Anulare act administrativ. Decizia nr. 3312/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3312/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2569/98/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.3312
Ședința publică de la 11.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. G. Z.
GREFIER - C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta pârâtă Regina Națională a Pădurilor – ROMSILVA – Direcția Silvică Ialomița, împotriva sentinței civile nr.22/F/14.01.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. G., S. V., P. C., N. E. și G. M..
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 04.06.2015 și apoi la 11.06.2015.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.22/F/14.01.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă a fost admisă cererea formulată de reclamanții B. G., S. V., P. C., N. E. G. M. în contradictoriu cu R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA reprezentată în instanță de DIRECȚIA SILVICĂ IALOMIȚA.
A fost admisă excepția tardivității emiterii deciziilor nr. 106, 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 sub aspectul aplicării sancțiunii disciplinare.
C-a constatat ca fiind tardiv emise deciziile nr. 106, 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 sub aspectul aplicării sancțiunii disciplinare și, ca atare dispune anularea lor pentru acest motiv.
S-a dispus anularea deciziilor nr. 106, 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 în ceea ce privește imputarea unor sume de bani reclamanților și a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2500 lei, cheltuieli de judecată.
Prin cererea înregistrată sub nr._, reclamanții au formulat contestație împotriva deciziilor nr. 106, 107, 108, 109 și 110, emise la data de 09.10.2013, de R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, DIRECȚIA SILVICĂ IALOMIȚA, prin care s-a imputat reclamanților suma de 4.891,6 lei – pentru reclamantul B. G. și câte 254,65 lei pentru ceilalți contestatori și, în același timp, au fost sancționați disciplinar cu reducerea salariului de bază pe 3 luni cu 30%, pentru toți contestatorii, solicitându-se admiterea acestor contestații și anularea ca nelegale și netemeinice a deciziilor de imputare și respectiv de sancționare disciplinară.
În motivarea cererii lor, reclamanții arată că Partida nr.1103 –P.R. – C.R. Morăreanca s-a aflat în gestiunea pădurarului-contestator B. G. și conținea specia de salcâm și stejar la o vârstă de 54 de ani în momentul exploatării, vârsta de exploatare optimă prevăzută de amenajament fiind de 30 de ani .
În vederea exploatării materialului lemnos din cadrul acestei partide a fost întocmit actul de punere în valoare (A.P.V.) nr.103 PR – CR Morăreanca, care conținea volumul de masă lemnoasă estimat a se recolta și sortarea dimensională a lemnului ce trebuia să rezulte, evaluat estimativ.
În baza APV-ului aprobat de Direcția Silvică Ialomița s-a obținut autorizația de exploatare nr. 662/22.02.2011 și s-a început lucrarea de exploatare a arboretului din cadrul partizei.
Materialul lemnos rezultat din exploatare a fost sortat, măsurat și recepționat de o comisie formată din șeful de district G. M., pădurarul gestionar, contestatorul B. G. și pădurarul vecin Ormangiu N..
În baza recepțiilor depuse la sediul Ocolului Silvic Urziceni – Serviciul Contabilitate, s-a deschis fișa contabilă a partizii 1103 Morăreanca, în care se menționează sortimentele de material fasonat la specia salcâm și stejar.
Aceste cantități rezultate în urma fazelor de cubare și sortare calitativă a materialului lemnos în teren nu coincid în totalitate cu prevederile APV-ului 1103, care este un act estimativ al masei lemnoase pe picior, cantitativ rezultând 97% din masa lemnoasă prevăzută în APV.
Acest procent se încadrează în norme, iar din punct de vedere cantitativ sortimentele nu au rezultat în totalitate datorită defectelor avute de arbori, care nu au putut fi depistate decât în momentul când materialul lemnos s-a secționat .
Arată că întreaga cantitate de buștean prevăzută în APV-ul 1103 a făcut obiectul unor contracte de vânzare – cumpărare cu firme comerciale.
Pe parcursul livrării, în prezența delegaților acestor firme, s-a făcut resortarea bușteanului datorită defectelor ascunse a buștenilor, rezultând o cantitate de lemn de foc mai mare .
La sesizarea gestionarului pădurar B. G., privind aceste realități, pe parcursul livrării către diverși beneficiari, se aducea la cunoștința Ocolului Silvic Urziceni această situație, consemnată în procesul – verbal nr. 1186/30.03.2011 și în raportul nr. 2946 din 01.06.2011 .
A fost sesizată astfel și Direcția Silvică Ialomița, care l-a delegat pe contestatorul S. V., pentru verificarea celor sesizate.
În urma certificării s-a încheiat procesul – verbal nr. 4694 din 28.07.2011 – Ocolul Silvic Urziceni, delegatul Direcției Silvice Ialomița, inginer S. V., împreună cu delegații Ocolului Silvic Urziceni, P. C. – șef ocol, N. E. – responsabil comercial și G. M. – șef district.
Prin acest proces – verbal se propune comitetului director, pentru specia salcâm, aprobarea diminuării programului cu 135 m.c. lemn de lucru, în 135 m.c. lemn de foc și operarea în fișa partizii, în contabilitate și nicidecum declasarea materialului lemnos, care este o altă operațiune și se derulează după alte norme regulamentare .
Comitetul director al Direcției Silvice Ialomița, prin hotărârea nr. 18 din 11.08.2011 a analizat raportul nr. 4694 din 28.07.2011 și a aprobat declasarea a 135 m.c. lemn de lucru, în 135 m.c. lemn foc, din cauza defectelor constatate la specia salcâm .
Se solicită a se reține că reclamanții – contestatori, semnatari ai procesului – verbal nr. 4694 din 27.07.2011, au propus comitetului director diminuarea programului și nicidecum declasarea, așa cum se reține în procesul – verbal încheiat la 05.09.2013 de revizorul contabil N. G., din cadrul RNP – ROMSILVA.
Prin propunerea de diminuare a programului, conform procesului – verbal nr. 4694 din 28.07.2011 s-au respectat recepțiile pentru partida 1103 Morăreanca și nu s-a adus nici un prejudiciu Ocolului Silvic Urziceni, de care reclamanții să fie răspunzători material și disciplinar .
Astfel, potrivit procesului – verbal de recepție, din exploatarea partizii 1103 Morăreanca a rezultat un volum de masă lemnoasă de 626,98 m.c., în valoare de 122.642,26 lei, iar în urma valorificării s-a încasat o valoare de 126.081,58 lei, la care se adaugă 32 m.c. material lemnos (6.820 lei) livrat în mod legal personalului silvic cu drept de competență, ala cum prevede contractul colectiv de muncă .
În fișa contabilă această cantitate a fost prinsă cu valoarea zero, tocmai pentru faptul că reprezintă un drept de competență al personalului silvic .
Se deduce deci că față de procesul – verbal de recepție, valoarea masei lemnoase a partizii 1103 s-a valorificat cu 10.259,3 lei mai mult, rezultând astfel că s-a făcut o valorificare superioară a materialului lemnos vândut și, în concluzie, nu se poate vorbi de o pagubă adusă ocolului silvic.
În această situație, nu poate fi angajată răspunderea patrimonială a contestatorilor pentru un prejudiciu inexistent .
Sub aspectul răspunderii disciplinare, în raport de cele precizate, solicită să se rețină că cei 5 contestatori nu a săvârsit nicio abatere disciplinară și deci sancționarea lor disciplinară este nelegală .
Pe fond, nu este dovedită nici vinovăția acestora și nu pot răspunde din punct de vedere disciplinar, astfel că și sub acest aspect deciziile atacate sunt nelegale .
S-a invocat excepția tardivității emiterii deciziilor sub aspectul aplicării sancțiunilor disciplinare, în temeiul art. 252 din Codul muncii, care prevede că „angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la săvârșirea faptei”.
Pretinsele fapte care au atras sancțiunea disciplinară s-au comis până în 28.07.2011, iar deciziile de sancționare disciplinară au fost emise la 09.10.2013 .
Se mai precizează de către reclamanții că au urmat procedura prealabilă privind contestarea deciziei la Direcția Silvică Ialomița.
