Pretentii. Decizia nr. 3687/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3687/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 8778/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.3687
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25 IUNIE 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – A. J.
JUDECĂTOR – A. P.
JUDECĂTOR – R. I. C.
GREFIER - G. P.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. P. D. S.RL., împotriva sentinței civile nr.8091din 14.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. S. 1 al Municipiului București, Primăria S. 1 a Municipiului București și M. București prin Primar, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de ședință, a răspuns recurenta-reclamantă, prin avocat substituent P. T. N. cu delegație de substituire pe care o depune la dosar, emisă de avocat M. L. în baza împuternicirii avocațiale ._/2015 pe care o depune la dosar, intimații-pârâți P. S. 1 al Municipiului București, Primăria S. 1 a Municipiului București prin avocat M. C. fără delegație la dosar, lipsind intimatul - pârât M. București prin Primar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta-reclamantă prin avocat substituent depune la dosarul cauzei înscrisuri, solicitând încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimații-pârâți P. S. 1 al Municipiului București, și Primăria S. 1 a Municipiului București prin avocat, arată că nu se opun.
Curtea încuviințează pentru recurenta-reclamată proba cu înscrisuri depusă la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul formulat.
Recurenta-reclamantă, prin avocat substituent solicită admiterea recursului casarea hotărârii de fond în sensul admiterii cererii de chemare in judecata având in vedere incidența art. 488 alin.l pct. 8 din C.pr.civ;
Menționează faptul că instanța de fond de fond a reținut in mod greșit faptul ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 561 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, în realitate practic în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 59 alin.3 din Normele metodologice din 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții - „in situația in care construcția realizata fara autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire in vederea intrării in legalitate", se aliniază unui cadru construit preexistent, iar atunci autoritățile publice locale sunt obligate să emită autorizarea de construire.
Astfel cum reiese și din planșele foto depuse la dosar, față de aliniament, nu se respectă acea retragere de 5 m, față de limita de proprietate, așadar în speță pârâtei intimate îi revenea obligația de a emite acea autorizație fără a indic a incidența art. 561 care prevedea că nu poate aproba documentația în speță PUZ-ului în cazul în care se solicita intra în legalitate.
Mai mult decât atât, solicită a se observa că, PUG-ul și PUZ-ul, se văd situațiile incidente, pentru că sunt, iar în cauză, respectiva construcție este practic o pergolă și nu o construcție sau o clădire.
Solicită admiterea recursului casarea hotărârii de fond în sensul admiterii cererii de chemare in judecata, și obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentului litigiu, iar în ceea ce privește plata onorariul de avocat, pe cale separată.
Intimații-pârâți P. S. 1 al Municipiului București și Primăria S. 1 a Municipiului București prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, referitor la planșele foto depuse la termenul de azi, apreciază că nu au nici o relevanță atâta timp cât dumnealor nu știu situația legală a acelor construcții, dacă pentru ele s-a promovat documentație de urbanism, când a fost emisă, în ce condiții, dacă ele au fost construite ca și construcția reclamantei, fără autorizație de construire și, dacă a intrat în legalitate în perioada în care art.561 nu era în vigoare, dacă a fost promovată documentație de urbanism și au fost construite conform legii, nu cum a procedat reclamanta, iar din punctul dumnealor de vedere lucrurile sunt clare, li s-a spus clar ce poate fi construit în aceea zonă dintre aliniament și retragerea minimă de 5 m, fiind vorba despre împrejmuirea aleii de acces și platforme de minim 0,40 m înălțime, nu este cazul, indiferent că ne place sau nu, niște stâlpi îngropați în beton cu un acoperiș reprezintă o construcție în accepțiunea Legii 50/1991, trebuie autorizată, iar în momentul în care nu se respecta acele retrageri, ar fi trebuit promovată o documentație de urbanism, nu putea fi promovată conform art.561 pentru . fiind deja executată în proporție de sută la sută, motiv pentru care certificatul de urbanism așa cum a fost emis este temeinic și legal solicită menținerea hotărârii recurate și respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea, arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea, în conformitate cu prevederile art.494 Noul Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CERERILE
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului B.-sectia a II-a, la data de 13.03.2014 sub numărul_, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. S. 1 al Municipiului București și Primăria Municipiului București pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâților la emiterea unui certificat de urbanism care să permită întocmirea documentației necesare pentru obținerea autorizației de construire pentru ridicarea construcției ușoare situate pe terenul din .. 27, sector 1, potrivit cererii nr._/04.12.2013 și obligarea pârâților la plata sumei de 3500 euro/lună începând cu data de 03.01.2014 și până la data emiterii certificatului de urbanism, reprezentând daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin depășirea termenului legal de soluționare a cererii de emitere a certificatului de urbanism, în temeiul răspunderii civile delictuale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că prin cererea nr._/04.12.2013 a solicitat emiterea unui certificat de urbanism în vederea efectuării unei construcții ușoare din lemn( destinație garaj/acoperire loc de parcare) și deși termenul legal de soluționare a cererii a expirat la 03.01.2014 autoritățile locale nu au înțeles să emită certificatul de urbanism.
Cu privire la daunele materiale solicitate, reclamanta a arătat că prin nesoluționarea în termen a cererii pârâtele i-au provocat prejudicii în condițiile în care deține o construcție cu 4 etaje, 14 apartamente sunt fără locuri de parcare iar în lipsa certificatului de urbanism nu poate edifica această construcție care are tocmai destinația de parcare. În lipsa locuirilor de parcare reclamanta trebuie să scadă lunar din chiria 10%, respectiv suma de 250 euro, ceea ce duce la o pierdere lunară de 3500 euro.
A precizat că sunt îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 1357 Cod civil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 1 lit. c) și h), art. 8 alin. 1 Legea 554/2004, art. 28 și urm. Legea 350/2001, art. 4 și 6 Legea 50/1991, Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 aprobată prin Ordinul 839/12.10.2009, art. 1349, art. 1357 și urm. Cod civil, art. 453, art. 194 Cod procedură civilă.
La data de 24.07.2014 pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat următoarele excepții:
- Excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei S. 1 având în vedere că este o structură funcțională fără personalitate juridică
- Excepția lipsei de obiect având în vedere că cererea nr._ a fost soluționată fiind emis certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014.
