Pretentii. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 77/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 14199/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 77
Ședința Publică din data de 9.01.2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
GREFIER: D. C. D.
****************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenții reclamanți P. F. M., T. E. A. și C. C. împotriva sentinței civile nr.4363/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții reclamanți P. F. M., T. E. A. și C. C., prin mandatar P. M., în baza procurii speciale de la dosar – fila 26, lipsind intimatele pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenții reclamanți P. F. M., T. E. A. și C. C., prin mandatar, depun la dosar răspuns la întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Având cuvântul, recurenții reclamanți P. F. M., T. E. A. și C. C., prin mandatar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea acțiunii și obligarea pârâților să emită titlu de despăgubire și la plata daunelor, avându-se în vedere motivele arătate în răspunsul la întâmpinare și motivele de recurs.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4363/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale pasive a ANRP.
A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții C. C., P. F. M. și T. E. A., în contradictoriu cu pârâtele A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, astfel cum a fost precizata.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la prima excepție pârâta arată că ANRP este un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.
Atribuțiile stabilite în sarcina ANRP prin Hotărârea Guvernului nr.361/2005 constau în acordarea de sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii.
În procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea 247/2005, autoritatea asigură Secretariatul Comisiei Centrale atribuții ce constau numai în centralizarea dosarelor transmise.
Potrivit art. 13/1 Titlul VII din legea 247/2005, ANRP coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.
De asemenea, potrivit art. 14/1 Titlul VII din legea 247/2005 se înființează Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în structura ANRP, astfel încât atribuția principală a direcției constă în acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată, conform OUG 81/2007.
Referitor la excepția prematurității cererii de chemare în judecată se arată că Legea 247/2005 este o lege specială ce reglementează o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, imobile preluate în mod abuziv în perioada 6.03._89, iar pentru emiterea titlului de plată, actul normativ stabilește termenul de 15 zile de la data disponibilităților financiare, după ce în prealabil a fost înregistrată cererea de opțiune privind valorificarea titlului de despăgubire emis de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Se invocă prevederile art. 18/2 pct 1 lit.a din HG 128/2008 și art. 18/2 lit.a Titlul VII al Legii 247/2005 cu modificările și completările OUG 81/2007 „emiterea unui titlu de plată și plata despăgubirilor bănești în numerar către persoanele îndreptățite se va dispune în termen de 15 zile de la existența disponibilităților financiare în contul ANRP „în ordinea depunerii cererilor de opțiune, în speță cererile de opțiune a reclamanților fiind înregistrate cu nr._/30.04.2010,_/30.04.2010 iar până în prezent despăgubirile în numerar efectuându-se până la cererea de opțiune înregistrată cu nr._/29.04.2008.
În baza deciziilor conținând titlul de despăgubire emise de către C. Centrală și a opțiunilor persoanelor îndreptățite ANRP va emite un titlu de conversie și/sau un titlu de plată, potrivit dispozițiile prev. de OUG 81/2007.
Mai precizează că sumele aferente despăgubirilor în numerar se plătesc în 2 tranșe pe parcursul a 2 ani, calculați de la data emiterii titlului de plată.
Conform art. 3 alin 1 al OG 62/2010 intrată în vigoare la data de 30.06.2010 „ pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute la titlul VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Dacă până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe persoanele îndreptățite la despăgubiri au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu au fost emise de ANRP, pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în acțiuni emise de Fondul Proprietatea. Persoanele care nu optează pentru conversia titlurilor de despăgubire în acțiuni emise de Fondul Proprietatea vor primi titluri de plată pentru expirarea perioadei de suspendare prevăzute la alin 1.
Pentru aceste considerente pârâta apreciază că solicitarea reclamanților este prematur formulată deoarece termenul stabilit de lege pentru plata despăgubirilor în numerar nu a fost depășit, iar creanța nu este exigibilă.
Cu privire la fondul cauzei se apreciază că solicitarea reclamanților este inadmisibilă întrucât valoarea înscrisă în titlul de despăgubire nr.6940/18.11.2009 în cuantum de 78.980 lei emis de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în numerar în baza căruia se dispune plata, nu pot exista diferențe.