În drept, art. 266 și urm. C muncii.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate. Prin întâmpinare, pârâta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, DIRECȚIA SILVICĂ IALOMIȚA solicită respingerea, ca netemeinică și nelegală a excepției tardivității emiterii deciziilor nr. 106-110/2013, pentru următoarele motive:
Direcția Silvică Ialomița a cunoscut că a fost prejudiciată de membrii comisiei de declasare a materialului lemnos la data de 25.09.2013, dată la care a fost depus procesul - verbal întocmit de revizorul contabil N. G., înregistrat la Directia Silvică Ialomița cu nr.2422/25.09.2013, prin care s-a constatat că prejudiciul creat de către membrii comisiei de declasare a materialului lemnos s-a produs datorită nerespectării responsabilităților pe linia declasării de masa lemnoasă, încălcând Ordinul RNP – ROMSILVA nr._/2005, care prevedea o procedură strictă, ca procesul-verbal să fie însoțit de material fotografic exemplificator, lucru nerespectat de comisie .
Deciziile nr.106-110/09.10.2013 au fost emise de către Direcția Silvică Ialomița în termen legal.
Pe fondul cauzei, arată că pădurarul B. G. a fost sancționat disciplinar pentru neîndeplinirea corespunzătoare a responsabilităților pe linia vânzării de masă lemnoasă conform prevederilor legale în vigoare, fără a justifica de ce a valorificat lemnul de lucru la preț de lemn de foc, precizând că că nu-și mai aduce aminte ce stoc de masă lemnoasă a declasat comisia și că a valorificat materialul lemnos conform proceselor verbale de recepție .
Pădurarul B. G. putea să vândă lemnul de lucru la prețul lemnului de foc doar dacă acest fapt era prevăzut printr-o hotărâre a comitetului director care aprobă declasarea lemnului de lucru în lemn de foc, înainte ca acesta să vândă lemnul de lucru la prețul lemnului de foc.
Prin vânzarea lemnului de lucru la pretul lemnului de foc pădurarul B. G. a produs o pagubă în sarcina Direcției Silvice Ialomița de 4.891,6 lei.
Ceilalți membrii ai comisiei de declasare a materialului lemnos din Partida 1103/2011, S. V.- responsabil comercial al Direcției Silvice Ialomița, P. C. – șef Ocol Silvic Urziceni, N. E. – responsabil comercial al Ocolului Silvic Urziceni și G. M. – șef District Ocolul Silvic Urziceni au fost sancționați astfel: s-a imputat suma de 254,65 lei fiecăruia dintre membrii comisiei de declasare a materialului lemnos ( cu o pătrime/ membru din valoarea de 1.018,6 lei, ce se imputa tuturor membrilor comisiei), reprezentând diferența de preț dintre valoarea lemnului de lucru (buștean - 10.3 m.c. și CR - 7.1 m.c) și valoarea lemnului de foc din Partida 1103/2011, deoarece prin declasarea eronată a materialului lemnos sau produs prejudicii unității de 1.018,6 lei.
Gradul de vinovăție al membrilor comisiei de declasare a materialului lemnos din Partida 1103/2011 este că aceștia au semnat procesul – verbal de declasare nr. 4694/2011, în mod ilegal, deoarece, așa cum recunoaște și semnează în acest proces-verbal, cantitatea propusă la declasare era deja livrată la data întrunirii comisiei (28.07.2013).
În drept, a invocat art. 205 și urm. C., art. 7 și 11 di Legea 554/2004, Contractul colectiv de muncă, art. 58 al. 1 din OUG 59/2000, art. 77 lit. a, art. 78 al. 1 și 2 din Legea 188/1999, C muncii.
În dovedire a depus înscrisuri.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:
Art. 58 al. 1 din OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic prevede că personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care OUG 59/2000 nu prevede altfel.
Instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Legea 188/1999, neexistând alte prevederi contrare. Există astfel de prevederi în cazul acțiunilor în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază cu privire la care s-a stabilit de către ICCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii (Decizia nr. 3/2014) că sunt de competența instanțelor de conflicte de muncă, fiind aplicabile deci prevederile din Codul muncii.
Potrivit art. 77 al. 5 din Legea 188/1999, „Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare.”
Din procesul verbal nr. 4694 încheiat la data de 28.07.2011 (fila 31) de către reclamanții S. V., P. C., N. E., G. M. rezultă că au propus Comitetului director aprobarea diminuării programului cu 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn foc pentru specia salcâm și aprobarea vânzării ca lemn CR către populație la prețul de 215 lei/mc a unei cantități de 42 mc lemn rotund de diverse lungimi și diametre pentru specia stejar justificat de prețul actual al lemnului CR. Celor patru reclamanți care au semnat acest proces verbal li se impută faptul că au propus în mod ilegal declasarea lemnului de lucru în lemn de foc întrucât la data întocmirii procesului verbal cantitatea propusă la declasare era deja livrată. Rezultă că pentru acești patru reclamanți fapta care li se impută a fost săvârșită la data la care au încheiat procesul verbal nr. 4694, respectiv la data de 28.07.2011.
În ceea ce privește fapta imputată reclamantului B. G., aceasta constă în faptul că a valorificat ca și lemn de foc materialul lemnos din partida 1103/2011 Morăreanca fără aprobarea necesară. În cazul său, nu s-a putut stabili data la care a valorificat materialul lemnos, însă aceasta a fost anterioară datei de 28.07.2011 întrucât în procesul verbal amintit mai sus s-a reținut că cantitatea de 135 mc fusese deja livrată către populație la data întocmirii procesului verbal.
În raport de data de 28.07.2011, dată reținută pentru reclamanții S. V., P. C., N. E., G. M. ca fiind data săvârșirii abaterii disciplinare, instanța constată că Deciziile nr. 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 au fost emise cu depășirea termenului prevăzut de art. 77 al. 5 din Legea 188/1999. Cum fapta reținută în sarcina reclamantului B. G. a fost săvârșită anterior datei de 28.07.2011, rezultă că și în cazul său a fost depășit termenul prevăzut de lege pentru aplicarea sancțiunii disciplinare.
Apărările pârâtei în sensul că abia la data de 25.09.2013 (dată la care s-a depus procesul verbal întocmit de revizorul contabil din cadrul Compartimentului Control Financiar de Gestiune prin care s-a constatat prejudiciul) a cunoscut faptul că a fost prejudiciată de membrii comisiei de declasare, nu este întemeiată. Aceasta deoarece dispozițiile legale sunt clare, art. 77 al. 5 făcând referire la un termen de cel mult 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare și nu de la data la care pârâta a cunoscut săvârșirea acesteia sau prejudiciul produs ca urmare a săvârșirii abaterii disciplinare.
Față de cele reținute mai sus, instanța va admite excepția tardivității emiterii deciziilor nr. 106, 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 sub aspectul aplicării sancțiunii disciplinare și va dispune anularea lor pentru acest motiv.
În ceea ce privește imputarea unor sume de bani reclamanților prin deciziile nr. 106, 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013, prima instanța reține următoarele:
În ceea ce-l privește pe B. G., acestuia i se impută suma de 4891,6 lei reprezentând diferența de preț dintre volumul de lemn de lucru recepționat și valoarea lemnului valorificat ca lemn de foc din partida 1103/2011. Celorlalți reclamanți li se impută suma de 254,65 lei (o pătrime din valoarea de 1018,6 lei care se impută celor patru membrii ai comisiei) reprezentând diferența de preț dintre valoarea lemnului de lucru și valoarea lemnului de foc din partida 1103/2011 deoarece prin declasarea eronată au produs prejudicii unității.
Instanța reține că Partida nr.1103 –P.R. – C.R. Morăreanca s-a aflat în gestiunea pădurarului-contestator B. G. și conținea specia de salcâm și stejar la o vârstă de 54 de ani în momentul exploatării, vârsta de exploatare optimă prevăzută de amenajament fiind de 30 de ani .
În vederea exploatării materialului lemnos din cadrul acestei partide a fost întocmit actul de punere în valoare (A.P.V.) nr. 1103 PR – CR Morăreanca, care conținea volumul de masă lemnoasă estimat a se recolta și sortarea dimensională a lemnului ce trebuia să rezulte, evaluat estimativ.