Pe fond a precizat că în baza autorizației de construire nr. 31/3/C din 22.01.2002 a fost edificată o construcție cu regim de înălțime S+P+2E. conform procesului verbal de contravenție nr. A_/07.06.2012 al Poliției Locale Sector 1 pe terenul din .. 27 exista o construcție cu regim de înălțime S+P+4E. Prin cererea nr._/04.12.2013 s-a solicitat realizarea unei construcții ușoare din lemn cu stâlpi și grinzi din lemn acoperită cu rulou din fibră de sticlă ondulată și protejată cu șipci de lemn – acoperire locuri de parcare garaj.
Prin procesul verbal de contravenție ._/11.12.2012 al Poliției Locale Sector 1 s-a constata că lucrările la această construcție au fost executate.
Conform PUG-ului Municipiului București aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 indicatorii urbanistici pentru imobilul din .. 27 sunt POT max 45% CUT max 0,9 pentru P+1E și 1,3 pentru P+2Eși Hmax la cornișă 10.0 m. potrivit Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG-ului cap. 4 art. 4.3 modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă, CUT și retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate și aprobate de CGMB potrivit legii.
Potrivit art. 56/1 Legea 350/2001 nu pot fi inițiat și aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.
În cauză, lucrările pentru care se solicită eliberarea certificatului de urbanism au fost executate astfel încât s-a menționat în mod corect în certificatul de urbanism emis că nu poate fi utilizat pentru obținerea unei autorizații de construire, fiind incidente dispozițiile art. 56/1 legea 350/2001.
Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere a solicitat respingerea acestuia în baza principiului accesorium sequitur principale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, Legea 554/2004, Legea 350/2001, Legea 215/2001, Legea 50/1991.
La termenul din 23.10.2014 reclamanta a formulat cerere completatoare și precizatoare prin care a arătat că înțelege să se judece și în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar și că înțelege să solicite anularea certificatului de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014, obligarea pârâților la emiterea unui nou certificat de urbanism prin care să se permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de urbanism, obligarea pârâților la plata sumei de 3500 euro/lună începând de la 03.01.2014 și până la emiterea noului certificat de urbanism, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că prin procesul verbal de contravenție . nr._/27.08.2013 Poliția Sectorului1 i-a pus în vedere că intre în legalitate în ceea ce privește construcția din lemn având destinația loc de parcare acoperit, situată în .. 27, sector 1, prin obținerea autorizației de construire până la data de 31.01.2014.
Pentru a intra în legalitate a formulat cererea nr._/04.12.2013 prin care a solicitat emiterea certificatului de urbanism prin care să se permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire pentru construcția de lemn cu destinație de parcare.
La data de 26.03.2014 Primăria Sectorului1 a emis certificatul de urbanism nr. 427/30/M prin care s-a menționat că nu poate fi utilizat pentru documentației tehnice pentru autorizația de construire.
A arătat că prin emiterea acestui certificat de urbanism i s-a încălcat dreptul de a intra în legalitate cu privire la construcția ridicată fără autorizație întrucât certificatul nu a fost în scopul pentru care s-a solicitat.
A susținut că în realitate construcția ușoară din lemn nu derogă de la PUG și RLU astfel încât nu este necesară inițierea și aprobarea unui PUZ fiind aplicabil art. 31/1 Legea 350/2001. În certificatul de urbanism emis se menționează cu caracter general prevederile urbanistice aplicabile, însă nu se indică vreo încălcare a acestor prevederi. Mai exact nu se indică dacă și în ce măsură parametrii construcției edificate derogă de la PUG și RLU, astfel încât să fie necesară elaborarea unui PUZ pentru aceste derogări.
Art. 56/1 Legea 350/2001 nu este aplicabil în cauză întrucât nu a solicitat inițierea și aprobarea documentațiilor de urbanism( PUZ, PUD) și doar elaborarea documentației tehnice necesare obținerii autorizației.
În plus a susținut că certificatul de urbanism este incomplet întrucât nu cuprinde condițiile necesare în vederea realizării construcției din lemn și cuprinde informații incomplete cu privire la regimul tehnic al terenului
În drept au fost invocate dispozițiile art. 8 Legea 554/2004, Legea 350/2001, legea 50/1991, Norma metodologică de aplicarea a Legii 50/1991.
La data de 06.11.2014 pârâii Primăria Sectorului1 București și P. S. 1 au formulat întâmpinare la cererea adițională prin care au arătat în esență că reclamanta a edificat clădirea în fășia non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere ori în această situație pentru a putea fi emis un certificat de urbanism ar trebui aprobat un Plan Urbanistic Zonal care să modifice condițiile stipulate în PUG. Întrucât construcția a fost deja edificată nu se mai poate obține un Plan Urbanistic Zonal întrucât devin incidente dispozițiile art. 56/1 Legea 350/2001.
Au mai arătat că dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. e Legea 350/2001 invocate de reclamantă în susținerea capătului de cerere având ca obiect emiterea unui nou certificat de urbanism nu sunt aplicabile în cauză întrucât construcția a fost deja edificată.
Faptul că în cuprinsul certificatului de urbanism a fost menționat în mod eronat numărul procesului verbal de contravenție prin care s-a constata edificarea construcție nu duce la nulitatea actului administrativ au susținut pârâții.
Cu privire la capătul trei de cerere pârâții au susținut că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În drept au fost invocate dispozițiile În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, Legea 554/2004, Legea 350/2001, Legea 215/2001, Legea 50/1991.
La data de 17.11.2014 pârâtul M. București prin Primar a formulat întâmpinare la cererea adițională prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe motiv că nu are calitatea de emitent al actul administrativ a cărei anulare se solicită.
În drept au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă, Legea 50/1991, Legea 554/2004.
La termenul din 04.12.2014 tribunalul a luat act de precizarea reclamantei în sensul că solicită obligarea pârâților la emiterea unui nou certificat de urbanism ca urmare a anulării certificatului deja emis iar față de această precizare a luat act de manifestarea de voință a pârâților Primăria S. 1 și P. Sectorului1 în sensul că nu mai insistă în excepția lipsei de obiect.
