Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2985/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 2985/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 11982/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2985
Ședința publică de la 25.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – Z. G. L.
JUDECĂTOR - P. C. F.
JUDECĂTOR - I. M. C.
GREFIER - M. I.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX”, în calitate de reprezentant al recurenților-reclamanți H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., împotriva sentinței civile nr. 6172/7.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită; părțile solicitând judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 411 al.1 pct. 2 C.proc.civ., după care,
Curtea constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.411 alineat 2 C.pr.civ. și, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alineat 1 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1. Sentința obiect al recursului
Prin sentința civilă nr. 6172/07.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul cu nr._ , pentru considerentele expuse în cuprinsul acestei hotărâri aflate la dosar:
- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților N. F. A. si P. D. (actualmente P.) si s-a respins, în consecință, acțiunea formulata de aceștia;
- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. Interne si, in consecință, a fost respinsă acțiunea formulata in contradictoriu cu acesta ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva;
- s-a respins în rest, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex în numele reclamanților H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. de Politie a Municipiului București, prin care s-a solicitat să se dispună obligarea pârâților la încadrarea reclamanților, agenți de poliție cu studii superioare în clasa de salarizare si coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
2. Recursul exercitat în cauză împotriva sentinței civile nr. 6172/07.10.2014 și procedura în fața instanței de recurs
2.1.1. Împotriva acestei sentințe, reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex, în numele reclamanților H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., a declarat, în termen legal, respectiv la data de 18.12.2014, recurs motivat, care a fost întemeiat în drept pe prevederile art. 488 pct.6,8 C.proc.civ.
S-a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se caseze sentința recurată, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
2.1.2. În motivarea recursului, întemeiat în drept pe art.488 alin.1 pct.8 C.proc.civ., a susținut, în esență, recurentul că:
- instanța de fond a omis să observe că, prin nerecunoașterea dreptului pretins, diferențierea dată de lege cu privire la drepturile polițiștilor cu studii superioare rămâne lipsită de conținut și este discriminatorie față de ceilalți funcționari publici care dobândesc o diplomă de nivel superior;
- instanța de fond a omis să observe că, până la . Legii nr. 284/2010, nu a existat acest sistem de încadrare salarială și nu au existat state de funcții de agenți de poliție a căror ocupare necesită deținerea unei diplome de licență;
- prin Legea 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, in vigoare de la data de 01.01.2011, s-a implementat un nou sistem de încadrare a personalului bugetar in vederea stabilirii remunerației, inclusiv a polițiștilor, consacrându-se principiul supremației legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii;
- totodată, prin art. 5 din Lege s-a statuat ca realizarea ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferențierea făcându-se și în funcție de criteriul cunoștințelor și experienței;
- urmare a aplicării acestui principiu, in Anexa VII din Lege s-a stabilit ca soldele de funcție și salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sa se diferențieze sub aspectul coeficienților si a claselor in raport si de nivelul studiilor funcțiilor in cauza;
- astfel, in tabelul din Anexa VII, la pozițiile 19 si 20 se regăsesc funcțiile corespunzătoare gradelor de agent - agent șef principal de poliție (șef formațiune) si funcțiilor corespunzătoare gradelor de agent - agent șef principal de politie diferențiate sub aspectul încadrării in clasa de salarizare si coeficient de ierarhizare in funcție de nivelul studiilor medii sau superioare;
- deși legea salarizării unitare a intrat in vigoare la data de 01.01.2011, nici pana la acest moment, reclamanții ce au studii superioare, recunoscute in cadrul activității desfășurare, nu au fost încadrați in funcțiile corespunzătoare clasei de salarizare;
- trebuie avut in vedere ca in baza OG 38/2004 privind salarizarea polițiștilor prevedea doar un adaos de 25% la salariul de baza, pentru agenții cu studii superioare;
- reclamanții au beneficiat de acest spor, fiindu-le recunoscute diplomele de studii superioare;
- ulterior, ca urmare a legii 330/2009 si a celorlalte reglementari privind salarizarea funcționarilor publici, pentru anul 2010 si 2011, acest spor a fost inclus in salariu, întrucât reclamanții au continuat sa desfășoare aceeași activitate, și în prezent reclamanții beneficiind de acest spor, care face parte din salariul de baza;
- referitor la aplicabilitatea Legii 284/2010, este adevărat ca pentru moment nu se aplica coeficienții prevăzuți de lege, respectiv cei din Anexa VII, polițiștii alături de ceilalți funcționari publici beneficiind de vechiul sistem de salarizare;
- cu toate acestea, parații trebuiau sa dispună pana la acest moment încadrarea in funcțiile prevăzute de lege, urmând ca ulterior sa aplice si coeficienții aferenți.
