Obligaţia de a face. Sentința nr. 533/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 533/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 3755/2/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
Sentința civilă nr. 533
Ședința publică din data de 27 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. E. C.
GREFIER: B. A. I.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamanta L. I. împotriva pârâtului M. A. NAȚIONALE, având ca obiect obligație de emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta, reprezentată de avocat N. M. și pârâtul, prin consilier juridic D. A. V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, reclamanta nu a depus dovezi asupra calității sale de soție supraviețuitoare a defunctului reclamant L. Ș., după care:
Reclamanta, prin avocat, depune dovezi asupra calității de soție supraviețuitoare a defunctului reclamant L. Ș., respectiv certificatul de căsătorie ..j. nr._ din anul 1961, certificatul de naștere al reclamantei ..n. nr._ din 3 decembrie 1956 și cartea de identitate a reclamantei, după care:
La interpelarea instanței, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de chemare în judecată.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 226/2011 pentru înaintarea în gradul următor, respectiv acela de general de brigadă în retragere. Din întreg materialul probator de la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a întreprins demersurile necesare pentru înaintarea sa în grad, însă comisia nu a avizat pozitiv cererea sa. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii, având în vedere că reclamantul a beneficiat deja de a înaintare în grad. Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, gradul militar este un dreptul este al titularului fiind vorba de recunoașterea în plan social a gradului de cadru militar, prin urmare gradul militar este un titlu onorific, astfel încât nicio persoană nu poate beneficia de un folos material ca urmare a avansării în grad a reclamantului, astfel încât soția nu poate avea nici un interes.
Reclamanta, prin avocat, având cuvânt în replică, arată că soția supraviețuitoare are dreptul de continua acțiunea defunctului său soț, aspect asupra căruia instanța s-a pronunțat deja.
Curtea reține cauze în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 05 iunie 2014, reclamantul L. Ș. a chemat în judecată pe pârâtul M. A. NAȚIONALE, solicitând obligarea acestuia să emită, prin intermediul comisiei abilitate de lege, propunerea de înaintare a reclamantului în gradul următor, respectiv acela de general de brigadă în retragere, în baza prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 226/2011.
În motivarea cererii, arată că printre formele de reparație morală prevăzute de Legea nr. 226/2011(art. 4 alin. 1) se numără recunoașterea calității de fost cadru militar activ îndepărtat abuziv din armată, în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961 și înaintarea în gradul următor (conform ordinului M.132/2012), la propunerea comisiei constituită în temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 226/2011.
Reclamantul, colonel în retragere, a formulat cerere de înaintare în gradul următor, respectiv acela de general de brigadă întrucât îndeplinea condițiile prevăzute de lege. Prin adresa înregistrată sub nr. CR 935 din 17 decembrie 2013, i s-a comunicat soluția de respingere a cererii sale. La data de 17.01.2014 a formulat contestație (îndeplinind astfel procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004), respinsă sub nr. CR 22/5.02.2014.
În conformitate cu Legea nr. 226/2011, înaintarea în gradul următor este forma de reparație morală acordată celor cărora li s-a recunoscut calitatea de fost cadru militar activ îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961. Reclamantului i-a fost recunoscută această calitate prin hotărârea nr. 36/22-01.2013 a Comisiei constituită conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 226/2011. Prin hotărârea menționată i-au fost recunoscute drepturile prevăzute de legea de reparație, însă, în mod netemeinic, nu i-a fost acordat și gradul de general de brigadă.
Respingerea acestei cereri de înaintare în grad este lipsită de fundament întrucât nici Legea nr. 226/2011 și nici Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum nici Ordinul M.12/2012 nu prevăd limitări cu privire la înaintarea în grad. Reclamantul îndeplinește criteriile generale avute în vedere pentru avansarea în grad, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 2 a Ordinului M. 132/2012. Aprecierea comisiei nu se bazează pe o analiză obiectivă a situației reclamantului și nu a avut în vedere că, de-a lungul vieții profesionale, reclamantul nu a putut evolua corespunzător calităților și capacităților sale, ascensiunea fiindu-i împiedicată de faptul că a fost ofițer în armata regală.