La același termen tribunalul în baza art. 258 Cod procedură civilă a încuviințat părților proba cu înscrisuri, considerând-o utilă, concludentă și pertinentă pentru justa soluționare a cauzei.
În cadrul probei cu înscrisuri au fost depuse acte din dosarul administrativ.
TRIBUNALUL
Prin sentinta civila nr.8091/04.12.2014, tribunalul a respins excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria Sectorului1 a Municipiului București, ca neîntemeiată, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului București, a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul M. B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins cererea astfel cum a fost precizată și completată, în contradictoriu cu pârâții P. S. 1 al Municipiului B. și P. S. 1 a Municipiului B., ca neîntemeiată si a luat act că se solicită cheltuieli pe cale separată.
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut urmatoarele:
Asupra excepției lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului București, tribunalul reține că este neîntemeiată și o va respinge având în vedere că în cadrul contenciosului administrativ, este operantă noțiunea de capacitatea administrativă, noțiune distinctă de capacitatea de folosință din dreptul civil, constând în ansamblul atribuțiilor recunoscute instituției în ceea ce privește organizarea executării și executarea legii, iar din analiza dispozițiilor Legii 50/1991 rezultă că în materie de urbanism structura funcțională a Primăriei are o atribuții.
Asupra excepției lipsei calități procesuale pasive a pârâtului M. București prin Primar, tribunalul reține că este întemeiată și în baza art. 36 Cod procedură civilă o va admite cu consecința respingerii acțiunii în privința acestui pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având în vedere că Municipiului București nu este emitentul actului contestat – certificatul de urbanism 427/30/M/26.03.2014 a fost emis de P. S. 1 și nici nu are calitate de instituție obligată la emiterea actului administrativ solicitat – certificatul de urbanism se emite conform art. 6 rap. la art. 4 lit. d Legea 50/1991 de primarul sectorului. În aceste condiții tribunalul reține că nu există niciun raport juridic între reclamantă și M. București care să justifice soluționarea prezentei cauze și în contradictoriu cu acesta.
Pe fond, analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/27.08.2013 întocmit de Poliția Locală Sector 1 s-a constatat că la adresa din .. 27, . a edificat în proporție de 100% o construcție ușoară din lemn cu stâlpi și grinzi (lemn) acoperită cu rulou și fibră sticlă ondulată și protejată cu șipci de lemn – destinație – acoperirea locului de parcare, fără a obține în prealabil autorizație de construire. S-a dispus . obținerea autorizației de construire până la data de 31.01.2014 sau aducerea terenului la starea inițială până la aceeași dată.
În vedere intrării in legalitate reclamanta depus la data de 04.12.2013 cererea înregistrată sub nr._ la Primăria S. 1 prin care a solicitat emiterea certificatului de urbanism în vederea realizării documentației tehnice pentru autorizația de construire( fila 12).
La data de 26.03.2014 P. Sectorului1 București a emis certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_( filele 132-133) pe care s-a specificat că nu poate fi utilizat pentru obținerea autorizației de construire.
Pentru a ajunge la această concluzie autoritatea a avut în vedere că . a edificat construcția ușoară din lemn cu destinație de parcare care face parte din zona L1C, cu încălcarea dispozițiilor PUG aprobat prin HCGMB 269/2010 și Regulamentului Local de Urbanism referitoare la retragerile față de aliniament, în sensul că a edificat-o în zona de minim 5 m situată între aliniament și linia de retragere a alinierii construcțiilor, zonă în care nu se permite ridicarea niciunei construcții cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40 m înălțime față de cota de terenului anterior lucrărilor de terasament, situație în care devin incidente dispozițiile art. 56/1 Legea 350/2001.
Construcția a fost identificată pe baza planurilor topo 1:500 și 1:2000 atașate de reclamantă cererii de emitere a certificatului de urbanism ( filele 180-183). La termenul din 04.12.2014 reclamanta, prin avocat, a precizat că nu contestă amplasarea construcției astfel cum rezultă din planurile topo atașate la dosar, dar că în fapt între aliniament și construcție există circa 3 m.
Împotriva acestui certificat reclamant a formulat plângere prealabilă în baza art. 7 Legea 554/2004 la data de 25.08.2014 astfel cum rezultă din confirmarea de primire existentă la fila 236 din dosar la care nu a primit niciun răspuns.
Reclamanta a susținut că se impune anularea certificatului de urbanism 427/30/M/_/26.03.2014 și obligarea pârâților la emiterea unui nou certificat de urbanism întrucât s-a reținut în mod greșit că imobilul, respectiv construcția edificată nu respectă condițiile prev. de PUG și de Regulamentului Local de Urbanism și că sunt incidente dispozițiile art. 56/1 Legea 350/2001.
Imobilul ce formează obiectul cauzei este cuprins în subzona L1c, aspect necontestat de părți, iar potrivit Cap. 5 privind Amplasarea clădirilor față de aliniament din Regulamentul Local de Urbanism, în această subzonă retragerile față de aliniament se stabilesc prin PUZ aprobat conform legii, cu următoarele condiționări:
- clădirile indiferent de regimul de construire se vor retrage față de aliniament la o distanță de minim 5.0 m
- în fâșia non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirii nu se permite nicio construcție, cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0.40 metri înălțime față de conta terenului anterior lucrărilor de terasament.
Având în vedere conținutul reglementărilor urbanistice aplicabile și amplasarea construcției astfel cum rezultă din planurile topo, tribunalul reține că reclamanta a edificat construcția ușoară din lemn cu destinație de parcare în zona cuprinsă între aliniament și linia de retragere a clădirilor, zonă în care nu este permisă nicio construcție, cu excepția celor menționate în mod punctual de legiuitor, din care nu face parte și cea edificată de reclamantă.
Potrivit Titlul I, cap. 4 pct. 4.3 din Regulamentul Local de Urbanism modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind…..retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă în baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ elaborate și aprobate de CGMB.