În baza APV-ului aprobat de Direcția Silvică Ialomița s-a obținut autorizația de exploatare nr. 662/22.02.2011 (filele 142, 143) în care sunt reluate cantitățile de material lemnos prevăzute în APV și s-a început lucrarea de exploatare a arborilor din cadrul partidei.
Materialul lemnos rezultat din exploatare a fost sortat, măsurat și recepționat de o comisie formată din șeful de district G. M., pădurarul gestionar, contestatorul B. G. și pădurarul vecin Ormangiu N.. Aceștia au întocmit procesul verbal din data de 28.03.2011, înregistrat la pârâtă sub nr. 1185/30.03.2011 (fila 303) prin care aduc la cunoștință conducerii pârâtei faptul că în urma sortării nu au rezultat sortimentele previzionate în autorizație și APV întrucât materialul are defecte ascunse ceea ce determină obținerea unei cantități mai mari de lemn de foc. Procesul verbal a fost însoțit de înscrisuri doveditoare.
Față de situația semnalată de pădurarul B. G. în luna martie 2011, abia în luna iulie 2011, pârâta a delegat o comisie care să verifice cele sesizate de reclamant. Comisia formată din reclamanții S. V., P. C., N. E., G. M. a întocmit procesul verbal nr. 4694/28.07.2011 prin care confirmă situația semnalată de pădurarul B. G. și propune Comitetului director aprobarea diminuării programului cu 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn foc pentru specia salcâm și aprobarea vânzării ca lemn CR către populație la prețul de 215 lei/mc a unei cantități de 42 mc lemn rotund de diverse lungimi și diametre pentru specia stejar justificat de prețul actual al lemnului CR. S-a reținut în cuprinsul procesului verbal că la data întocmirii acestuia se livrase către populație de către pădurar cantitatea de 135 mc material lemnos la prețul de lemn de foc.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză, pe care prima instanța îl omologhează, rezultă că valoarea masei lemnoase rezultată în urma exploatării partidei 1103 P Morăreanca valorificată conform inventarelor depuse de personalul silvic este mai mică decât cea previzionată în actul de punere în valoare (APV), cantitativ rezultând 96% din masa lemnoasă prevăzută în APV, procent care se încadrează în toleranța de ± 5% dată de normativele dendometrice. În ceea ce privește valorificarea masei lemnoase astfel rezultată (diminuată față de cea previzionată în APV), având în vedere concluziile raportului de expertiză, prima instanța reține că aceasta s-a realizat la un preț mai mare decât cel previzionat datorită valorificării lemnului de foc la prețul stabilit de Comitetul director. Ca urmare a valorificării în acest mod, așa cum reține și expertul, nu s-a produs nici un prejudiciu în exploatarea partidei 1103 P Morăreanca.
Față de înscrisurile aflate la dosar și de concluziile raportului de expertiză, prima instanța constată că, deși pădurarul B. G. a procedat la valorificarea masei lemnoase ca lemn de foc înainte de a obține aprobarea în acest sens din partea Comitetului director, prin fapta sa nu a produs nici un prejudiciu pârâtei, din contră, valorificarea masei lemnoase rezultate din exploatarea partidei 1103 Morăreanca s-a făcut la un preț mai mare decât cel previzionat.
Reclamantul a fost obligat să procedeze în acest fel datorită atitudinii delăsătoare a pârâtei care, deși a fost atenționată încă din luna martie 2011 de către pădurar cu privire la defectele avute de masa lemnoasă rezultată ca urmare a exploatării, nu a luat nicio măsură în acest sens decât după 4 luni, când a dispus efectuarea unui control la partidă aflată în gestiunea pădurarului B. G..
Întreaga cantitate de buștean prevăzută în APV-ul 1103 a făcut obiectul unor contracte de vânzare – cumpărare cu firme comerciale. În decursul celor 4 luni, reclamantul a fost nevoit să onoreze contractele astfel încheiate și să ia decizii privind valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea partidei Morăreanca în raport de calitatea materialului lemnos și să urmărească valorificarea acesteia la un preț avantajos, fără a produce prejudicii pârâtei, ceea ce a și făcut, deși nu a respectat APV-ul și autorizația de exploatare.
Însă, nerespectarea acestora nu îi poate fi imputată, atâta timp cât sortimentele nu au rezultat în totalitate datorită defectelor avute de arbori care aveau o vârstă mult mai mare decât cea prevăzută pentru exploatarea optimă, defecte care nu au putut fi depistate decât în momentul când materialul lemnos s-a secționat. Faptul că nu a respectat procedura prevăzută de lege pentru valorificarea materialului lemnos ca lemn de foc, putea atrage sancționarea disciplinară a acestuia la momentul respectiv, însă, în ceea ce privește prejudiciul produs pârâtei, acesta nu există, așa cum a arătat mai sus.
În ceea ce-i privește pe S. V., P. C., N. E., G. M. care au întocmit procesul verbal nr. 4694/28.07.2011, prima instanța reține că aceștia au propus diminuarea programului cu 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn foc pentru specia salcâm și aprobarea vânzării ca lemn CR către populație la prețul de 215 lei/mc a unei cantități de 42 mc lemn rotund de diverse lungimi și diametre pentru specia stejar justificat de prețul actual al lemnului CR. Pentru a formula această propunere au avut în vedere APV-ul, dar și procesele verbal de predare întocmite de pădurarul B. G. din care a rezultat că datorită defectelor ascunse, în urma sortării, nu au rezultat sortimentele previzionate în APV, precum și materialul lemnos care încă nu fusese înstrăinat de pădurar. Față de propunerea de diminuare a programului cu 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn foc, prin Hotărârea nr. 18/11.08.2011, Comitetul director a aprobat declasarea a 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn foc (din cauza defectelor) pentru specia stejar și vânzarea stocului de 42 mc lemn foc rotund stejar la un preț de 215 lei/mc.
Din relațiile înaintate la dosar (fila 347) rezultă că nu există în sistemul pârâtei procedura de diminuare a programului, de fapt, această solicitare înseamnă declasare dintr-un sortiment superior într-un sortiment inferior. În măsura în care Comitetul director aprecia că pădurarul B. G., respectiv comisia formată din S. V., P. C., N. E., G. M. au procedat în mod greșit la valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea partidei 1103 Morăreanca, avea posibilitatea de a refuza aprobarea solicitărilor făcute de delegații Direcției Silvice și de a aplica sancțiunile disciplinare și pecuniare care se impuneau celor vinovați pentru faptele săvârșite. La acel moment, ar fi fost respectat și termenul prevăzut de art. 77 al. 5 din Legea 188/1999.
Faptul că reclamanții S. V., P. C., N. E., G. M. au solicitat declasarea, nu înseamnă că solicitarea lor era și întemeiată. Comitetul director avea obligația de a verifica dacă sunt respectate dispozițiile legale în acest sens și de a dispune în consecință. În procesul verbal întocmit la data de 05.09.2013 de către C. Control Financiar de Gestiune (filele 34-37), care a stat la baza emiterii deciziilor de sancționare și de imputare pentru reclamanți se reține că se fac răspunzători de nerespectarea prevederilor legale inclusiv membrii comitetului director care au aprobat declasarea sortimentelor de masă lemnoasă din partida 1103 Morăreanca. Instanța reține că în privința acestora nu s-a luat nicio măsură de sancționare disciplinară (adresa nr._/13.03.2014 – fila 364) și nici nu li s-a imputat vreo sumă de bani.
Față de cele reținute mai sus, prima instanța constată că prin faptele săvârșite de reclamanți nu au produs nici un prejudiciu pârâtei, astfel că se impune a fi anulate deciziile de impunere emise în sarcina lor.
În baza art. 453 al. 1 cod pr. civ, a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2500 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (2000 lei) și onorariu expert (500 lei - partea de onorariu achitată de reclamanți). Instanța nu a acordat reclamanților suma de 500 lei menționată în chitanța nr. 6/14.01.2014 reprezentând cheltuieli de transport întrucât nu este însoțită de dovezi din care să rezulte că au fost efectuate astfel de cheltuieli (bon fiscal de la stație peco, bilet tren sau autobuz).
