Obligaţia de a face. Sentința nr. 1509/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1509/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 810/2/2015
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1509
Ședința publică de la 27 mai 2015
Curtea compusă din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. P. S. în contradictoriu cu pârâții Î. C. DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect „obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că pârâta Î. C. de Casație și Justiție a depus la data de 18.05.2015, prin serviciul „registratură”, întâmpinare la cererea de modificare și completare a acțiunii.
Curtea, având în vedere că pârâta Î. C. de Casație și Justiție a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare pe excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări, precum și pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
Prin cererea inregistrata la 9.02.2015 sub nr_ reclamantul C. P. S. a chemat in judecata pârâții Î. C. DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata ICCJ sa motiveze decizia nr. 2148/25.06.2014 pronuntata in dosrul nr._ in care a fost condamnat pentru evaziune fiscala, infractiune pentru care executa pedepeasa cu inchisoarea in cadrul Penitenciarului Colibasi, jud. Arges.
In cazul in care se constata ca a fost prejudiciat de catre ICCJ prin încălcarea legalității privind motivarea hotărârilor judecătorești și prin încălcarea dreptului la un proces desfășurat într-un timp rezonabil, să fie despăgubit de S. R., cu suma de 150 000 lei, pentru daune morale și pentru întârzierea și împiedicarea exercitării drepturilor sale procesuale prin căile extraordinare de atac și respectiv prin plângere-recurs la CEDO.
In fapt, reclamanatul a aratt ca decizia definitivă de condamnare a sa nr. 2148 a fost pronunțată în recursul sau, în dosarul Nr. 3074/ 109 /2011, în data de 25.06. 2014, de către Instanța Secției Penale, Complet nr. 5 .>
Această Instanță a nesocotit obligatia de a motiva în drept Decizia Nr.2148/25.06.2014, în termenul legal (20 de zile), prevăzut de Art.310, aliniat 2, Cod Procedură Penală.
A notificat de două ori pe d-l Președintele al ÎCCJ și o dată pe d-l Ministru al Ministerului de Justiție solicitând eliberarea motivării Deciziei în speță.
Răspunsul primit de la ICCJ a fost insuficient și nesatisfăcător, respectiv acela că Decizia în speță este în curs de redactare, iar răspunsul d-lui Ministru al Justiției a fost în sensul că poate să reclam această încălcare a procedurii penale la CSM. La data prezentei motivarea Deciziei în speță este în continuare neredactată.
In continuare reclamantul a aratat ca la ultima sedinta a recursului a depus probe noi care in opinia sa sunt utile si pertinente si dovedesc nevinovatia sa.
Au fost primite la dosar aceste probe dar in lipsa motivarii nu a putut sa constate in ce fel le-a apreciat instanta de recurs sau daca le-a luat in considerare.
In data de de 23.01.2015 a făcut recurs la CEDO unde a criticat soluțiile date de instanțele române în dosarul Nr. 3074/ 109 /2011 în sensul încălcării drepturilor sale cuprinse în Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Plângerea-recurs a sa la CEDO n-a fost admisă în principiu, motivul principal fiind lipsa Deciziei Nr. 2148 /25.06.2014.
In drept a invocat dispozitiile art. 310 al. 2 cod procedura penala si faptul ca motivarea deciziei nu a fost facuta in termenul legal si nici .>
Considera ca din cauza lipsei motivarii nu poate introduce cai extraordinare de atac si ii afecteaza dreptul de a se apara mai departe in cauza.
Este impiedicat sa actioneze prin plangere-recurs la CEDO.
In opinia sa revizuirea deciziei ar fi condus indubitabil la casarea deicziei si la achitarea sa, iar daca ar fi putut face recurs la CEDO ar fi obtinut aceeasi hotarre de achitare.
Lipsa motivarii ii provoaca nesiguranta, incertitudine si neincredere in actul de justitie.
A suferit doua accidente cerebrale si s-a ales cu o semipareza.
A fost internat de 23 de ori la spitalul Penitenciar Colibasi.
In caul in care sunt admise solicitarile sale cere despagubiri de_ lei pentru daune morale si pentru prejuidiciile provocate prin incalcarea drepturilor sale.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus notificari si adresele de raspuns la aceste notificari.
La 20.02.2015 reclamantul a depus taxa judiciara de timbru.