În aceste condiții tribunalul reține, contrar susținerilor reclamantei, că în vedere autorizării edificării unei construcții precum cea deja edificată de reclamantă trebuia aprobat un Plan Urbanistic Zonal care să modifice condițiile stipulate de PUG privind retragerile clădirilor față de aliniament. În cauză însă construcția fiind deja edificată devin incidente dispozițiile art. 56/1 Legea 350/2001 cum în mod corect au stabilit pârâții, conform cărora nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.
Susținerile reclamantei din ședința publică din 04.12.2014 în sensul că nu este necesară inițierea și aprobarea unui PUZ întrucât deficiențele construcției pot fi remediate până la momentul emiterii autorizației de construire urmează a fi înlăturate de tribunalul constatând că în situația necesității emiterii autorizației de construire în vederea intrării în legalitate, construcția ce se analizează de către organele cu atribuții în materie de urbanism trebuie să îndeplinească toate cerințele prevăzute de reglementările în vigoare, în caz contrar neputând realiza .>
Cât privește susținerile reclamantei în sensul că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 31 /2 Legea 350/2001 conform cărora În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizațiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia, tribunalul reține că sunt neîntemeiate și vor fi respinse având în vedere că aceste dispoziții se referă la situația în care se inițiază procedura de obținere a autorizației de construire anterior edificării construcției.
Susținerile reclamantei în sensul că prin emiterea certificatului de urbanism în care s-a menționat că nu poate fi folosit pentru obținerea autorizației de construire i s-a încălcat dreptul de a intra în legalitate drept recunoscut de Legea 50/1991, tribunalul reține că sunt neîntemeiate și vor fi respinse având în vedere că posibilitatea de a intra în legalitate prevăzută de Legea 50/1991 trebuie înțeleasă în sensul că legiuitorul a exclus de la sancțiunea desființării construcțiile care au fost edificate fără autorizație de construire dar care totuși respectă reglementările din domeniul urbanistic iar nu ca un drept al oricărei persoane care edificat o construcție fără autorizație de a obține autorizația ulterior, indiferent dacă această construcție respectă sau nu reglementările din domeniul urbanistic. O altfel de interpretare nu este admisibilă pentru că ar duce la concluzia că sancțiunea desființării construcțiilor edificate fără autorizație și care nu respectă reglementările din materia urbanismului ar fi lăsată la dispoziția beneficiarilor acestor imobile.
În plus tribunalul reține că sunt neîntemeiate și vor fi respinse susținerile reclamantei în sensul că certificatul de urbanism emis este incomplet, respectiv nu conține condițiile necesare în vederea realizării construcției din lemn și conține informații incomplete cu privire la regimul tehnic al terenului, încălcând astfel dispozițiile art. 29 și art. 31 Legea 350/2001, având în vedere că în prezenta cauză certificatul de urbanism nu a fost emis în considerarea edificării în viitor a unei construcții ci având în vedere o construcție deja edificată. În aceste condiții, tribunalul reține că autoritatea nu putea preciza condițiile care trebuie respectate la edificarea construcției ușoare cu destinație de parcare întrucât aceasta era deja edificată ci avea obligația de a indica dacă această construcție respectă sau nu reglementările urbanistice în vigoare.
De asemenea faptul că în cuprinsul certificatului de urbanism autoritatea publică locală a indicat în mod greșit numărul procesului verbal de contravenție prin care s-a constatat edificarea construcției fără autorizație nu afectează legalitatea acestuia, fiind vorba despre o simplă eroare materială.
Față de cele mai sus expuse tribunalul reține că certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014 a fost emis cu respectarea prevederilor legale în materie de urbanism și că nu se impune anularea acestuia și pe cale de consecință nu se impune nici obligarea pârâților la emiterea unui nou certificat de urbanism, motiv pentru care în baza art. 18 alin. 1 Legea 554/2004 tribunalul va respinge aceste capete de cerere ca neîntemeiate.
Având în vedere că actul administrativ contestat, respectiv Certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014 este legal și temeinic și că nu se impune obligarea autorităților la emiterea unui alt certificat de urbanism, tribunalul reține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. art. 1357 Cod civil, în sensul că nu există nicio faptă ilicită și că prin urmare nu se impune obligarea pârâților la plata despăgubirilor solicitate în cuantum de 3500 euro/lunar.
Făcând aplicarea principiului disponibilității care guvernează desfășurarea procesului civil, tribunalul va lua act că reclamanta și pârâții P. S. 1 al Municipiului București și Primăria S. 1 A Municipiului București au înțeles să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
RECURSUL
Reclamanta P. D. SRL a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand:
l.Instanta de fond a reținut in mod greșit faptul ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 561 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.
Conform acestui articol „nu pot fi inițiate si aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fara autorizație de construire sau care nu respecta prevederile autorizației de construire".
Recurenta nu a solicitat niciodată inițierea si aprobarea documentațiilor de urbanism (PUD,,PUZ) pentru modificarea documentației de urbanism existente (PUG si RLU aferent) in vederea intrării in legalitate, ci elaborarea documentației tehnice necesare obținerii autorizației.
Reclamanta a solicitat emiterea unui certificat de urbanism care sa prevadă condițiile, avizele si orice alte documente pe care trebuie sa le obțina si sa le respecte pentru a fi eliberata o autorizație de construire pentru construcția din lemn cu destinație acoperire loc de parcare.
Posibilitatea de a intra in legalitate este prevăzuta de dispozițiile legale ale art. 59 din Normele metodologice din 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
A..2 al articolului mai sus menționat prevede ca „autoritatea administrației publice competenta sa emită autorizația de construire/desființare are obligația de a analiza modul in care construcția corespunde reglementarilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmând sa dispună, dupa caz menținerea sau desființarea construcțiilor realizate fara autorizație sau cu incalcarea prevederilor acesteia".
In confomitate cu art. 59 alin.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 prevede ca in situația in care construcția realizata fara autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire in vederea intrării in legalitate."
In consecința, in urma intocmirii procesului-verbal de contravenție mai sus indicat, reclamanta a demarat procedurile prevăzute de Legea 50/1991 pentru autorizarea lucrărilor de construcții.
In conformitate cu art. 2 alin.21 din Legea 50/1991:
„Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții incepe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism in scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire si cuprinde următoarele etape:
a) Emiterea certificatului de urbanism;
e) elaborarea documentației tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, denumita in continuare documentație tehnica - D.T.".
