Pretentii. Decizia nr. 652/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 652/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 728/116/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 652
Ședința publică din data de 02 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. H.
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: B. C.
GREFIER: P. B. B.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant F. D. împotriva sentinței civile nr. 611/19.06.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant prin avocat R. Ș., cu împuternicire avocațială nr. 22/2014 depusă la fila 3 din dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de ridicat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurentul-reclamant prin avocat pune concluzii de admitere a recursului astfel cum a fost formulat și motivat. Totodată, solicită și cheltuieli de judecată conform chitanței . nr._/15.01.2015 pe care o depune în ședință publică.
Curtea, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 611/19.06.2014, Tribunalul Călărași a respinge acțiunea formulată de reclamantul F. D. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CĂLĂRAȘI.
Împotriva sentinței civile nr. 611/19.06.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ a declaratrecursreclamantul F. D., cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 12.08.2014, sub nr._ .
Prin cererea formulată recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea in tot a sentinței instanței de fond si pe cale de consecința admiterea cererii așa cum a fost formulata, respectiv obligarea paratei la restituirea sumei de 5.171 lei si a dobânzilor de întârziere calculate conform art. 124 Cod procedura fiscala, de la data încasării, pana la data plații efective, precum si cu indicele de inflație și bligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata efectuate in aceasta cauza, fond si recurs.
În motivarea cererii recurenta a arătat instanța de fond a respins cererea de chemare in judecata, motivat de faptul ca dispozițiile OUG 50/2008 nu contravin dispozițiilor comunitare in situația in care taxa s-a aplicat încă de la legiferarea ei mașinilor noi, atât de import cat si celor fabricate in România.
A mai arătat că instanța a constatat ca taxa impusa prin OUG 50/2008 nu este o taxa discriminatorie, ci este o taxa perceputa tuturor autovehiculelor noi înmatriculate pe teritoriul României, atât din import cat si celor fabricate in România.
A mai arătat că sentința instanței de fond este data cu aplicarea greșita a normelor de drept material.
Astfel, a arătat că din analiza dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezulta ca pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua înmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior înmatriculat tot in România, dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membra UE, daca este înmatriculat pentru prima data in România.
A mai arăta că reglementata in acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinata sa diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal sa achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost înlăturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2.000 cm3 (or, este de notorietate ca in România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima data in România in perioada 15.12._09, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat in România. Se protejează astfel producția interna, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G. nr. 208/2008 si 218/2008, potrivita căruia: "Guvernul României se preocupa de luarea masurilor care sa asigure păstrarea locurilor de munca in economia româneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare.
Art. 90 (1) din TCE (art. 110 din TFUE) interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind de pe piața interna si care sunt de natura similara. Esența acestei taxe interzise este ca perceperea ei este determinata de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o tara comunitara, in România. Potrivit art. 110 TFUE invocat de către reclamant, „nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare’’.
In consecința, a arătat că prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor in materie fiscala de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii si protecționiste.
A mai arăta că în acest sens a fost si soluția in cauza N., in care s-au pus in discuție variantele taxei de poluare aplicate in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2010.
A mai arătat că, cu privire la primele 3 întrebări preliminare formulate, CJUE a statuat ca din punct de vedere formal, regimul de impozitare in cauza in acțiunea principala nu face deosebire nici intre autovehicule, in funcție de proveniența lor, nici intre proprietarii acestor vehicule, in funcție de cetățenia sau naționalitatea lor* Cu toate acestea, chiar daca nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale.
Potrivit CJUE, competența statelor membre de a stabili noi taxe nu este nelimitata. Astfel potrivit unei jurisprudențe constante, interdicția prevăzuta la articolul 110 TFUE trebuie sa s aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natura sa descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre, favorizând produsele naționale. In ceea ce privește taxei aplicate autovehiculelor, este cert ca vehiculele prezente pe piața . sui „produse naționale" ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE.
Hotărârea Curții din 7 iulie 2011 pronunțata in cauza C-263/10, a avut in vedere toate variantele taxei de poluare aplicabile in perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2010. Paragraful 28 al hotărârii Curtea a reiterat faptul ca taxa de poluare nu este compatibila principiul "poluatorul plătește" si a sugerat din nou Guvernului roman ca taxa percepută cu ocazia primei înmatriculări trebuie eliminata, ea putând fi eventual înlocuita cu o taxa anuala de poluare, aplicabila tuturor autoturismelor care circula pe teritoriul național. Totodată, a fost respinsa cererea Statului R. de limitare a efectelor in timp a hotărârii Curții, ceea ce înseamnă ca hotărârea N. (ca, de altfel, si hotărârea în cauza T.) se aplica retroactiv si lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare in perioada 1 iulie 2008-31 decembrie 2010.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 al. 1 pct. 8 NCPC.
Deși intimatei-pârâte i-au fost comunicate motivele de recurs potrivit dovezii de înmânare depusă la fila 19 din dosar, aceasta nu a depus întâmpinare.
Asupra recursului formulat în cauză, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate, reține următoarele:
Taxa de poluare a autoturismelor, achitată în prezenta cauză, a fost prevăzută prin dispozițiile OUG nr. 50/2008, care stabilesc obligația achitării taxei, modul de calcul și scutirile de la plata acesteia.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 110 TUE interzic statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Din această perspectivă, reglementarea internă este contrară dreptului comunitar în ceea ce privește perceperea unei taxe de poluare pentru un autoturism care a fost înmatriculat anterior în alt stat membru UE și care este înmatriculat ulterior pentru prima dată în România, întrucât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor second-hand importate din alte state membre, influențând astfel alegerea.
Însă, în cauza de față, astfel cum a arătat și prima instanță, din înscrisurile depuse a rezultat că autoturismul pentru care s-a plătit taxa specială nu a fost achiziționat second-hand, pentru ca recurentul reclamant să fie îndreptățit la restituirea taxei de poluare suportate și a eventualelor accesorii, ci a fost nou la momentul cumpărării.
Or, Curtea reține că, pentru aceleași specificații tehnice, legislația română prevede plata unei taxe de poluare în România în același cuantum, indiferent dacă este vorba de autoturisme/autovehicule din producția internă sau din cele produse în spațiul comunitar, astfel încât nu există un tratament discriminatoriu al autovehiculelor noi, în funcție de originea acestora, nefiind astfel incidente dispozițiile art. 110 TUE.
Prin urmare, Curtea constată că prezentul recurs este neîntemeiat, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, invocată de recurent statuând neconformitatea OUG nr. 50/2008 cu normele comunitare în măsura în care taxa percepută vizează autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un stat membru. Atât timp cât pentru autoturismele noi, o astfel de taxa este percepută atât la înmatricularea autoturismelor produse în spațiul comunitar cât și la înmatricularea autoturismelor din producția internă, taxa nu este discriminatorie și nu contravine art. 110 TUE.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în temeiul art. 496 din Noul Cod de procedură civilă, va respinge recursul, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant F. D., cu domiciliul în CĂLĂRAȘI, ., J. CĂLĂRAȘI, împotriva sentinței civile nr. 611/19.06.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în CĂLĂRAȘI, .-8, J. CĂLĂRAȘI, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. H. O. D. P. B. C.
GREFIER
P. B. B.
Red: ODP
Tehnored: ODP/PBB
4 ex. / 16.03.2015
Tribunalul Călărași
Judecător: C. I.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1036/2015.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 717/2015.... → |
|---|