Văzând și dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta R. Naționala a Pădurilor "- ROMSILVA, Direcția S. Ialomița conform art. 488, alin. 1, pct. 8 C.p.c, din următoarele motive:
In cazul de fata abaterea disciplinara a fost descoperita la data de 05.09.2013 data la care revizorul contabil N. G. a constatat ca susnumitii au prejudiciat Direcția S. Ialomița cu suma de 5.910,2 lei pentru ca nu au respectat responsabilitățile pe linia declasării de masa lemnoasa, incalcand ordinul RNP-Romsilva nr._/2005.
Dupa descoperirea acestor ilegalități Direcția S. Ialomița a imputat fiecărui angajat prejudiciul creat dupa cum urmează pădurarul Barlodeanu G. a fost sancționat disciplinar pentru neindeplinirea corespunzătoare a responsabilităților pe linia vânzării masei lemnoase conform prevederilor legale in vigoare, fara a justifica de ce a valorificat lemnul de lucru la pret de lemn de foc, precizând ca nu-si mai amintește ce stoc de masa lemnoasa a fost declasat de comisie.
Pădurarul Barlodeanu G. putea sa vanda lemnul de lucru la prețul lemnului de foc doar daca acest fapt era prevăzut printr-o hotărâre a Comitetului Director care aproba declasarea lemnului de lucru in lemn de foc, inainte ca acesta sa vandă lemnul de lucru la prețul lemnului de foc si nu invers cum a făcut acesta, intai a vândut lemnul de lucru la prețul lemnului de foc iar apoi a solicitat Comitetului Director declasarea lemn de lucru in lemn de foc ca sa poată justifica ilegalitatea făcuta de acesta.
Prin vânzarea lemnului de lucru de către pădurarul Barlodeanu G. la prețul lemnului de foc Direcția S. Ialomița a suferit un prejudiciu de 4.891,6 lei, suma ce a fost imputata pădurarului si face obiectul prezentei contestații.
Ca urmare a indeplinirii in mod defectuos a atribuțiilor de serviciu pădurarul Barlodeanu G. a fost sancționat disciplinar cu 30% pe trei luni, intrucat a valorificat la valoarea lemnului de foc material lemnos sortiment superior din Partida 1 i 03/2011, fara aprobare legala.
Privitor la pădurarul Barlodeanu G. expertul nu a dovedit faptul ca acesta este nevinovat facand tot felul de afirmații nefondate fara a răspunde in mod clar, obiectiv si temeinic la obiectivele admise de instanța de judecata pentru efectuarea expertizei de specialitate.
In concret expertul nu a răspuns la următoarele obiective, PENTRU CANTITATEA DE 42 mc, buștean gater, din specia stejar, imputată pădurarulului Barlodeanu G. la valoarea de 4891 lei:
1.- Ce specie de material lemnos a fost imputata pădurarului Barlodeanu G.;
2.- Daca cantitatea de 42 mc, buștean gater din specia stejar a fost vânduta la prețul de buștean gater, sau a fost vândut la prețul de lemn de foc;
4.- Daca cantitatea de 42 mc, specia stejar era vânduta la data intocmirii p-v 4694/28.07.2014;
5.- Daca la data vânzării cantității de 42 mc, material lemnos din specia stejar exista aprobarea Direcției Silvice Ialomița de vânzare a acestei cantități la prețul de lemn de foc.
Privitor la aceste obiective expertul nu a făcut altceva decât sa constate ca pădurarului Barlodeanu G. i s-a imputat in mod eronat cantitatea de 42 mc buștean gater deoarece acesta a avut in gestiune numai lemn rotund pentru industrializare.
In combaterea acestei susțineri n conformitate cu procesul-verbal de recepție masa lemnoasa fasonata nr. 1885/30.03.2011 pădurarul Barlodeanu G. a avut in gestiune lemn rotund pentru industrializare cu diametrul Ia capătul subțire mai mare de 20 cm din specia stejar. Desi expertul cunoaște, nu recunoaște faptul ca in conformitate cu STAS-uI „dimensiunilor minime ale lemnului rotund destinat pentru industrializare, pentru B. din specia S. este de minim 16 cm Ia capătul subțire. Pentru analiza si confruntare depune la dosarul cauzei extras din Materia „Industrializarea primara a lemnului".
Privitor la acest aspect susținut de expert, in dovedirea celor afirmate si susținute de expert in „Raportul de expertiza" era necesar ca sa sa faca trimitere la numărul de înregistrare a documentelor analizate pentru a putea si părțile sa verifice temeinicia celor susținute de expert, fapt ce nu a fost realizat in concret.
Ceilalți contestatori, foști membri ai comisiei de declasare a materialului lemnos din Partida 1103/2011, au fost sancționați disciplinar cu 30% pe trei luni fiecare intrucat nu au respectat responsabilitățile pe linia declasării de masa lemnoasa, incalcand ordinul RNP-Romsilva nr._/2005, care prevedea o procedura destul de stricta in domeniul declasării materialului lemnos, precum si faptul ca procesul-verbal de declasare trebuia sa fie insotit de material fotografic exemplificator, lucru nerespectat de comisie.
Totodată acestora li s-a imputat si suma de 254,65 lei, fiecăruia dintre membrii comisiei de declasare a materialului lemnos, reprezentând diferența de pret dintre valoarea lemnului de lucru si (bestean - 10.3 mc si CR - 7,1 mc) si valoarea lemnului de foc din Partida 1103/2011 deoarece prin declasarea eronata a materialului lemnos membrii comisiei de declasare au adus Direcției Silvice Ialomița un prejudiciu total de 1.018,6 lei.
Privitor la nerespectarea de către membrii comisiei de declasare a responsabilităților pe linia declasării de masa lemnoasa prevăzute de Ordinul RNP-Romsilva nr._/2005 arată următoarele:
1.- Cantitatea de 135mc. material lemnos menționata in procesul-verbal nr. 4694/28.07.2011 era vânduta la data intocmirii acestuia conform celor atestate „ In urma sortării au rezultat diferente fata de sortimentatia previzionata respectiv 135 mc buștean gater, si lemn construcții (91mc, buștean gater, si 44 mc, lemn CR), care a fost vânduta ca lemn de foc către populație pana Ia data întocmirii procesului-verbal sus menționat.
Având in vedere cele sus menționate rezulta ca la data de 28.07.2011 din partida 1103 Morareanca cantitatea de 91mc, buștean gater, si 44 mc, lemn CR, era deja vânduta către populație.
2.- Cu ocazia întocmirii procesului-verbal nr. 4694/28.07.2011 Ocolul Silvic Urziceni nu a efectuat nici un fel de inventariere a masei lemnoase atestata de acesta.
3.- Pentru diminuarea programului din 135mc. lemn de lucru in lemn de foc nu exista niciun fel de procedura, acesta solicitare a comisiei este una formala deoarece in sistemul RNP-Romsilva nu exista o astfel de procedura. Diminuarea programului reprezintă într-adevăr formularea făcută de comisie in procesul-verbal, afirmație care inseamna insa tot declasare.
4. - Procedura de declasare a materialului lemnos din lemn de lucru in lemn de foc se face conform Ordinului RNP-Romsilva nr._/2005, dupa cum urmează:
„In cazul apariției unor defecte ascunse (putregai, atac de insecte etc)se poate face declasarea lemnului de lucru in sortimente inferioare, de către o comisie stabilita la nivel de direcție silvice, din care vor face parte următorii: responsabil comercial-producție din cadrul direcției silvice, șeful de ocol, responsabil fond forestier de la ocol, șeful de district si gestionarul partizii. Comisia va intocmi un proces-verbal de declasare a materialului lemnos ce urmează a fi supus aprobării comitetului director al direcției silvice, insotit si de material fotografic exemplificator".
PENTRU CANTITATEA DE 135 mc SPECIA SALCÂM, formata din 91 mc, buștean gater si 44 mc, CR, cu o valoare de 1.018,6 lei ce a fost vânduta la pret de lemn de foc si imputata d-lor. G. M., S. V., Paparii C. si N. E., expertul nu a răspuns la următoarele obiectivele admise de instanța de judecata.