În ceea ce privește plata daunelor cominatorii în valoare de 100/lei/zi până la data plății efective pârâta a apreciată că această solicitare este inadmisibilă întrucât în speță, nu poate fi vorba de refuzul ANRP –Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar de a emite titluri de plată(criteriul de emitere a titlurilor de plată și plata sumelor de bani cuvenite este ordinea depunerii cererilor de opțiune, potrivit prevederilor art. 18/2 pct 1 lit.a din HG 128/2008.
Prin sentinta civila nr. 5216/20.09.2011, C.- Sectia a VIII a admis excepția prematurității si a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR si A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, astfel cum a fost precizată, ca prematur formulată.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamantii care a fost solutionat in dosarul cu a acelasi numar, de ICCJ- Sectia C. Administrativ si Fiscal, care prin decizia nr. 4217/18.10.2012 a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Pentru a pronunta aceasta hotarare ICCJ a retinut in esenta ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca actiunea, astfel cum a fost precizata, este prematura, in conditiile in care, prin aceasta reclamantii tind la obligarea paratilor la indeplinirea unor obligatii legale, anume cele prevazute de Titlul VII din legea nr. 247/2005, in vigoare la data introducerii actiunii si la data pronuntarii hotararii recurate, astfel ca instanta de fond avea obligatia de a se pronunta asupra fondului cauzei, asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretentiilor deduse judecatii, invocandu-se totodata respectarea termenului rezonabil de emiterea a deciziilor de genul celor solicitate de reclamanti in prezenta cauza, astfel cum este statuat prin art. 6 din CEDO.
In aceste conditii dosarul a fost inaintat catre C.- Sectia a VIII a, unde a fost inregistrata sub nr._/2/2010*, iar la 26.03.2013, prin incheiere, instanta a dispus scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea acesteia la Tribunalul Bucuresti- Sectia a IX a de contencios administrativ si fiscal, in conformitate cu dispozitiile art. XXIII alin. 3 din legea nr. 2/2013, astfel ca a fost inregistrat pe rolul acestei sectii sub nr._ .
In cadrul dosarului trimis spre rejudecare, paratele CCSD si ANRP au formulat intampinare prin care au invocat exceptia prematuritatii actiunii in raport de prevederile OUG nr. 62/2010 potrivit carora emiterea titlurilor de plata precum si plata despagubirilor in numerar este suspendata, dar si in raport de dispozitiile OUG nr. 4/2012 unde se precizeaza ca se suspenda pe o perioada de 6 luni, emiterea titlurilor de despagubire, a titlurilor de conversie, precum si procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri, iar potrivit art. III din legea nr. 117/2012, se suspenda emiterea titlurilor de plata prevazute in titlul VII, din legea nr. 247/2005, pana la data de 15.05.2013, paratii invocand totodata si faptul ca solicitarea de obligarea la plata de penalitati de intarziere este neintemeiata intrucat nu se poate retine reaua credinta a paratelor in indeplinirea obligatiilor ce le revin.
Prin raspunsul la intampinarea depus in cauza reclamantii au solicitat respingerea exceptiei invocate si admiterea actiunii astfel cum a fost precizata.
In cadrul prezentului dosar, la 20.05.2014, parata ANRP a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale passive cu privire a emiterea titlului de despagubire, precum si cu privire la plata despagubirilor, sustinand in acest sens, in esenta, ca nu are astfel de atributii ci doar, conform prevederilor legii nr. 10/2001 si respectiv, legii nr. 165/2013, a asigurat organizarea si functionarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, iar in prezent asigura Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, aceasta din urma comisiei avand atributii exclusive in emiterea deciziei de compensare, deciziei care sta la baza emiterii titlurilor de plata de catre ANRP, in conditiile stabiltie de legea nr. 165/2013.
In plus, cu privire la exceptia prematuritatii actiunii s-a facut trimtere la prevederile legii nr. 165/2013 potrivit carora procedura de solutionare a dosarelor de despagubire constituite in temeiul legii nr. 10/2001 se desfasoara in conformitate cu dispozitiile acesteia, astfel cum este prevazut in mod expres la art. 4 din noua lege, acesta procedura aplicandu-se inclusiv cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate perolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In drept au fost invocate dispozitiile legii nr. 10/2001rep., legea nr. 165/2013, legea nr. 554/2004.
Prin cererea formulata la 22.05.2014, reclamantii au precizat actiunea in sensul ca solicita introducerea in cauza a Comisie Nationale pentru Compensarea Imobilelor si a fost invocate si decizia Curtii Constitutionale din 27.02.2014 privind admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a doua din legea nr. 165/2013, prin care s-a statuat ca dispozitiile respective sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute de art. 33 din aceasta lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.
