Obligaţia de a face. Decizia nr. 2052/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2052/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 13663/3/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2052
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08 aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
JUDECĂTOR - M. D.
JUDECĂTOR - G. A. F.
GREFIER - A. M. C.
Pe rol soluționarea recursului promovat de recurentul-pârât S. DE S. PENTRU RECUNOAȘTEREA MERITELOR LUPTĂTORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1945-1980 împotriva sentinței civile nr. 7011/29.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. (fostă Secția a IX-a) în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. PARLAMENTARĂ A REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 și intimatul-reclamant N. F. D., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în cadrul amânărilor fără discuții, se prezintă intimatul-reclamant prin avocat I. D. fără împuternicire avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurentul-pârât a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea dispune reluarea cauzei la ordine și pune în vedere apărătorului intimatului-reclamant să facă dovada calității de reprezentant.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se constată aceeași prezență.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorului intimatului-reclamant depune împuternicire avocațială la dosar și invocă lipsa calității procesuale pasive a recurentului având în vedere că acesta nu a fost citat la fondul cauzei, astfel încât consideră că hotărârea nu îi este opozabilă și formulează recurs în numele pârâtei C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989. Menționează că recurentul și-a respectat toate obligațiile în conformitate cu Legea nr. 341/2004.
Curtea ia act de excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât S. de S. pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1980 invocată de intimatul-reclamant.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe noi de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond. Arată că potrivit Legii nr. 341/2004 există o procedură de preschimbare care a fost respectată în totalitatea de către așa-zisul recurent, respectiv ultima lui sarcină a fost să elaboreze lista finală și să o publice în Monitorul Oficial. Această listă finală a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 07.07.2010.
La solicitarea instanței, referitor la criticile formulate prin cererea de recurs, apărătorul intimatului-reclamant arată că intimata C. Parlamentară are un termen de 6 luni de la publicarea listei finale în iulie 2010. Menționează că au trecut 5 ani de la publicarea acestei liste. Există un singur pericol, respectiv faptul că toate drepturile acordate în conformitate cu Legea nr. 341/2004 sunt acordate sub o autorizație provizorie. Acel certificat nu este decât o autorizație provizorie. Arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
În temeiul dispozițiilor art. 394 C.pr.civ., Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare pe fondul recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 7011/29.10.2014 a fost respinsă excepția prematurității, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul N. F. D. în contradictoriu cu pârâții C. P. a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și S. de S. pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat in România in perioada 1945-1989, pârâta S. de S. fiind obligată să înainteze dosarul reclamantului nr._/13.12.2004 către Președintele României conform art. 9 alin.6 din Legea 341/2004, acțiunea în rest fiind respinsă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul S. de S. pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate.
În motivare, s-a arătat că, procedând la o analiză simplistă a situației în fapt, a actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond nu a observat că apărările sale au fost formulate avându-se în vedere interpretarea sistematică a unor norme de drept.
Astfel, recurentul a considerat că din interpretarea sistematică a prevederilor art. 9 alin. (4), (5) și (6) din Legea nr. 341/2004 rezultă că atribuirea titlurilor de către Președintele României prin decret prezidențial se face după finalizarea activității de soluționare a contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, avându-se în vedere legătură care există între aceste norme juridice din același act normativ.
Mai mult, recurentul a precizat că nu este în culpă pentru faptul că C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu a încheiat activitatea de soluționare a contestațiilor adresate acestui organism. Prin urmare, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că acest tip de acțiuni sunt prematur introduse.
De asemenea, recurentul a susținut că instanța de fond nu a luat în considerare nici faptul că din interpretarea art. 9 din Legea nr. 341/2004 rezultă că aceste titluri nu se atribuie separat, prin decret prezidențial, pentru fiecare beneficiar al Legii nr. 341/2004 în parte, ci pentru toate persoanele în cazul cărora a fost aprobată cererea de preschimbare a certificatelor, a fost emis avizul pentru preschimbarea de către C. Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a fost eliberat noul tip de certificate, în baza propunerilor înaintate Administrației Prezidențiale de către S. de S. pentru problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Prin urmare, printr-un singur decret prezidențial vor fi atribuite toate titlurile persoanelor îndreptățite de Legea nr. 341/2004 la atribuirea acestor titluri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 pct. 8 C.pr.civ., Legii nr. 341/2004, H.G. nr. 1412/2004, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă conform art. 411 alin. 1 C.pr.civ.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 341/2004, Legii nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 554/2004, art. 115-118 și urm. C.pr.civ.