1.- Ce specie de material lemnos a fost imputata d-lor. G. M., S. V., Paparii C. si N. E.;
2.- Daca suma imputata de 1.018,6 lei provine din diferența de pret dintre cantitatea de 135mc, (compusa din cantitatea de 91 mc,, gustean gater specia salcâm si cantitatea de 44 mc, lemn construcții specia salcâm) si prețul lemnului de foc;
3.- Daca cantitatea de 135 mc, specia salcâm (compusa din 91 mc GB si 44 mc CR) a fost vânduta la prețul de buștean gater, respectiv prețul de lemn construcții, ambele din specia sau a fost vândut la prețul de lemn de foc;
4.- Daca cantitatea de 135 mc, specia salcâm (compusa din 91 mc GB si 44 mc CR) era vânduta la data intocmirii p-v 4694/28.07.2014;
5. Daca la data vânzării cantității de 135 mc. material lemnos din specia salcâm exista aprobarea Direcției Silvice Ialomița de vânzare a acestei cantități la prețul de lemn de foc.
Privitor la declasarea cantității de 135 mc material lemnos expertul susține faptul ca „dintr-o greșeala de contabilitate a Ocolului Silvic Urziceni nu s-a scăzut valoric cantitatea de material lemnos de lOmc lemn CR si 22 mc lemn de foc, fara sa Iaca trimitere la numărul de înregistrare a documentelor analizate pentru a putea si părțile sa verifice temeinicia celor susținute de expert.
Valorile menționate in APV 1103/P/ Morareanca nu sunt identice cu cele menționate in Raportul de Expertiza efectuat in prezenta cauza; Cantitatea de 135mc. material lemnos menționata in procesul-verbal nr. 4694/28.07.2011 vânduta la data intocmirii acestuia conform celor atestate nu este menționata in raportul de expertiza;
Cantitatea de 135 mc buștean gater, si lemn construcții (91 mc-, buștean gater, si 44 mc, lemn CR), care a fost vânduta ca lemn de foc către populație pana la data intocmirii procesului-verbal sus menționat, ce face obiectul prezentei acțiuni nu este specificata in raportul de expertiza;
Nu este făcuta nicio mențiune cu privire la procedura de diminuare a programului din 135mc. lemn de lucru in lemn de foc.
Nu se face mențiune privind procedura de declasare a materialului lemnos din lemn de lucru in lemn de foc se face conform Ordinului RNP-Romsilva nr._/2005;
Nu sunt făcute precizări privitoare la diferența de pret dintre volumul lemnului recepționat ca buștean de 99.7 mc si volumul valorificat - 89.4 mc, rezultând o diferența de 10.3 mc (10.3 mc x302 lei/mc valoare bustean)-(10.3 mc x210 lei/mc valoare lemn foc)=947.6 lei, suma ce a fost imputata salariaților care au propus ilegal declasarea de la buștean la lemn de foc, nerespectând reglementările si procedurile dispuse de RNP-Romsilva in astfel de cazuri(Ordinul nr._/07.03.2005).
Expertul nu a ținut cont de faptul ca cei 99.7 mc sunt cantitate faptica si nu scriptica, asa cum cu rea intenție a afirmat ca „Pentru recepționarea volumului efectiv de 99.7 mc buștean, au semnat domnii G. M. si Birlodeanu G., tocmai cei care contesta acum volumele si valorile masei lemnoase conform PV intocmit de domniile lor in 30.05.2011".
Expertiza nu precizează ce specie de material lemnos a fost imputata reclamanților, deoarece prin Deciziile de imputare s-a imputat reclamanților numai materialul lemnos rezultat din specia salcâm si nicidecum lemnul de stejar.
Acestea sunt specii distincte, cu calitate a lemnului diferită si cu preț de valorificare de asemenea diferit. In niciun caz nu se poate compensa lipsa unui volum al unei specii cu un alt volum in plus de la alta specie, asa cum reiese din Legea gestiunilor nr. 22/1969, Legea contabilității nr. 82/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare; O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile; O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; O.MF.P. nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile.
In acest sens in potrivit procedurilor de regularizare a operațiilor contabile „4.1. Operații privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar" in raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferențelor de inventar generează următoarele tipuri de înregistrări:
a)plusuri de active imobilizat 313e 42d e, la valoarea de inventar: 20, 21, 23, 26 = 131
Conturile de active imobilizat 313e 42d e Subvenții pentru investiții
In acest caz trebuie înregistrata si TVA corespunzătoare, formula fiind: 4426 = 4427TVA - deductibila TVA -colectata si concomitent pentru cota de TVA nedeductibila stabilita pe baza de decont, se face înregistrarea: 20, 21, 23,26 = 4426
Conturile de active imobilizat 313e 42d e TVA - deductibila
Potrivit PCG în locul conturilor debitoare de mai sus se folosește contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" taxe si varsaminte asimilate"b) plusurile de stocuri cumpărate; 30, 31,32,35,36,37 = 60
Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile (pe fiecare categorie de stocuri).
In cazul plusurilor de stocuri privind produsele si producția în curs de execuție, înregistrarea este de forma: 33, 34 = 71 Conturi de stocuri Variația stocurilor înregistrările de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de producție.
Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrări in patrimoniul societății:
In situația constatării unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa.
-Plusuri de natura imobilizărilor necorporale si corporale (ct. 134)
-Plusuri de natura stocurilor in depozite (ct. 758)
-Plusuri de natura produselor finite sau produselor neterminate constatate in secțiile de producție (ct. 711)
Plusurile de inventar pentru imobilizări
Se înregistrează ca si subvenții pentru investiții.
Valoarea stabilita in urma 20, 21, =134 - Plusuri de inventar de natura Valoarea stabilita in urma inventarierii 23,26 imobilizărilor inventarierii
Expertul recunoaște faptul ca la specia de salcâm, cantitatea de buștean ce trebuia sa rezulte din exploatarea partizii 1103 Morareanca era de 147 mc dar, afișând o rea intenție si pentru a induce in eroare instanța, acesta nu reda realitatea in ceea ce privește volumul valorificat
.Asa cum rezulta din avizele de însoțire atașate, volumul de buștean valorificat este de 89.4 mc, asa cum Direcția S. Ialomița in mod corect si fara sa denatureze adevărul, a reliefat conform notei de constatare nr.l 1567/01.10.2013;
Neexistând niciun document prin care sa se invoce de către gestionarul partizii 1103 Morareanca, Birlodeanu G., ca volumul prevăzut nu va rezulta din exploatarea partizii dar si mai mult, se dovedește reaua intenție a pădurarului Birlodeanu G. prin faptul ca trece la valorificarea de sortimente inferioare (lemn foc in loc de buștean) fara a avea documentele legale de aprobare.
Astfel, trebuia valorificat un volum de 147 mc buștean, diferența dintre cantitățile inscrise in autorizația de exploatare, insusite de pădurarul Birlodeanu G. si volumul de lemn valorificat ca buștean este de 147-89.4 -10.3 mc imputați deja=47.3 mc, valoric reprezentând suma de (47.3 x302)-(47.3x210)=43 51.6 lei
Volumul prezentat in raportul de expertiza al domnului C. N T. de 99.66 mc evidențiind ca acesta a fost, dupa cum declara in propriul raport, la sediul Ocolului Silvic Urziceni pentru a determina cu exactitate datele expertizei.Rezulta tara echivoc ca cei IU.3 mc cu o valoare de 947,6 lei trebuiau imputați.
Expertiza nu face precizări cu privire la cei 60 mc lemn foc ce trebuiau sa rezulte din APV 1103P Morareanca, Birlodeanu G. primește in gestiune nu mai puțin de 187.8 mc din acest sortiment.
Este inadmisibil sa poti afirma faptul ca lemnul a avut defecte ascunse, neobservate, cand tu ca gestionar de material lemnos primești mai mult de 300% lemn foc în gestiune decât cel previzionat.