Cu privire la excepția prematurității, tribunalul o va respinge ca neîntemeiată. Potrivit articolului unic din OUG nr.4/2012, astfel cum a fost modificat prin legea nr.117/2012, la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII «Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» din Legea nr.247/2005.
OUG nr.4/2012 a intrat în vigoare la data 15.03.2012, iar modificările aduse prin legea nr.117/2012 la data de 9.07.2012. Cererea dedusă judecății a fost introdusă la C. la data de 09.12.2010, dată la care procedurile de acordare a despăgubirilor nu erau suspendate. Pînă la data pronunțării sentinței de față a expirat insa si termen de suspendare, mentionat anterior, dar au intervenit alte modificări legislative.
Astfel, potrivit art.17 alin.1 din legea nr.165/2013, în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, iar art.18 alin.3 prevede că această Comisie Națională preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare. Art.34 alin.1 prevede că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a acestei legi (20.05.2013).
Însă Curtea Constituțională a României, prin decizia nr. 88/27.02.2014, publicata la 16.04.2014, a constatat că prevederile art.4 teza a doua din legea nr.165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.
Așadar, la momentul pronunțării sentinței de față, finalizarea procedurii de acordare a despăgubirilor nu este împiedicată de nici un termen legal, deci excepția prematurității este neîntemeiată și va fi respinsă.
Tribunalul va respinge ca neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a pîrîtei ANRP, avînd în vedere că reclamanții s-au adresat ANRP cu cereri privind finalizarea procedurii, instituție pe care o consideră responsabilă pentru organizarea și funcționarea CCSD si CNCI. Existența obligației altei instituții de a emite titlul de despăgubire reprezintă în fapt o apărare cu privire la temeinicia dreptului pretins împotriva acestei pîrîte și nu împiedică exercitarea dreptului la acțiune, iar tribunalul va analiza pe fondul cauzei în ce măsură sînt întemeiate pretențiile reclamanților împotriva ANRP.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că prin dispoziția nr.8842/09.10.2007 a Primarului General al mun. București, modificată prin dispoziția nr.9750/12.03.2008, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul din București, ..49, sect.5, dosarul fiind înaintat la CCSD actualmente CNCI, în vederea emiterii deciziei reprezentînd titlul de despăgubire.
Noua procedură a emiterii deciziilor de compensare este fundamental diferită față de cea de emitere a titlurilor de despăgubire prevăzute de vechea lege nr.247/2005, pe care a fost întemeiată cererea dedusă judecății. S-au adoptat principii diferite de evaluare și compensare și s-au prevăzut operațiuni administrative distincte.
Astfel, art.16 din legea nr.247/2005 prevedea obligația Secretariatului Comisiei Centrale de a proceda la centralizarea dosarelor în care cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care le trimitea evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, iar după întocmirea raportul de evaluare, C. Centrală proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Aceste dispoziții au fost abrogate prin art.50 alin.1 lit.c din legea nr.165/2013. În prezent, conform art.21 din legea nr.165/2013, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte, ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit, iar în cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal și motivat reclamanții P. F. M., T. E. A. și C. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență următoarele:
Este evident ca principiul de drept al neretroactivității in timp a legii guvernează si materia dreptului administrativ. Acest principiu de drept (a cărui singura excepție admisa de sistemul legislativ romanesc este retroactivitatea legii penale mai favorabile) este unul din principiile ce garantează stabilitatea si securitatea circuitului juridic si al situațiilor reglementate prin norme de drept. Ca atare, atâta timp cat insasi instanța fondului, admite ca modificarea legilor de restituire a proprietăților a survenit in timp dupa momentul introducerii cererii de chemare in judecata, si introducerea termenului de suspendare prevăzut de OUG nr. 4/2012, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 117/2012, la data intrării in vigoare a acestei ordonanțe de urgenta se suspenda, pana la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum si procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se solicita despăgubiri, prevăzute de titlul VII „Regimul stabilirii si plații despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv" din Legea nr. 247/2005."
„Insa Curtea Constituționala a României, prin decizia nr. 88/27.02.2014, publicata la 16.04.2014, a constatat ca prevederile art.4 teza a doua din legea nr. 165/2013 sunt constituționale in măsura in care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării in vigoare a legii."