La 19.03.2015 a depus intampinare parata ICCJ prin care a invocat exceptia lpsei competentei materiale a instantei de contencios administrativ de a solutiona cauza, exceptia inadmisibilitatii, exceptia lipsei de obiect a cauzei in ceea ce priveste primul capat de cerere si exceptia lipsei calitaatii procesuale pasive in ceea ce priveste al doilea capat de cerere.
Pe fond a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata.
La 23.03.2015 a depus intampinare si paratul S. R. prin MFP, care a invocat inadmisibilitatea actiunii reclamantului in contenios administrativ.
Acelasi parat a invocat si lpsa calitatii procesuale pasive a Statului R. prin MFP si lipsa calitatii de reprezentant a MFP pentru S. R..
Actiunea este inadmisibila si pentru lipsa procedurii prealabile fata de MFP.
La 8.04.2015 reclamantul a depus cerere modificatoare si completatoare in sensul ca solitica ca ICCJ sa fie obligata in solidar cu S. R. la plata despagubirilor solicitate prin actiune.
Totodata a depus si raspuns la intampinari.
La 18.05.2015 parata ICCJ a depus intampinare la cererea compeltatoare si a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului fata de temeiul invocat de acesta.
La termenul din 27.06.2015 instanta a pus in discutie exceptia inadmisibilitatii cererii astfel cum a fost formulata si modificata.
Instanta va analiza cu prioritate exceptiile invocate de parati prin intampinari conform art. 248 cod procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii ca reclamantul solicita obligarea paratei ICCJ la motivarea unei decizii pronuntata ..
De asemenea s-a mai solicitat obligarea paratilor la plata unor daune moare si pentru intarziere in cuantum de_ lei.
Motivarea unei decizii penale tine de normele specifice procedurii penale.
Prin urmare in cauza nu este si nici nu poate fi vorba despre un refuz nejusitificat de solutionare a unei cereri sau de emitere a unui act administrativ, deoarece decizia penala nu este un act administrativ ci unul de judecata.
Actele emise . nu sunt acte administrative conform definitiei de la art. 2 lit c din legea nr. 554/2004, iar pentru atacarea actelor de procedura penala este prevazuta o procedura speciala, fiind exceptata aplicarea legii nr. 554/2004 chiar si in cazul actelor care ar avea caracter adminsitrativ conform art. 5 din legea sus indicata.
De asemenea decizia penala nu da nastere, nu modifica si nici nu stinge raporturi de drept administrativ.
Nu se poate retine sustinerea reclamantului ca sunt incidente in cauza dispozitiile art 1 al. 1 din legea nr. 554/2004, deoarece reclamantul nu a solicitat nici anularea unui act administrativ si nici nesolutionarea in termen legal a unei cereri referitoare la emiterea unui act administrativ.
Judecatorii nu sunt subordonati in ceea ce priveste activitatea de judecata si implicit si redactarea hotararilor pronuntate conducerii instantei pentru a se retine un caracter administrativ activitatii de redactare a hotararilor.
In conformitate cu dispozitiile art. 18 din legea nr. 554/2004, instanta de contencios administrativ poate sa dispuna anularea unui act administrativ ori obligarea la emiterea unui act administrativ ori a unei adeverinte, certificat ori alt inscris.
Evident ca eliberarea unei hotarari motivate, fie ea civila ori penala nu intra in categoria inscrisurilor ce pot face obiectul unei actiuni in contencios administrativ, deoarece comunicarea sentintelor si deciziilor instantelor de judecata este supusa, dupa caz, regulilor stabilite prin codul de procedura civila ori cel de procedura penala.
Asadar legea supune aceste acte unei reglementari speciale, nefiind incidente dispozitiile legii contenciosului administrativ.
Intrucat capatul prinicipal al actiunii este inadmisibila si capatul accesoriu si subsidiar va fi respins ca atare.
In plus se retine ca despagubirile prevazute de legea contenciosului administrativ nu pot fi acordate decat urmare a admiterii unei actiuni in contencios.
Ca urmare se constata inadmisibila actiunea reclamantului urmand ca in baza art. 1, 2, 5, 10, 18 din legea nr. 554/2004 si prevederilor codului de procedura penala sa o respinga ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. P. S., domiciliat în Câmpulung Muscel, ..1, ., ., în contradictoriu cu pârâții Î. C. DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în București, ., sector 2, și S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.05.2015.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
Red. CP (5 ex)
← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1295/2015. Curtea de... | Alte cereri. Sentința nr. 1024/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|