Primul pas pentru eliberarea autorizației de construire este obținerea certificatului de urbanism care sa permită elaborarea documentației tehnice necesare pentru autorizarea lucrărilor de construcții.
Practic, certificatul de urbanism a cărei anulare a solicitat-o nu a fost emis pentru scopul in care a fost solicitat - obținerea autorizației de construire.
Așadar, dispozițiile art. 561 din Legea 350/2001 nu interzice posibilitatea elaborării documentației tehnice in vederea indeplinirii condițiilor necesare pentru obținerea autorizației de construire.
Construcția edificata de reclamanta intruneste condițiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent - incidența art. 59 alin.3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991. aprobate prin Ordinul 839/2009.
In zona V. M., retragerile tuturor construcțiilor edificate in aceasta zona este de maxim 3 metri.
Regulile urbanistice urmăresc o armonie in cazul construcțiilor urbane, prin urmare reclamanta s-a aliniat la retragerile deja existente ale clădirilor edificate in zona.
Având in vedere existenta unui cadru construit preexistent cu retragerea clădirilor fata de aliniament de maxim 3 metri (fata de 5m asa cum prevede P.U.G) in zona V. M., in cauza devin incidente dispozițiile imperative ale art. 59 alin.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 care prevăd obligarea autorităților administrației publice la emiterea unei autorizații de construire in vederea intrării in legalitate.
In aceasta situație, certificatul de urbanism cat si autorizația de construire se impun a fi emise intrucat:
•Conform P.U.G.-ului, pergola nu se afla in zona non aedificandi ce reprezintă interspatiul dintre aliniament (imprejmuirea parcelei-gard) si alinierea clădirilor (linia fațadelor spre . zona se identifica un cadru construit preexistent cu o retragere a clădirilor fata de aliniament de maxim 3 metri. In consecința, „construcția" nu este amplasata in zona non aedificandi, intrucat este construita respectând alinierea clădirilor cu retragere de 3m fata de aliniament.
•Distanta dintre pergola fata de aliniament este de maxim 3 metri.
Mai mult, „construcția" edificata respecta procentul de ocupare al terenului (POT), in cazul proprietății reclamantei fiind permisa construirea (POT permis conform PUG este de 45% in zona Llc), intrucat construcția fostului Hotel P. ocupa doar 30%.
Paratele cunoșteau faptul ca aceasta „construcție" (pérgola) se încadrează regimului de retragere a clădirilor învecinate din zona (care nu este de 5 m), astfel ca in aceasta situație se impunea emiterea certificatului de urbanism conform dispozițiilor legale incidente in acest caz.
Instanța de fond a reținut in mod eronat ca este necesara emiterea unui PUZ.
Potrivit Regulamentului Local de Urbanism si PUG-ului Municipiului București, construcția edificata de subscrisa se afla in zona L - locuințe de locuit, subzona L1C - locuințe individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in noile extinderi sau enclava neconstruite.
Secțiunea 1 a Regulamentului prevede pentru zona Llc ca realizarea locuințelor este condiționata de existenta unui PUZ aprobat conform legii.
De asemenea, Regulamentul prevede pentru zona Llc ca „retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu următoarele condiționări:
„clădirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage fata de aliniament la o distanta de minim 5.0 metri;
in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nicio construcție, cu excepția imprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri inaltime fata de cota terenului anterior lucrărilor de terasament".
Prevederile menționate mai sus si reținute in mod eronat de instanța de fond privesc exclusiv edificarea locuințelor (clădirilor).
Or, in cauza nu este vorba de o clădire (locuința).
Construcția edificata- având ca destinație acoperire loc parcare este practic o pergola.
Prin specificul construcției (dimensiune mica, compusa din stâlpi si grinzi din lemn acoperita cu rulou din fibra sticla ondulata si protejata cu sipici de lemn), destinata sa acopere locul de parcare, realizata din materiale si alcătuiri care permit demontarea rapida (pergola fiind legata de pardoseala cu șuruburi) fara fundație si platforma.
Aceasta construcție poate fi practic amplasata de orice persoana, prin achiziționarea de la magazinele de tip - bricolaj, urmând sa le monteze ca si foișor/ umbrar al terasei sau al parcării auto (cazul subscrisei).
Este inechitabil sa se considere ca in vederea amplasării unei simple pergole de dimensiuni mici, demontabila. având ca destinație acoperirea locului de parcare ar fi necesara emiterea unui Plan Urbanistic Zonal.
Mai mult, in urma unei documentari amănunțite a rezultat faptul ca limita proprietății este amplasata de fapt intre axul străzii si trotuar, fapt ce ar fi trebuit avut in vedere de parate in situația in care ar fi depus diligentele necesare.
Din acest motiv si aliniamentul (linia de demarcație intre domeniul public si privat), in cazul reclamantei si al vecinătăților ar trebui sa fie considerat intre axul străzii si trotuar, astfel incat se incadreaza retragerilor prevăzute.
D. o constatare tehnica ar fi putut sa dezlege daca „construcția" edificata respecta regimul de retragere fata de aliniament si nu simplele afirmații ale paratelor.
Dispozițiile menționate prin R.L.U. vizează exclusiv constructii-tip cladiri/locuinte si nicidecum o constructie-acoperisul unui loc de parcare, asa cum este cazul de fata.
Prin urmare nu este aplicabila prevederea din art. 2 Llc din PUG („realizarea locuințelor este condiționata de existenta unui P.U.Z. aprobat conform legii") si art. 5 din Regulamentul Local de Urbanism privind amplasarea clădirilor fata de aliniament.
Pe de alta parte, nu era necesara obținerea unui PUZ intrucat construcția se incadreaza in specificul zonei - construcțiile edificate fiind retrase maxim 3 metri.
Mergând pe acest raționament, s-a apreciat in mod netemeinic ca in cauza sunt incidente si dispozițiile art. 561 din Legea nr. 350/2001, Titlul I, cap. 4, pct. 4.3 stipulate in Regulamentul Local de Urbanism - „modificarea uneia dintre condițiile stipulate in P.U.G. privind funcțiunile admise, regimul de construire, inaltimea maxima admisa, CUT si retragerea clădirilor fata de aliniament este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale - P.U.Z. elaborate si aprobate de CGMB.