În ședința publică din data de 04.08.2015, apărătorul ales al intimatului-reclamant a invocat excepția lipsei calității procesuale a recurentul-pârât S. de S. pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1980.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât S. de S. pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1980 invocată de intimatul-reclamant, Curtea apreciază că este neîntemeiată în condițiile în care sentința civilă recurată a fost pronunțată și în contradictoriu cu acesta, iar prin dispozitiv chiar recurentul-pârât a fost obligat să înainteze dosarul reclamantului nr._/13.12.2004 către Președintele României, conform art. 9 alin. 6 din Legea nr. 341/2004.
De asemenea, Curtea observă că potrivit textului legal menționat, forma în vigoare la momentul formulării cererii de chemare în judecată, recurentul-pârât avea atribuția de a propune Președintele României atribuirea prin decret a titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate.
Așadar, calitatea procesuală pasivă a Secretariatului de S. pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1980 este pe deplin justificată.
Pe fondul cererii de recurs, Curtea observă că în mod corect instanța de fond a reținut în sarcina recurentului-pârât existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantului de a înainta Președintelui României dosarul reclamantului nr._/13.12.2004, astfel cum prevedea art. 9 alin. 6 din Legea nr. 341/2004, forma în vigoare la momentul formulării cererii de chemare în judecată.
În acest sens, Curtea constată că nu este fondată afirmația recurentului-pârât conform căreia din interpretarea sistematică a prevederilor art. 9 alin. 4-6 din Legea nr. 341/2005 ar rezultat că atribuirea titlurilor de către Președintele României prin decret prezidențial se face după finalizarea activității de soluționare a contestațiilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor.
Astfel, conform art. 9 alin. 4-6 din Legea nr. 341/2005, forma în vigoare la momentul sesizării instanței de judecată „(4) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de C. pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de C. pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea. (5) Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. (6) În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de S. pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform alin. (1).”
Astfel, Curtea reține că textul legal redat nu prevede nici expres, nici implicit condiția soluționării tuturor contestațiilor formulate privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor pentru a se înainta Președintelui României dosarul reclamantului în vederea emiterii decretului prezidențial de atribuire a titlului prevăzut de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 341/2005, ci se instituie obligația respectării principiilor cuprinse la art. 2 și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, precum și condiția eliberării certificatului doveditor preschimbat.
Or, în condițiile în care pentru intimatul-reclamant a fost eliberat certificatul doveditor preschimbat, iar recurentul-pârât nu a invocat și nici nu a dovedit că în privința preschimbării certificatului doveditor al intimatului-reclamant s-ar fi formulat o contestație care ar fi fost admisă ori care nu ar fi fost însă soluționată, Curtea apreciază că refuzul de înaintare a dosarului reclamantului către Președintele României este nejustificat.
Mai mult, în condițiile în care intimatului-reclamant i-a fost eliberat certificatul doveditor preschimbat în anul 2010, Curtea constată că recurentul-pârât invocă în apărarea sa nesoluționarea tuturor contestațiilor formulate cu privire la cereri care nu îl vizează pe acesta după curgerea unui termen de 5 ani, așadar nerespectarea unui termen nerezonabil care plasează asupra intimatului-reclamant o sarcină exorbitantă și neproporțională.
Pe de altă parte, Curtea constată că dreptul reclamantului de a-i fi înaintat dosarul către Președintele României este unul individual, iar nu colectiv, astfel cum susține recurentul-pârât, astfel încât nu poate fi invocată, pentru justificarea nerespectării obligației instituite de Legea nr. 341/2005 în sarcina recurentului-pârât, necesitatea emiterii unui singur decret prezidențial în care să fie nominalizați toți beneficiarii titlurilor prevăzute de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 341/2005. De altfel, acest drept al reclamantului nu poate fi valorificat prin raportare la situația cererilor de preschimbare formulate de alte persoane de vreme ce nu există nicio legătură de interdependență între acestea.
Pentru aceste considerente, întrucât nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C.pr.civ., reținând și considerentele sentinței civile recurate, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că în temeiul art. 496 C.pr.civ. acesta va fi respins ca atare, menținându-se hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată.
Respinge recursul promovat de recurentul pârât S. DE S. PENTRU RECUNOAȘTEREA MERITELOR LUPTĂTORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1945-1980 cu sediul în București, Bulevardul I. de Hunedoara nr. 3-5, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 7011/29.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. (fostă Secția a IX-a) în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. PARLAMENTARĂ A REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 cu sediul în București, .-4, sector 1, și intimatul reclamant N. F. D. cu domiciliul în București, ., ., ., sector 4, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 aprilie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. M. P. M. D. G. A. F.
GREFIER
A. M. C.
Red./Dact. MD - 5 ex./02.06.2015
Tribunalul București – Secția a II-a C.
Jud. fond L. P.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2046/2015.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1283/2015.... → |
|---|