În drept, sunt invocate prevederile art.8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ale Legii nr. 226/2011 și ale Ordinului ministrului Apărării Naționale nr. M.132/2012
Pârâtul nu a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată.
La data de 12.09.2014 s-a produs decesul reclamantului. Prin încheierea din data de 16 ianuarie 2015, Curtea a constatat că acțiunea de față poate fi continuată după decesul reclamantului L. Ș. de soția supraviețuitoare L. I. și a introdus în cauză în calitate de reclamantă pe L. I., reținând că, potrivit art. 256 alin. 1 din Codul civil (2009), acțiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat poate fi continuată, după moartea persoanei vătămate, de către soțul supraviețuitor.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri fiind depusă documentația administrativă care a stat la baza emiterii adresei de răspuns CR 935/17 decembrie 2013, certificatul de deces al reclamantului . nr._ din data de 13 septembrie 2014, Hotărârea nr. 36/22.01.2013 și dovezile de comunicare a acesteia, dovezi asupra calității continuatoarei acțiunii, de soție supraviețuitoare a defunctului reclamant L. Ș..
Analizând cererea, Curtea o constată nefondată pentru următoarele argumente:
Prin hotărârea nr. 36/22.01.2013 (fila 57), Comisia pentru determinarea calității de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961 din cadrul M. Apărării Naționale a admis cererea reclamantului L. Ș. formulată în temeiul Legii nr. 226/2011 și a constatat că reclamantul are calitatea de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, urmând să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 226/2011, raportat la această calitate.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 226/2011, în forma în vigoare la data emiterii hotărârii, Fostele cadre militare active, combatante în rândurile armatei regale române, care au fost îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 din considerente politice, religioase, etnice sau sociale, au dreptul la reparații morale și materiale, potrivit dispozițiilor prezentei legi.
Potrivit art. 4 alin. 1 și 2 din aceeași lege, (1) La propunerea comisiilor prevăzute la art. 2 alin. (1), fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată, pot fi înaintate în gradul următor, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Fostelor cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată, prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2), li se acordă o indemnizație reparatorie lunară, calculată prin aplicarea unui coeficient de 0,5 la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, începând cu luna următoare obținerii calității de cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată.
Rezultă din conținutul hotărârii menționate că reclamantului i s-a recunoscut exclusiv dreptul la reparațiile materiale prevăzute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 226/2011, nu și dreptul la înaintarea în gradul următor.
Reclamantul a adresat o nouă cerere administrativă privind acordarea gradului de general de brigadă în retragere în baza prevederilor art. 4 alin. 21 din Legea nr. 226/2011 (la o dată care nu rezultă cu certitudine din actele dosarului), primind răspunsul nr. CR 935/17.12.2013 (fila 11) prin care autoritatea pârâtă îi comunică că solicitarea nu poate primi o soluționare favorabilă întrucât legiuitorul a delegat Comisiile să hotărască asupra oportunității înaintării în gradul următor, iar în cazul reclamantului, Comisia a hotărât să nu inițieze demersurile corespunzătoare înaintării în grad deoarece reclamantul face parte din categoria cadrelor militare îndepărtat abuziv din armată care au beneficiat deja de înaintare în grad, obținând astfel unul sau mai multe grade militare în rezervă/retragere. Astfel, reclamantul a avut la trecerea în rezervă gradul de locotenent, iar până la soluționarea cererii în temeiul Legii nr. 226/2011 a fost avansat de cinci ori, până la gradul de colonel în retragere, grad care este onorant și suficient, ca reparație morală.