In aceste condiții Direcția S. Ialomița a procedat la imputarea valorii de 4351.6 lei deoarece pădurarul Birlodeanu G. a a valorificat lemnul recepționat ca lemn de foc fara sa aiba vreo aprobare prin care o comisie legal constituita sa întocmească documentația conform dispozițiilor legale prin care lemnul sa fie trecut dintr-un sortiment superior .>.
Faptul ca valorifică sortimente ce trebuiau sa fie superioare dupa prevederi ca sortimente inferioare, rezulta din prevederile APV, din autorizația de exploatare,in care gestionarului i se prezintă sortimentele ce trebuiau sa rezulte, document insusit prin semnătura de dl Birlodeanu G..
Având toate aceste elemente, Birlodeanu G., desi cunoștea volumul de buștean ce trebuia exploatat si valorificat, procedează in mod ilegal la valorificarea lui ca lemn de foc,cu valoarea aferenta mult mai mica.
Nota de constatare intocmita de Direcția S. Ialomița a fost realizata ca urmare a raportului domnului revizor N. G. - reprezentant al RNP-Romsilva ,raport concretizat in Procesul-Verbal din data de 2262/05.09.2013, care prevedea la lemn CR pe stoc 7.1 mc, pe care comisia nu i-a luat in calcul ca valorificați, ei apărând vânduți in raportul expertului tehnic C. N T. in data de 13.08.2014.
Lemn CR =144 mc prevederi - 97 mc valorificați (la aceasta data)=47 mc (47 mcx220 lei)-(47 mcx210 lei)=470 lei de imputat pădurarului.
Având in vedere cele sus menționate instanța de fond a pronunțat prezenta acțiune fara a soluționa fondul cauzei limitându-se doar la a admite excepția tardivității emiterii Deciziilor nr. 107, 108, 109, 110 din data de 09.10.2013 de către Direcția S. Ialomița, fara a analiza probele administrate in cauza, fiind incidente prevederile art. 488, alin. 1, pct. 8 C.p.c.
In drept, art. 58, alin. 1 din O.U.G. nr. 59/2000, art. 77, lit. „a" si art. 78, alin. 1 si 2 din Legea nr. 188/1999, art. 488, alin. 1, pct. 8 si următoarele din C.p.c.
Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca nefondat a recursului formulat si menținerea in tot a sentinței civile atacate.
In temeiul art. 451 cod pr. civ., urmează a fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând onorariu apărător.
Recurenta si-a intemeiat recursul pe disp. art. 488 alin. 1 pct.8 cod pr. civ, susținând ca hotărârea a fost data cu incalcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept material.
1. Cu privire la excepția tardivității emiterii deciziilor nr. 106-110/2013, sub aspectul aplicării sancțiunii disciplinare, respingem punctul de vedere al Direcției Silvice Ialomița exprimat in recursul formulat, potrivit căruia deciziile, sub aspectul sancțiunii disciplinare, au fost emise in termen legal, in condițiile in care unitatea a cunoscut săvârșirea de către noi a pretinselor fapte, la data de 28.07.2011, iar deciziile de imputare au fost emise la data de 25.09.2013.
In cauza, art. 58 alin. 1 din OUG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic prevede ca personalului silvic i se aplica disp. legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Potrivit art. 77 alin. 5 din legea 188/1999, " sancțiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplina cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare."
Intimatul Barlodeanu G. a săvârșit pretinsa abatere disciplinara anterior datei de 28.07.2011, cand s-a incheiat procesul verbal nr. 4694/2011, astfel ca, in ceeace il privește pe acesta a fost depășit termenul de 2 ani de la data săvârșirii pretinsei abateri, situație in care, in mod corect instanța de fond a admis excepția invocata.
In ceeace ii prívese pe ceilalți intimați, S. V., P. C., N. E. si G. M., care au propus comitetului director aprobarea diminuării programului cu 135 m.c. lemn lucru, in 135 m.c. lemn foc, pentru specia salcâm, si aprobarea vânzării ca lemn CR catre populație, la prețul de 215/m.c, a unei cantități de 42 m.c. lemn rotund, de diverse lungimi si diametre, data săvârșirii pretinsei contravenții este 28.07.2011, cand s-a incheiat procesul verbal 4694/2011.
In raport de aceasta data si de disp. art. 75 alin. 5 din legea 188/1999, deciziile de sancționare disciplinara emise la data de 9.10.2013 sunt tardive.
Astfel ca, in mod corect instanța de fond a constatat tardivitatea emiterii acestor decizii si a dispus anularea lor, sub aspectul aplicării sancțiunii disciplinare.
2. Sub aspectul răspunderii materiale, solicită a fi reținute următoarele:
Este de necontestat ca vârsta arboretului exploatat din partida 1103 Morareanca a fost de 54 de ani, in condițiile in care vârsta optima de exploatare a acestui arboret este de 25 - 30 de ani.
In aceste condiții, intimații Barlodeanu G., P. C., N. E. si G. M. au susținut, in mod întemeiat, ca pe parcursul livrării materialului lemnos catre cei doi beneficiari, in urma sortării s-a constatat ca lemnul de salcâm, ce avea vârsta de 54 de ani, nu corespundea calitativ pentru livrare, conform contractelor încheiate, delegații firmei refuzând calitatea bușteanului.
Astfel, s-au constatat ca lemnul rotund, in catarg, prezenta defecte ascunse (găuri ascunse in tulpina, putregai la secționare ) realitate care a fost sesizata la momentul respectiv si pentru care s-a încheiat procesul verbal din 30.05.2011 de catre intimatul G. M., in calitatea sa de sef district din cadrul Ocolului silvic Urziceni si pădurarul Barlodeanu G..
In cuprinsul acestui proces verbal se menționează ca "in urma fasonării lemnului rotund, in cantitate de 198,54 m.c. rezultat in urma inventarierii din data de 30.03.2011, cu nr. 1886 au reieșit următoarele sortimente: 99,673 buștean; 57,100 LCR; 41,767 lemn foc.
Se menționează in mod expres in acest proces verbal ca, datorita defectelor ascunse ale materialului lemnos, nu rezulta sortimentele prevăzute si previzionate conform actului de punere in valoare ( A.P.V. ). Se va solicita delegat direcție de declasare.
Pe acest document exista rezoluția din 3.06.2011, prin care se dispune serviciului producție, o verificare in depozit.
Intimatul G. M., in calitate de sef district OC Urziceni, care avea in subordine si partida 1103/2011, susține ca in procesele verbale de inventariere a materialului lemnos întocmit cu pădurarul Barlodeanu G., din 28.03.2013 s-a menționat in mod expres ca lemnul inventariat nu corespunde calitativ previziunilor A.P.V., fapt constatat in realitate in teren si sesizat, in scris, O.S. Urziceni.
Intimatul G. M., in calitate de sef de district, a participat la verificările făcute in timpul inventarierii si a constatat personal ca lemnul de salcâm exploatat din partida 1103/2011, in vârsta de 54 de ani, avea defecte ascunse si nu corespundea calitativ pentru livrare, in cadrul contractelor ce se aflau in derulare cu doua firme, delegații acestora refuzând calitatea bușteanului.
Doua elemente esențiale sunt de reținut atunci cand se analizează răspunderea materiala, atat a intimatului Barlodeanu G., cat si a celorlalți 4 intimați, care au incheiat procesul verbal inregistrat sub nr. 4694 din 28.07.2011, la Ocolul silvic Urziceni, si anume:
-vârsta arboretelui exploatat din partida 1103 Morareanca, care a fost de 54 ani, in condițiile in care vârsta optima de exploatare a acestui arboret este de 25-30 ani;
-sesizarea Direcției silvice Ialomița, prin procesul verbal inregistrat la recurenta sub nr. 1185/30.03.2011, incheiat de Comisia formata din șeful de district G. M., pădurarul gestionar Barlodeanu G. si pădurarul vecin Ormangiu N..
Pe langa aceste doua aspecte importante, relevant este faptul ca recurenta nu a reacționat la cele consemnate in cuprinsul acestui proces verbal decât dupa 4 luni, cand a delegat comisia care sa verifice cele sesizate, comisie formata din intimații S. V., P. C., N. E. si G. M..