Certificatul de urbanism este incomplet, cu incalarea dispozițiilor legale.
Certificatului de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014 nu conține condițiile necesare in vederea realizării construcției din lemn si conține informații incomplete cu privire la regimul tehnic al terenului.
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, „Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si condițiile necesare in vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii," iar in art. 31 din aceeași lege se prevăd expes elementele pe care trebuie sa le cuprindă certificatul de urbanism.
De asemenea alin.3 al aceluiași articol prevede ca "certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, care poate fi interesat in cunoașterea datelor si reglementarilor cărora ii este supus respectivul bun imobil".
Art. 31 din aceeași Lege prevede in mod obligatoriu conținutul unui certificat de urbanism, in sensul ca acesta trebuie sa cuprindă detalii cu privire la regimul juridic, economic si tehnic.
Mai mult potrivit art. 6 alin.l din Legea 50/1991, art. 30 si art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 50/1991, certificatul de urbanism trebuie sa cuprindă, pe langa elementele mai sus menționate si nominalizarea avizelor si acordurilor precum si a altor documente necesare in vederea autorizării,
Or, in cauza de fata, certificatul de urbanism emis de parate nu respecta dispozițiile imperative prevăzute de lege.
In condițiile in care i-ar fi fost fost puse in vedere (prin certificatul de urbanism) si celelalte documente necesare, reclamanta ar fi avut posibilitatea sa depună si cele solicitate, pentru ca in final sa obțina autorizația de constuire.
Certificatul de urbanism atacat se limitează, in partea a treia, la a preciza reglementările in vigoare in prezent si la a cita art. 561, fara a prezenta condițiile pe care solicitantul trebuie sa le îndeplinească in vederea obținerii dreptului de a construi.
Modalitatea lacunara de redactare a certificatului precum si nerespectarea dispozițiilor imperative cu privire la conținutul certificatului de urbanism, dublata de atitudinea paratei (in sensul de a da curs cererii reclamantei la aproximativ 3 luni de la depunere si 2 săptămâni de la data introducerii acțiunii), releva exclusiv intenția paratei de a impiedica demersurile legale in vederea obținerii autorizației de construire.
Cu privire la aceste susțineri, instanța de fond a reținut ca autoritatea nu putea preciza condițiile care trebuie respectate la edificarea construcției usoare-cu destinație acoperiș loc parcare, intrucat aceasta era deja edificata, ci avea obligația de a indica daca aceasta construcție respecta sau nu reglementările urbanistice in vigoare.
Aceasta reținere este eronata, intrucat dispozitiile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul precum si Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, nu prevăd un alt conținut cu privire la situația solicitării intrării in legalitate.
In cauza conținutul certificatului de urbanism emis trebuia sa cuprindă, conform dispozițiilor legale imperative, aceleași informații necesare in vederea informării solicitantului cu privire la condițiile care necesita a fi indeplinite in vederea obținerii dreptului de a construi.
O altfel de interpretare ar conduce practic la imposibilitatea fructificării dreptului subscrisei (conferit de lege) de a solicita .>
Instanța de fond reținând ca certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_/26.03.2014 este legal si temeinic a respins capătul de cerere privind obligarea paraților la repararea prejudiciului cauzat prin depășirea termenului legal de soluționare a cererii de emitere a certificatului de urbanism, in temeiul răspunderii civile delictuale.
Așadar, instanța in mod netemeinic a apreciat faptul ca presupusa legalitate si temeinicie a certificatului de urbanism astfel emis constituie temei al exonerării paratei de răspunderea civila delictuala prevăzuta de art. 1357 C.civ.
Certificatul de urbanism nr. 427/30/M/_ emis de Primăria S. 1 București a fost emis cu aplicarea greșita a articolului 561 din Legea 350/2001.
Având in vedere motivele invocate, in cauza sunt indeplinite condițiile art. 1357 din C.civ., privind atragerea răspunderii civile delictuale a paratelor.
In drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 20 din Legea 554/2004, art. 483, art. 488 alin.l pct. 8 din C.pr.civ, Legea 350/2001, Legea 50/1991 si Normele Metodologice de aplicare a Legii 50/1991.
Intimatii-parati P. S. 1 al Municipiului București si Primăria S. 1 București au depus intampinare prin care au solicitat respingerea recursului ca neintemeiat, afirmand:
Pentru imobilul din ..27, sector 1, București la cererea recurentei - reclamante a fost eliberată în anul 2012 de către P. S. 1 autorizația de construire nr. 31/3/C/22.01.2012 pentru realizarea unei construcții de tip S+P+2E, însă potrivit procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ./_/07.06.2012 întocmit de Politia Locală Sector 1 pe teren a fost edificat un imobil cu 4 etaje, de tip S+P+4E.
Astfel, recurenta - reclamanta este cea care a încălcat disciplina în construcții si a nesocotit prevederile Legii nr. 50/1991 executând un imobil diferit fată de cel autorizat, aspect important ce relevă atitudinea acesteia fată de normele juridice ce guvernează disciplina în construcții.
In luna august 2013, potrivit procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/27.08.2013, reclamanta realizase în proporție de 100% construcția ușoară din lemn cu acoperiș din fibră sticlă ondulată având destinația de loc de parcare, imobil pentru care dorește să intre în legalitate.
Imobilul din .. 27, sector 1, București se află conform PUG-ului Municipiului București aprobat cu HCGMB nr. 269 cu valabilitatea prelungita prin HCGMB nr. 324/2010, în subzona Llc-locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau în enclavele neconstruite, prevăzute a fi realizate prin operațiuni urbanistice, în regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat) cu POT 45%,CUTmax=0,9 pentru P+1E si 1,3 pentru P+2E si Hmax =10,0m.
Potrivit Regulamentului Local de Urbanism la Secțiunea Utilizări admise pentru această subzona, s-a prevăzut că realizarea locuințelor este condiționată de existenta unui PUZ aprobat conform legii.