Împotriva acestui răspuns, reclamantul a adresat o nouă cerere administrativă (socotită procedură prealabilă în sensul art. 7 din Legea nr. 554/2004), solicitând reexaminarea cererii sale privitoare la înaintarea în grad, arătând că gradele militare obținute în rezervă nu au legătură cu prevederile Legii nr. 226/2011, ci aceste avansări au fost acordate în baza calității sale de veteran de război. Prin adresa de răspuns nr. CR 22/5.02.2014 (fila 66), autoritatea pârâtă menține soluția comunicată prin adresa nr. CR 935/17.12.2013.
În sensul neacordării gradului de general de brigadă în retragere în favoarea reclamantului, s-a pronunțat Comisia și la cererea Uniunii Foștilor Ofițeri Activi Oprimați Politic din România (fila 50).
Curtea constată că cererea reclamantului L. Ș. continuată de soția supraviețuitoare L. I., este nefondată, pentru următoarele argumente:
Mai întâi se impune a se constata că hotărârea nr. 36/22.01.2013 este cea prin care Comisia constituită în temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 226/2011 în cadrul Ministerului Apărării Naționale s-a pronunțat asupra cererii reclamantului L. Ș. de aplicare a măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 226/2011, este drept nepronunțându-se în mod explicit asupra respingerii cererii de acordare a reparației morale constând în înaintarea în gradul următor, respectiv în gradul de general de brigadă în retragere. M.. putut depune dovada comunicării efective a acestei hotărâri, depunând exclusiv borderoul de expediere a corespondenței din 28.01.2013. Curtea consideră adresa nr. CR 935/17.12.2013 a M.. se confirmă, la solicitarea expresă a reclamantului, că s-a hotărât de către Comisia internă respingerea cererii de înaintare în gradul următor, drept parte a soluției administrative emisă în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2011.
Respingerea cererii reclamatului de înaintare în gradul următor este conformă prevederilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 226/2011, care se referă la posibilitatea înaintării în gardul următor, decizia fiind lăsată la latitudinea Comisiei constituită conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 226/2011, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.
În situația de față, Comisia a decis că nu se impune înaintarea în gradul următor, dat fiind că reclamantul, de la data trecerii în rezervă, a beneficiat deja de cinci avansări, de la gradul de locotenent până la gradul de colonel în retragere. Comisia a avut în vedere această situație valorificând-o prin comparație cu situația ofițerilor care au avut o carieră militară completă și au trecut în rezervă cu grade mai mici decât cel obținut de reclamant în urma avansărilor repetate. Soluția a fost aplicată, ca principiu, de către Comisie și în alte situații similare, așa cum rezultă din procesul-verbal al Comisiei nr. 3/22.05.2014 (fila 50).
Prin cererea introductivă nu s-a adus nici un argument care să susțină nelegalitatea hotărârii Comisiei, pe aspectul litigios. Împrejurarea că Legea nr. 226/2011, Ordinul ministrului Apărării Naționale M.132/2012 sau Legea nr. 80/1995 nu prevăd limitări cu privire la înaintarea în grad nu constituie un argument care să susțină un viciu de legalitate al hotărârii Comisiei. Nici disocierea pe care partea reclamantă a făcut-o între calitatea sa de veteran de război, în virtutea căreia a obținut avansările repetate (în rezervă fiind) și prevederile Legii nr. 226/2011 nu este relevantă întrucât, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 226/2011, s-a acordat Comisiei M.. a decide asupra oportunității înaintării în gradul următor, iar aceasta a decis, pe baza unor argumente solide (avansările repetate fiind obținute de reclamant în considerația calității sale de fost militar), că o astfel de înaintare în grad nu se impune.
Curtea consideră că aprecierea Comisiei asupra suficientei reparații morale obținute de reclamant pentru cariera sa militară este rezonabilă.
Pentru toate aceste motive, Curtea, va respinge cererea, ca neîntemeiată.
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei L. I., cu domiciliul în sector 2, București, ., nr. 27, ., . pârâtului M. A. NAȚIONALE, cu sediul în sector 5, București, ..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la C.-SCAF.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. E. C. B. A. I.
Red. VEC/tehnored. B./ 4 ex/.>
| ← Comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001).... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 797/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