2.2. Intimații-pârâți M. A. Interne și D. G. de Politie a Municipiului Bucuresti, la data de 13.02.2015 și, respectiv, la data de 17.02.2015, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
2.3. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
3. Considerentele instanței de recurs care au fundamentat soluția dată în cauză
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs formulate și observând dispozițiile art. 488 alin. 1 C.proc.civ., conform cărora casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate enumerate la pct. 1-8 ale acestui articol, Curtea, în raport de actele și lucrările dosarului, apreciază recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente, a căror expunere respectă exigențele art. 499 C.proc.civ.:
3.1. Astfel, este necesar de remarcat că, prin cererea de chemare în judecată, obiect al dosarului de față, reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex, în numele reclamanților (membri de sindicat) H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., N. F. A. si P. D. (actualmente P.), în contradictoriu cu pârâții Ministerului A. Interne și D. G. de Politie a Municipiului Bucuresti, a solicitat să se dispună obligarea pârâților la încadrarea reclamanților, agenți de poliție cu studii superioare, în clasa de salarizare si coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Se mai observă -din analiza considerentelor și a dispozitivului sentinței nr. 6172/07.10.2014- că prima instanță, prin sentința obiect al recursului pendinte, după ce a admis excepția lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. F. A. si P. D. (actualmente P.) și a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului A. Interne, respingând, în consecință, acțiunea, a respins, în rest, ca neîntemeiată, actiunea formulată dereclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex, în numele reclamanților (membri de sindicat) H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., în contradictoriu cu pârâta D. G. de Politie a Municipiului Bucuresti.
Or, în condițiile în care recurs împotriva sentinței nr. 5147/ 02.09.2014 a formulat numai reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex, criticând legalitatea soluției adoptate de prima instanță în ceea ce privește fondul cauzei, este indubitabil că, în temeiul art. 634 alin.1 pct. 2 și a art. 430 C.proc.civ., soluțiile date de instanța de fond cu privire la excepțiile procesuale evidențiate anterior au devenit definitive prin nerecurare, au intrat în autoritatea lucrului judecat și nu pot fi supuse, din această pricină, controlului de legalitate al instanței de recurs.
În alte cuvinte, în fața instanței învestite cu judecarea prezentei căi extraordinare de atac nu a fost devoluat decât controlul de legalitate, în limitele motivelor de casare invocate de către recurentul-reclamant, al soluției prin care instanța fondului a respins, ca neîntemeiată, cererea vizând obligarea pârâtei D. G. de Politie a Municipiului Bucuresti să dispună încadrarea reclamanților, agenți de poliție cu studii superioare, în clasa de salarizare si coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare.
3.2. Odată circumscrise astfel limitele cererii de recurs, reține Curtea că nu este fondat motivul de casare întemeiat pe art. 488 pct. 8 C.proc.civ., invocat ca temei al recursului promovat în cauză.
Astfel, trebuie relevat că, potrivit art. 488 alin.1 pct. 8 C.proc.civ., „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”.
Or, în speță, se observă că niciuna dintre criticile de nelegalitate aduse sentinței recurate de reclamant nu sunt fondate.