Potrivit Anexei 1 la RLU ce cuprinde definiții ale unor termeni utilizați în Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului București -aferent PUG-ului Municipiului București-, prin aliniament se înțelege linia de demarcație între domeniul public și proprietatea privată. Se utilizează în reglementări și aliniamentul "de fund" care stabilește linia până la care pot fi dispuse clădirile spre interiorul terenului, în scopul de a se proteja o mai bună posibilitate de utilizare a interiorului insulei.
Prin alinierea cladirilor se intelege linia pe care sunt dispuse fatadele cladirilor spre . coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasa fata de aceasta, conform prevederilor regulamentului. In cazul retragerii obligatorii a cladirilor fata de aliniament, interspatiul dintre aliniament si alinierea cladirilor este non aediflcandi, cu excepția împrejmuirilor, acceselor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament.
Imobil din speța de fată este cuprins în subzona Llc iar conform RLU aferent PUG -ului Municipiului București, Capitolul 5 privind Amplasarea clădirilor fată de aliniament pentru Llc - retragerile față de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu următoarele condiționări:
-clădirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage față de aliniament la o distanță de minim 5.0 metri pentru a permite în viitor parcarea celei de a doua mașini în fața garajului și pentru a se permite plantarea corectă a unor arbori în grădina de fațadă fără riscul deteriorării gardurilor și a trotuarelor de protecție ale clădirilor;
-în cazul clădirilor înșiruite, nu se admit pe parcelele de colț decât clădiri cu fațade pe ambele străzi (semi-cuplate sau izolate);
-în fâșia non aediflcandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcție, cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40 metri înălțime față de cota terenului anterior lucrărilor de terasament.
Raportat la speța de fată, construcția realizată de recurenta -reclamantă (construcție ușoară din lemn cu stâlpi si grinzi din lemn acoperită cu rulou din fibră de sticlă ondulată si protejată cu sipci de lemn -acoperire locuri de parcare) si pentru care dorește obținerea autorizației de construire este situată în interspatiul dintre aliniament si alinierea clădirilor.
In consecință, locul unde a fost realizată construcția este non aediflcandi întrucât nu se află în situația excepțiilor reglementate de legiuitor.
Iar conform Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic al Municipiului București, Titlul I - Prescripții generale, Cap. 4 (ce reglementează derogările de la prevederile Regulamentului) punctul 4.3, modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă, CUT și retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale - PUZ, elaborate și aprobate de CGMB conform legii.
In mod expres este prevăzut în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului București faptul că retragerile față de aliniament se stabilesc prin P.U.Z iar în fâșia non aediflcandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcție, cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40 metri înălțime față de cota terenului anterior lucrărilor de terasament, construcția deja realizată de reclamantă nu se încadrează în aceste excepții.
Pentru a fi autorizată construcția reclamantei ar trebui aprobate derogările de la Planul Urbanistic General al Municipiului București printr-un Plan Urbanitic Zonal însă în acest caz, cum in mod corect a reținut si instanța de fond, este incidență interdicția prevăzută de legiuitor în art. 561 din Legea nr. 350/2001. Astfel că în mod corect în cuprinsul certificatului de urbanism contestat s-a făcut trimitere la prevederile acestui articol.
Or, potrivit art. 561 din Legea nr. 350/2001 nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.
In consecință, autoritățile administrației publice de la nivelul sectorului 1 prin emiterea certificatului de urbanism nr. 427/30/M/_ din 26.03.2014 au făcut cunoscute recurentei -reclamante regimul economic și tehnic al imobilului din .. 27 sector 1, existent la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora avizate și aprobate potrivit legii.
Faptul că în cuprinsul certificatului de urbanism contestat s-a menționat dintr-o eroare de redactare procesul - verbal de constatare si sancționare a contravenției . nr._ din data de 11.12.2012 întocmit de Politia Locală Sector 1 în loc de procesul -verbal de constatare si sancționare . nr._/27.08.2013 nu este de natură să atragă nulitatea acestuia si nici nu poate contrazice realitatea faptelor în sensul că lucrările pentru care se solicită certificatul de urbanism în vederea autorizării, au fost deja executate, aspect recunoscut chiar de recurenta - reclamantă prin cererera modificatoare pagina 2, alineat 2.
Prevederile art. 311 din Legea nr. 350/2001 redate de reclamantă în pagina 4 din cererea modificatoare, reprezintă de fapt art. 312 si nu este incident în cauză întrucât construcția executată se află în interspațiul dintre aliniament și alinierea clădirilor si pentru autorizare este necesară aprobarea derogărilor de la PUG-ul Municipiului București.
Potrivit art. 311 din textul normativ indicat anterior dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi. Deci, nu se poate face abstactie de prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic al Municipiului București.
Alegația recurentei - reclamante este lipsită de suport legal întrucât în situația în care construcția care este realizată implică derogări fată de PUG, mai exact în privința amplasării acesteia fată de aliniament este necesară adoptarea unei documentații de tip PUZ iar legiuitorul în art. 561 din Legea nr. 350/2001 interzice în mod expres adoptarea unor documentații de urbanism care să permit .>
Raportând conținutul certificatului de urbansim contestat la prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG-ului se poate observa că acest act administrativ respectă dispozițiile acestuia, neexistând niciun motiv de nulitate.
Recurenta - reclamanta îsi argumentează pretențiile menționând că nu a solicitat inițierea si aprobarea unei documentații de urbanism însă legiuitorul a reglementat în mod expres cazurile în care se impune adoptarea unei astfel de documentații de urbanism de tip PUZ, iar în cazul de fată, construcția este realizată desi nu respectă prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG-ului Municipiului București în privința retragerilor fată de aliniament.
Construcția reclamantei implică derogări de la Planul Urbanistic General al Municipiului București. Astfel, în cazul derogărilor de la prevederile PUG-ului este necesară adoptarea unei documentații de urbanism de tip PUZ.
Toate celelalte motive invocate de recurenta - reclamanta reprezintă simple interpretări personale, in afara legii, care nu pot fi de natura a modifica sentința civila recurata, care, analizând temeinic inscrisurile de la dosarul cauzei a pronunțat o hotărâre legala si motivata.