Din aceasta comisie, care a intocmit procesul verbal nr. 4694 din 28.07.2011 a făcut parte, atat intimatul Barlodeanu G., cat si șeful de district G. M., care au intocmit procesul verbal din 28.03.2011 si care au semnalat defecțiunile la materialul lemnos exploatat din partida 1103 Morareanca.
Raportul de expertiza tehnica intocmit in cauza concluzionează ca, in urma exploatării si valorificării partidei 1103 Morareanca nu s-a constatat producerea vreunui prejudiciu.
Concluziile raportului de expertiza au format convingerea instanței de fond ca valorificarea masei lemnoase s-a realizat la un pret mai mare decât cel previzionat, datorita valorificării lemnului de foc la prețul stabilit de comitetul director.
Vârsta arboretelui din partida 1103 Morareanca, de peste 54 ani, fata de vârsta optima de exploatare, de 25-30 de ani, conținutul procesului verbal incheiat la data de 28.03.2011 de sef de district G. M., Barlodeanu G., pădurar si pădurarul vecin, Ormangiu N., in care se consemnează in mod expres defectele ascunse ale materialului lemnos, care au făcut sa nu se obtina sortimentele previzionate conf. actului de punere in valoare, sunt împrejurări care nu au fost contestate de către recurenta pe parcursul procesului, iar acesta a fost motivul pentru care comitetul director a admis declasarea materialului lemnos.
Daca intimatul Barlodeanu G. stopa operațiunea de sortare a materialului lemnos si de livrare a materialului rezultat către beneficiar, s-ar fi produs un prejudiciu, pe care unitatea l-ar fi inregistrat.
Comitetul director, prin hotărârea nr. 18 din 11.08.2011 la punctul 2 a analizat raportul intocmit de S. V., privind masa lemnoasa rezultata in urma exploatării partizii 1103 Morareanca - gestionar Barlodeanu G. si a aprobat declasarea a 135 m.c. lemn de lucru, in 135 m.c. lemn foc ( din cauza defectelor) pentru specia salcâm.
Daca Comitetul director nu aproba propunerile comisiei, aceste propuneri nu produceau niciun efect juridic.
De asemenea este de reținut un aspect, foarte important, rezultat din cuprinsul procesului verbal incheiat la 5.09.2013 de revizor contabil N. G., care propune atat celor 4 intimați, cat si Comitetului director, care a aprobat declasarea sortimentelor de masa lemnoasa din partida 1103, imputarea sumei ce se constituie in prejudiciul adus Ocoluliui silvic Urziceni, fara a avea la baza documentația necesara.
In baza acestui document, Direcția silvica Ialomița imputa pretinsul prejudiciu numai pădurarului Barlodeanu G. si celor 4 membri ai comisiei care au formulat numai o propunere, nu si membrilor directori, care au aprobat aceasta propunere.
Si sub aspectul răspunderii materiale susțin ca hotărârea instanței de fond, prin care s-au anulat deciziile de imputare este temeinica si legala, ca prin pronunțarea acestei hotărâri nu s-a incalcat nicio norma de drept material.
In raport de cele de mai sus, solicită a fi resins ca nefondat recursul, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând onorariu apărător.
În drept au fost invocate disp. art. 490 rap. la art. 205 cod pr. civ.
Recurenta-reclamantă R. Naționala a Pădurilor - ROMSILVA, Direcția S. Ialomița a formulat RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE, reiterând cele susținute în cuprinsul cererii de recurs.
Deliberând asupra prezentului recurs, prin prisma susținerilor părților, dispozițiilor legale aplicabile cauzei, precum și a sentinței civile recurate, Curtea constată că este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Astfel critica vizând greșita interpretare și aplicare a disp. art. 77 alin. 5 din Legea nr. 188/1999, aplicabilă inclusiv situației de fapt reținută de prima instanță, a cărei analiză nu poate face obiectul unor critici în limita motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C.proc.civ., este nefondată.
Din această perspectivă, Curtea constată că potrivit acestor dispoziții „Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare” în mod corect prima instanță s-a raportat la data săvârșirii abaterilor disciplinare reținute în sarcina intimaților-reclamanți, respectiv 28.07.2011 prin care aceștia au întocmit procesul-verbal nr. 4694 prin care au fost propus Comitetului Director aprobarea diminuării programului cu 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn de fond pentru specia salcâm și aprobarea vânzării ca lemn CR către populație la prețul de 215 lei/mc a unei cantități de 42 mc lemn rotund de diverse lungimi și diametre pentru specia stejar, iar pentru intimatul reclamant Bâlodeanu G., la aceeași dată, acestuia imputându-se faptul că ar fi vândut ca și lemn de foc materialul lemnos din partida 1103/2011 Morăreanca fără aprobarea necesară, anterior întocmirii procesului-verbal din 28.07.2011 evocat anterior, astfel încât termenul de 2 ani prevăzut de dispozițiile legale menționate a expirat la data de 28.07.2013, deciziile de sancționare disciplinară a acestora fiind emise la data de 09.10.2013, cu depășirea termenului imperativ legal.
Totodată, vor fi înlăturate criticile vizând luarea în considerare a datei de 25.09.2013 când a fost întocmit procesul-verbal de către revizorul contabil din cadrul Compartimentului de Control Financiar de gestiune prin care s-a constatat prejudiciul, termenul prevăzut de lege începând să curgă nu de la data cunoașterii întinderii prejudiciului, ci exclusiv de la data săvârșirii faptelor imputate intimaților-reclamanți, dispozițiile legale fiind de strictă interpretare și aplicare sub acest aspect,, considerente față de care în mod judicios prima instanță nu a analizat fondul susținerilor cu privire la existența condițiilor răspunderii disciplinare a reclamanților, acest motiv de nulitate a actelor administrative atacate având prioritate, neimpunându-se temeinicia deciziilor de sancționare disciplinară a intimaților-reclamanți.
Mai mult, Curtea reține că prin cererea introductivă, aceștia din urmă au invocat nelegalitatea deciziilor de sancționare disciplinară urmare a nerespectării acestor dispoziții legale care reglementează termenul imperativ de atragere a răspunderii disciplinare, prin urmare aceste susțineri având în fapt natura unui motiv de anulare a actelor administrative emise față de intimații-reclamanți sub aspectul răspunderii disciplinare, astfel încât în mod corect, prima instanță, cu respectarea disp. art. 22 din C.proc.civ. a analizat aceste susțineri, prin prisma probelor administrate, constatând în mod corect că nu se impune analizarea celorlalte susțineri cu privire la nelegalitatea deciziilor în cauză.
Cu privire la răspunderea materială în privința intimaților-reclamanți, Curtea constată de asemenea că nu sunt întemeiate criticile privind incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C.proc.civ.
Astfel, criticile vizând reaprecierea probelor administrate la prima instanță, sub aspectul greșitelor concluzii ale raportului de expertiză, respectiv reanalizarea înscrisurilor avute în vedere la efectuarea acestui raport prin prisma conținutului înscrisurilor avute în vedere la emiterea deciziilor de imputare nu pot fi analizate din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 8 c.proc.civ., acesta impunând exclusiv analiza modului în care prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile legale situației de fapt rezultată din administrarea probelor.
Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect prima instanță procedând la analizarea condițiilor răspunderii materiale a intimaților reclamanți a stabilit că nu există un prejudiciu produs recurentei-pârâte.
Astfel s-a constatat că deși intimatul reclamant Bâlodeanu G. a procedat la valorificarea masei lemnoase fără a deține o aprobare prealabilă în acest sens din partea Comitetului Director, totuși a rezultat din raportul de expertiză efectuat la fond că valoarea acesteia s-a realizat la un preț mai mare decât cel previzionat, acesta fiind nevoit să procedeze în această modalitate întrucât deși a semnalat încă din luna martie 2011 asupra defectelor masei lemnoase, pârâta nu a luat o decizie timp de patru luni.
Totodată s-a constatat și faptul că lemnul rezultat din exploatarea partidei 1103/2011 Morăreanca avea o vârstă care depășea limita necesară pentru exploatarea optimă.