Astfel, contrar celor susținute de recurenții-reclamanți, constată Curtea că instanța de fond a reținut în mod corect că refuzul intimatei-pârâte DGPMB de încadrare a reclamanților în clasa de salarizare și coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef de poliție cu studii superioare nu este unul nejustificat, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Într-adevăr, se observă că, în anexa VII a Legii nr. 284/2010, pozițiile 19 și 20, s-a prevăzut o diferențiere de încadrare pentru funcția de agent-agent șef principal de poliție, în raport de nivelul studiilor – medii sau superioare.
Însă, trebuie reținut că pct. 8 al anexei prevede că numirea agenților de poliție/penitenciare în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Or, trebuie evidențiat că, până la data pronunțării deciziei de față, nu a fost emis un astfel de ordin, în baza căruia să fie numiți agenții în funcții prevăzute pentru studii superioare, astfel că nu există cadrul normativ pentru transformarea posturilor agenților de poliție.
Mai mult, potrivit art. 12 alin. 2 și 3 din OUG nr. 30/2007, structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor și Reformei Administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar încadrarea unităților pe categorii, organizarea, funcționarea și dotarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului. Totodată, art. 5 din ordinul MAI nr. 65/2011 prevede că numărul total de posturi pe tipuri și categorii de funcții se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar art. 13 alin. 2 din același ordin prevede că statele de organizare se aprobă prin dispoziție a ordonatorului secundar de credite, și anume Inspectoratul General al Poliției Române.
În concluzie, pentru a proceda la încadrarea agenților de poliție în funcții corespunzătoare pentru studii superioare nu este suficientă voința pârâtei DGPMB, ci este necesară emiterea în prealabil a unor ordine MAI și a unei dispoziții IGPR, care să prevadă statele de organizare corespunzătoare, respectiv metodologia de numire.
În statul de organizare al DGPMB aplicabil la acest moment, pentru funcția de agent de poliție nu sunt prevăzute posturi la nivelul studiilor superioare, iar pct. 8 al anexei VII a Legii nr. 284/2010 stabilește că numirea agenților de poliție se face în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare.
În lipsa acestor acte normative, în lipsa unor posturi corespunzătoare care să existe în statul de organizare al DGPMB, refuzul pârâtei de încadrare a agenților de poliție în posturi prevăzute pentru funcții superioare este justificat, deci nu poate fi cenzurat de instanța de contencios administrativ în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.
Faptul că reclamanții beneficiază la acest moment de sporul de 25% prevăzut de vechea reglementare (OG nr. 38/2004) nu este un argument contrar celor reținute de prima instanță; chiar recurenții recunosc că posturile ar exista „sub o altă denumire”; or, constată Curtea că nu este vorba despre o simplă schimbare a denumirii postului, ci este necesară o modificare a statului de organizare prin transformarea unor posturi de agenți de poliție cu studii medii în posturi de agenți de poliție cu studii superioare sau suplimentarea schemei de personal cu posturi noi prevăzute pentru agenți de poliție cu studii superioare.
În concluzie, reține Curtea că numirea agenților de poliție în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite, metodologie care nu a fost elaborată și că, prin acțiunea de față, reclamanții nu au solicitat obligarea ministrului la aprobarea metodologiei, instanța de fond neputând soluționa un asemenea pretenție, întrucât nu a fost învestită în acest sens.
4. Soluția instanței de recurs și temeiul legal al acesteia
Pentru aceste considerente, reținând că, în limitele cererii de recurs, nu există în cauză niciunul dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. 1 C.proc.civ. și având în vedere și considerentele sentinței civile recurate, Curtea, în temeiul art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. 1 C.proc.civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX”, cu sediul în București, .. 19, ., în calitate de reprezentant al recurenților-reclamanți H. V. R., F. I., S. M. A., Z. L. D., D. D., E. N., G. A. A., N. G., R. S., D. M., împotriva sentinței civile nr. 6172/7.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul în București, Calea Victoriei, nr. 19, sector 3, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR Z. G. L. P. C. F. I. M. C.
GREFIER
M. I.
Red. PCF/4 ex./27.05.2015
Jud. fond C. D. – Tribunalul București
← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3983/2015.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
---|