorba despre . (ex. f. 21, 28, 30 dosar). Prin urmare, Curtea constata indeplinita prima conditie legala pentru calitatea de lucrator al fostei Securități.
In fine, nici invocarea imprejurarii ca activitatea de lucrator de securitate nu intra in atributiile sale de serviciu nu poat fi invocata in conditiile in care legiuitorul nu face o atare distinctie și nu conditioneaza activitatea de lucrator de continutul fisei postului, ci doar de calitatea de a fi angajat in structurile fostei Securități.
Cu privire la conditia nr. 2: În calitatea menționată la punctul 1, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
De remarcat faptul ca legiuitorul prevede ca lucratorul „să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din interpretarea gramaticala a acestui text, vazand ca subiectul vizat de legiuitor este insusi lucratorul, rezultă că a doua conditie pentru constatarea calitatii de lucrator este aceea ca acesta sa fi desfasurat el însuși, direct si personal astfel de activitati prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Prin urmare, trebuie sa fi existat o legatura cauzala directa, imediata, de necontestat intre activitatea desfasurata în concret de lucrator si vatamarea drepturilor și libertatilor fundamentale ale celui urmarit.
Această legatură va fi analizată de instanță în cele ce urmează.
Din actele dosarului nu rezulta legatura cauzala directa intre rezolutiile aplicate pe notele de informare întocmite si conexitatea directa a acestuia cu suprimarea/îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale numitului BC.
Mai intai, remarca instanta faptul ca partea parata a renuntat la proba cu expertiza grafoscopica, astfel ca nu a probat faptul ca scrisul si semnatura de pe mentiunile aplicate pe notele informative cu titlul „sarcini trasate” nu i-ar apartine.
Astfel, pentru a se putea sustine cele afirmate de reclamanta (incalcarea dreptului la viata privata si la libertatea de exprimare), trebuie sa existe o legatura directa si clara de cauzalitate intre, pe de o parte, continutul fiecarei rezolutii aplicate de parat pe de o parte (masurile dispuse) și, pe de alta parte, continutul notelor informative care sa probeze ca rezolutiile au fost aduse la indeplinire, in concret.
Din analiza „sarcinilor trasate” indicate pe notele informative aflate la dosarul CNSAS rezulta ca paratul a dispus dirijarea de informatori care sa poate discutii cu numitul BC pentru a vedea cum se manifesta - fila 25 dosar – nota informativa din 16 mai 1977. Nu s-a probat ca rezolutia de pe nota informativa ar fi fost pusa in practica, nici modalitatea in care ar fi fost pusa in practica si daca aceasta ar fi îngradit drepturile lui BC, in concret.
-fila 27 dosar – rezolutia aplicata pe nota informativa din 03 mai 1977 prin care se indica sesizarea aspectelor din cadrul CAP. Nu se poate retine ca respectiva directiva data de parat ar fi afectat drepturile lui BC in conditiile in care ea vizeaza generic „aspecte din cadrul CAP”.
Apoi, rezoluțiile aplicate pe notele informative de la filele 29 din data de 11.01.1977, f. 31 din data de 27.12.1976, fila 33 nota din 29.09.1976, fila 35 nota din 10.10.1976, f. 37 nota din data de 01.06.1976, fila 39 nota din data de 29.04.1976, fila 41 nota din data de 18.03.1976 au ca obiectiv supravegherea modalitatii in care se manifesta, la nivelul conceptiilor, atitudinilor numitul BC (cu privire la modul de trai, probleme politice, vizitele persoanelor de conducere din alte tari, evenimente din presa sau radio, realizarile statului nostru, evenimente din presa).
Astfel, nota informativa din 02 mai 1977 chiar mentioneaza ca BC spune ca in prezent este mai bine (ca situatie sociala), intrucat se gaseste de lucru nota a fost emisa prin simpla discutie cu numitul BC; nota din 11.01.1977 indica faptul ca BC si-a schimbat locul de munca; nota din 27.12.1976 indica faptul ca BC este multumit, ca partidul a facut bine ca a construit drumuri si fabrici de paine; nota din 29.09.2976 indica faptul ca BC este foarte multumit cu salariul avut; nota din 16.10.1976 indica faptul ca BC afirma ca statul asigura de lucru; nota din 01.06.1976 indica faptul ca regimul actual este cel mai bun; nota din 29.04.1976 indica faptul ca lamagazin se aduc marfuri bune; nota din 18.03.1976 indica faptul ca s-a asfaltat soseaua in . au facut alte partide.
Prin urmare, de aici rezulta ca toate discutiile purtate sunt generice cu privire la realizarile partidului si favorabile regimului comunist. Nici una din discutiile purtate de autorii notelor de informare nu vizeaza viata privata a numitului BC, deci nici nu o lezeaza. In atare conditii nu poate fi retinut ca prin masurile dispuse de parat i s-ar fi incalcat numitului BC dreptul la viata privata.
Apoi, referitor la libertatea de exprimare, din actele dosarului nu rezulta faptul ca acesta ar fi fost ingradit in exprimarea ideilor, conceptiilor despre societatea de la acea vreme. Imprejurarea ca sursele au relatat despre aspectele enuntate de numitul BC cu privire la situatia din . in general nu au avut nicio repercusiune asupra lui BC, prejudicierea acestuia nefiind probata in nici un mod mai cu seama in conditiile in care din actele dosarului rezulta cu claritate ca absolut toate afirmatiile sale erau laudative la adresa regimului de la acea vreme.
Nici un alt inscris al dosarului nu probeaza implicarea efectiva, actiunea directa sau masuri directe dispuse de parat impotriva lui BC prin care sa i se incalce drepturi si libertati fundamentale, deci nu s-a probat de catre reclamant o legatura cauzala directa, imediata, de necontestat intre activitatea desfasurata în concret de lucrator si vatamarea drepturilor și libertatilor fundamentale ale celui urmarit.
Așadar, Curtea apreciază că in prezenta acțiune reclamanta a probat numai indeplinirea uneia dintre conditiile cumulative de la art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, privind calitatea de lucrator al Securitatii, respectiv aceea ca paratul si-a desfasurat activitatea in perioada de referinta activitatea ca ofiter de securitate. Insa, reclamanta nu a probat si indeplinirea celei de-a doua conditii cumulative, respectiv ca in calitatea de ofiter de securitate paratul, să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Asa fiind, actiunea urmeaza a fi respinsa ca nefondata.
In baza art. 451 C. va obliga reclamanta către pârât la 3720 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat (chitantele 491/2014 si 405/2014).
Va respinge cheltuielile de judecată constând în contravaloare cazare in suma de 290 lei intrucat acestea au fost efectuate la data de 07.04.2014, data la care instanta a luat scripte de comparatie paratului (inchierea din aceeasi data, fila 71 dosar), insa la aceasta proba paratul a renuntat ulterior, astfel ca nu se pot acorda cheltuieli pentru un mijloc de proba la care partea a renuntat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în sector 3, București, .. 55-57 în contradictoriu cu pârâtul S. D., cu domiciliul ales la SCP D. D. și Asociații, în București, .. 9, corp A, ., sector 1.
Obligă reclamanta către pârât la 3720 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Respinge cheltuielile de judecată constând în contravaloare cazare.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. F. D. N.
Red./tehnored./C.M.F./D.N/2015/ ex.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 163/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 553/2015. Curtea... → |
|---|