În acest sens, astfel cum au susținut și intimații-reclamanți, Curtea constată că două elemente esențiale sunt de reținut atunci cand se analizează răspunderea materiala, atat a intimatului Barlodeanu G., cat si a celorlalți 4 intimați, care au incheiat procesul verbal inregistrat sub nr. 4694 din 28.07.2011, la Ocolul silvic Urziceni, si anume :vârsta arboretelui exploatat din partida 1103 Morareanca, care a fost de 54 ani, in condițiile in care vârsta optima de exploatare a acestui arboret este de 25-30 ani-împrejurare necontestată de către recurenta-pârâtă, precum și sesizarea Direcției silvice Ialomița, prin procesul verbal inregistrat la recurenta sub nr. 1185/30.03.2011, incheiat de Comisia formata din șeful de district G. M., pădurarul gestionar Barlodeanu G. si pădurarul vecin Ormangiu N..
Astfel Comitetul director al recurentei-pârâte, prin hotărârea nr. 18 din 11.08.2011 la punctul 2 a analizat raportul intocmit de S. V., privind masa lemnoasa rezultata in urma exploatării partizii 1103 Morareanca - gestionar Barlodeanu G. si a aprobat declasarea a 135 m.c. lemn de lucru, in 135 m.c. lemn foc ( din cauza defectelor) pentru specia salcâm.
Totodată cu privire la interpretarea sintagmelor „declasare-diminuare a programului” și raportarea înțelesului acestora la Ordinul RNP – ROMSILVA nr._/2005(fila 95 a dosarului de fond), Curtea constată că în fapt acestea vizau același scop, respectiv reaprecierea categoriei de folosință a lemnului rezultat din exploatarea partidei, din lemn de lucru în lemn de sortimente inferioare, respectiv lemn de fond, procedura fiind respectată de către intimații-reclamanți, cu excepția atașării la propunerea de declasare menționată anterior a unui material fotografic exemplificator, fără însă ca această condiție să rezulte din aplicarea unor dispoziții legale.
Sub același aspect, Curtea constată din analiza documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de imputare emise în privința intimaților-reclamanți-fila 7 a dosarului-respectiv procesul-verbal nr. 2262/05.09.2013, raportul nr. 2903/03.10.2013 și nota de constatare nr._/01.10.2013, cu anexele și notele de relații aferente, faptul că diferența de preț a fost imputată acestora exclusiv ca urmare a faptului că declasarea nu a fost urmată de vânzare, ci invers, respectiv faptul că la emiterea hotărârii de declasare a materialului lemnos nu s-a procedat la întocmirea unui material fotografic care să ateste starea materialului lemnos astfel cum s-a reținut în documentația care a stat la baza emiterii propunerii de declasare.
Sub aceste aspecte, Curtea recurenta-pârâtă susține că există o prezumție de răspundere patrimonială în privința intimaților-reclamanți, în sensul că față de vânzarea materialului lemnos respectiv anterior fără a fi aprobată anterior declasarea, respectiv declasarea în absența materialului fotografic, se impune angajarea răspunderii patrimoniale în sensul necesității recuperării unei diferențe de preț între valoarea materialului lemnos înstrăinat ca lemn de foc și valoarea materialului lemnos care trebuia valorificat ca lemn de lucru, prezumție relativă incidentă exclusiv în situația în care situația conexă, premisă, ar fi fost dovedită, în sensul că materialul lemnos rezultat din exploatarea partidei în cauză ar fi întrunit cerințele optime de exploatare, inclusiv sub aspectul vârstei materialului lemnos exploatat.
Astfel, se reține că incidența acestei prezumții relative de răspundere în sarcina intimaților-reclamanți nu poate fi reținută având în vedere că în fapt s-a constatat că vârsta acestui material lemnos a fost de 54 de ani, în raport de vârsta optimă de exploatare de 30 ani, aspect necontestat de către recurenta-pârâtă prin motivele de recurs, situație în care intimații-reclamanți au constatat că există defecte ascunse-găuri ascunse în tulpină și putregai la secționare, impunându-se astfel declasarea materialului lemnos.
Prin urmare, se constată că recurenta-pârâtă avea obligația ca în cadrul procedurii de angajare a răspundere materiale a intimaților-reclamanți să facă dovada că și în situația unui material lemnos având vârsta rezultată în fapt din exploatarea realizată, nu puteau exista astfel de vicii care determinau declasarea materialului lemnos, obligație care însă nu rezultă din analiza documentației care a stat la baza emiterii deciziilor contestate în prezenta cauză.
Pe de altă parte, Curtea reține că revenea recurentei-pârâte obligația de a da curs în mod eficient și în timp util solicitării de declasare și de verificare a acestei proceduri, luând în considerare și împrejurarea că prin trecerea timpului valoarea materialului lemnos nevalorificat sub nicio modalitate s-ar fi diminuat în mod substanțial, aspect reținut în mod corect prima instanță, pârâta constatând prin Comitetul Director-fila 33 a dosarului de fond-împrejurarea că se impune declasarea a 135 mc lemn lucru în 135 mc lemn de foc din cauza defectelor pentru specia salcâm, fiind aprobată la vânzare a stocului de 42 mc lemn fond rotund stejar la un preț de 215 lei/mc, hotărâre de declasare a cărei legalitate se prezumă sub aspectul situației de fapt și de drept, neavând relevanță concluziile revizorului contabil care a propus în acest sens și sancționarea membrilor acestui comitet, împrejurarea fiind analizată de către conducerea recurentei-pârâte și nefinalizată în acest sens, apreciindu-se prin urmare că nu se impune sancționarea membrilor Comitetului director, ci exclusiv a intimaților-reclamanți, deși nu putea fi apreciată ca fiind aplicabilă prezumția de răspundere a acestora din urmă, nefiind stabilită în mod corespunzător situația de fapt și apreciindu-se în mod eronat asupra producerii unui prejudiciu în patrimoniul recurentei, aspect constatat în mod obiect prin administrarea probei cu expertiză la prima instanță, în baza documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de imputare în privința intimaților.
Totodată, invocarea nerespectării dispozițiilor din Legea nr. 22/1969 și din Legea nr. 82/1991, respectiv Ordinele nr. 3055/2009 și nr. 2861/2009 privind organizarea activității de contabilitate, precum și nerespectarea regulilor în această materie nu poate fi imputată intimaților-reclamanți, în contextul în care revenea recurentei-pârâte obligația de a verifica activitatea desfășurată de aceștia, prin membrii Comitetului Director, astfel încât se stabilească cu certitudine valoarea materialului lemnos și modul concret de valorificare al acestuia, obligație care însă nu a fost îndeplinită întocmai, fiind emisă astfel hotărârea de declasare, aspect care coroborat cu prețul obținut din valorificarea materialului lemnos declasat și față de valoarea acestuia redusă ca urmare declasării prin prisma vârstei lemnului rezultat din exploatare, dar și a viciilor descoperite în urma exploatării, considerente care coroborate conduc la concluzia că nu în mod nelegal au fost emise deciziile de imputare în privința intimaților-reclamanți, nefiind dovedită producerea unui prejudiciu în patrimoniul recurentei-pârâte, element esențial pentru angajarea răspunderii patrimoniale a angajaților acesteia, urmând ca în temeiul art. 496 și 498 C.proc.civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 să fie respins prezentul recurs ca nefondat.
În temeiul art. 451-453 C.proc.civ. va fi obligată recurenta-pârâtă la plata către intimații reclamanți a sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței fiscală atașată la fila 26 a dosarului de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă Regina Națională a Pădurilor – ROMSILVA – Direcția Silvică Ialomița, cu sediul în Slobozia, ..1, jud. Ialomița, împotriva sentinței civile nr.22/F/14.01.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. G., S. V., P. C., N. E. și G. M., toți cu domiciliul procesual ales la CA „V. A.” din Urziceni, . nr.5A, jud. Ialomița, ca nefondat.
Obligă recurenta pârâtă la plata către intimații reclamanți a sumei de 2500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
Red. GD/AC
2 ex/
Jud. fond:I. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3021/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 564/2015. Curtea de... → |
|---|