In drept, intimatii-parati au invocat art. 205 si 490 NCPC, prevederile cuprinse în Legea nr. 554/2004, Legea nr. 350/2001, Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 50/1991 republicată.
CURTEA
Potrivit art.59 din Ordinul nr.839/2009:
„(1)Organul de control care a sanctionat contraventional pentru fapta de a se executa lucrari de constructii fara autorizatie sau cu incalcarea dispozitiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe langa oprirea executarii lucrarilor, are obligatia de a dispune luarea masurilor necesare pentru incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei, sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie, . care il va stabili prin procesul verbal.
(2) In vederea realizarii prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administratiei publice competenta sa emita autorizatia de construire/desfiintare are obligatia de a analiza modul in care constructia corespunde reglementarilor din documentatiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmand sa dispuna, dupa caz, mentinerea sau desfiintarea constructiilor realizate fara autorizatie sau cu incalcarea prevederilor acesteia.
(3) In situatia in care constructia realizata fara autorizatie de construire intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate "rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate "securitatea la incendiu", numai dupa emiterea Acordului de mediu, in conditiile legii” .
Curtea retine ca recurenta intepreteaza eronat semnificatia sintagmei „conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent”, sustinand ca nu s-ar avea in vedere conditiile prevazute de planurile de urbanism si de regulamentele de urbanism aferente, ci conditiile concrete in care s-a construit in zona, mai exact configuratia constructiilor din teren.
In acest sens, recurenta a sustinut ca nu trebuie avuta in vedere zona de non aedificandi de minim 5m (cuprinsa intre aliniament si fatada cladirii) prevazuta in regulamentul local de urbanism aferent PUG (pentru subzona L1c), ci o zona de numai 3m, asa cum ar avea in concret cladirile de pe acea ..
Intepretarea recurentei este eronata, deoarece alineatele art.59 din Ordinul de mai sus, reglementand aceeasi situatie (modalitatea de intrare in legalitate in cazul constructiilor edificate fata autorizatie) trebuie intepretate sistematic, adica unele prin raportare la celelalte.
Ca atare, sintagma „conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent” din alineatul 3, trebuie interpretata prin prisma alineatului 2, care prevede ca decizia de mentinere sau desfiintare a constructiei este luata de autoritatea competenta dupa ce analizeaza daca respectiva constructie „corespunde reglementarilor din documentatiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament”.
Ca atare, constructia din teren trebuie comparata cu reglementarile de urbanism si nu cu constructiile invecinate.
Rezulta deci, ca in cazul constructiei usoare ridicate de reclamanta fara autorizatie, . putea face numai daca aceasta constructie respecta conditiile prevazute de regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului, adica numai daca ea nu se situa in spatiul minim de 5 m ce trebuia lasat intre aliniament si fatada cladirii S+P+4E, conditie care nu este indeplinita in speta.
Ca atare, singura modalitate de intrare in legalitate o reprezenta obtinerea unei derogari de la prevederile regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului, derogare care nu putea fi acordata decat prin PUZ.
Insa un astfel de PUZ nu putea fi elaborat, data fiind interdictia impusa de art.561 din Legea nr.350/2001, potrivit caruia „nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire”.
In ceea ce priveste continutul certificatului de urbanism, mai exact nementionarea acordurilor si avizelor necesare obtinerii autorizatiei de construire, trebuie precizat ca reclamanta nu a solicitat emiterea unui certificat de ubanism care sa contina conditiile necesare „construirii” unui acoperis pentru loc de parcare (ceea ce ar fi presupus ca inca nu s-a edificat nimic, caz in care s-ar fi mentionat necesitatea elaborarii unui PUZ, precum si avizele si acordurile care ar fi necesare in eventualitatea aprobarii PUZ-ului), ci conditiile necesare „intrarii in legalitate” (ceea ce presupunea ca s-a edificat o constructie fara autorizatie, caz in care se verifica daca respectiva constructie respecta regulamentele de urbanism existente).
Cum constructia edificata nu respecta prevederile documentatiilor de urbanism in vigoare, rezulta imediat ca este imposibila . exact ca este imposibila emiterea unei autorizatii de construire pentru acea lucrare.
Ca atare, devenea absolut inutila indicarea unor avize si acorduri care nu ar fi putut fi folosite niciodata pentru obtinerea autorizatiei de construire.
De asemenea, trebuie precizat ca motivul pentru care constructia usoara edificata de reclamanta nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de urbanism nu este acela ca ar reprezenta o locuinta care, potrivit PUG, ar trebui retrasa cu 5m de la aliniament, ci ca ea reprezinta o lucrare care nu se incadreaza in tipurile de lucrari permise in zona de minim 5 m dintre aliniament si fatada constructiei (împrejmuiri, alei de acces și platforme de maxim 0,40 metri înălțime față de cota terenului anterior lucrărilor de terasament).
Ca atare, sustinerea reclamantei in sensul ca lucrarea respectiva nu reprezinta o „constructie” sau o „locuinta”, indiferent daca este adevarata sau falsa, nu prezinta relevanta.
Curtea va inlatura sustinerile recurentei privind „adevaratul aliniament”
, adica a adevarata linie de demarcatie intre proprietatea publica si proprietatea privata, aceasta nefiind dovedita si implicand un potential litigiu de revendicare intre reclamanta si municipalitate, chestiuni care exced prezentei cauze.
F. de cele de mai sus, retinand ca certificatul de urbanism este legal si ca, pe cale de consecinta, nu exista o fapta ilicita susceptibila sa produca recurentei un prejudiciu, curtea va respinge recursul ca neintemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. P. D. S.RL., cu sediul în București, ., lot 13/1, Hala J, CI, Sector 1, împotriva sentinței civile nr.8091din 14.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. S. 1 al Municipiului București, Primăria S. 1 a Municipiului București ambele cu sediul în București, ..9, sector 1 și M. București prin Primar, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291/293, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 25.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. J. A. P. R. I. C.
GREFIER
G. P.
Red A.J. – 6 ex/2015
Tribunalul București - Secția a-II-a – jud. C. A.
Comunicat:4 exemplare la data de
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 799/2015. Curtea de... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 2844/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