Cu toate acestea, desi instanța de judecata a fondului a integrat in considerente aceste raționamente juridice, nu a respins pe cale de consecința decât excepțiile prematuritatii cererii si a calității procesuale pasive a ANRP. In mod cu totul inexplicabil insa, desi a admis ca legea nr. 165/2013 acționează exclusiv pentru viitor, a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata si de obligare a ANRP de a emite o Dispoziție cu titlu de despăgubire prin echivalent pentru imobilul proprietatea noastră ce a fost trecut in mod abuziv in proprietatea statului comunist.
Mai mult, instanța de judecata nu a motivat respingerea cererii cu argumente juridice. Desi inițial admite legalitatea si temeinicia Deciziei nr. 88/27.02.2014 a Curții Constituționale, si faptul ca asupra procedurilor ce erau începute la data intrării in vigoare a legii nr. 165/2013 nu produce efecte juridice aceasta lege, in mod absolut contradictoriu si inexplicabil, instanța spune ca „reclamanții se pot adresa instanței civile in temeiul art. 35 din legea nr. 165/2013 pentru obligarea autorității la finalizarea procedurii de despăgubire potrivit noilor dispoziții legale."
Așadar, se incalca un alt principiu de drept, ce spune ca „generalia specialibus non derogant. " Atâta timp cat este vorba de un act emis de o autoritate administrativa, care are un caracter de act administrativ, acest act/inactiunea autorității administrative nu poate fi atacata pe calea dreptului comun, atâta timp cat exista competenta exclusiva si expres prevăzuta de legea nr. 554/2004 a instanțelor de contencios administrativ. De altfel, insusi articolul de lege pe care il invoca instanța fondului prevede acest lucru, insa interpretarea data de instanța este contrara celei adevărate si adecvate prezentei spete. Astfel, art. 18 din legea nr. 554/2004, intitulat Soluțiile pe care le poate da instanța, dispune:„(lJInstanta, soluționând cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emită un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operațiune administrativa."
In drept, art. 304 pct.7, pct 8, pct. 9 C.pr.civ, art. 8 alin .(1), art. 18 alin.l din Legea nr. 554/2004, art. 42 alin. (1) si (2) din Legea nr. 165/2013.
Legal citată, intimata A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, a depus întâmpinare la dosar, prin care a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la plata despăgubirilor, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Legal citată, intimata C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.304 indice 1 Cod pr. Civ., Curtea a reținut următoarele:
Potrivit Legii nr. 165/2013 s-a înființat C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
Numai în situația în care dosarul este validat de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).
Pe de altă parte, conform art. 31 și art. 41 din lege, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților emite titlurile de plată în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013, iar sumele cuprinse în acestea se plătesc de Ministerul de Finanțe Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.
Prin urmare, în cadrul procedurii administrative reglementată de Legea nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu este învestită cu efectuarea plății despăgubirilor.
Primăria Municipiului București, prin Primar General a hotărât prin Dispoziția nr. 8842/09.10.2007 și ulterior prin Dispoziția nr. 9750/12.0.2008 de îndreptare eroare materială, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție demolată- 605 mp, din București, .. 49, sector 5.
Curtea reține că art. 4 din Legea nr. 165/2013 stabilește ca ,,Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
In consecinta, in temeiul art. 4 din Legea nr. 165/2013, dispozițiile Legii nr. 165/2013 vor fi aplicabile prezentei cauze.
Legea nr. 165/2013 reglementează doua modalitati de restituire, respectiv restituirea in natura (capitolul II) si restituirea prin acordarea de masuri compensatorii).
Cu privire la acordarea de masuri compensatorii, art. 21 Legea nr. 165/2013 stabileste o procedura de acordare, constand in:
- transmiterea deciziilor de propunere de acordare de masuri compensatorii de catre entitatile investite de lege catre Secretariatul CNCI, dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect;
- verificarea dosarelor de catre Secretariatul CNCI;
- evaluarea imobilelor prin aplicarea grilei notariale;
- validarea sau invalidarea deciziei entitatii investite de lege;
- emiterea deciziei de compensare, in cazul validarii deciziei entitatii investite de lege.
Aceasta procedura se aplica total sau partial cererilor aflate pe rolul instanțelor de judecata, in funcție de stadiul in care se afla in derularea procedurii prevazuta de legea nr. 247/2005. La aceasta concluzie se ajunge prin aplicare principiului neretroactivitatii legii civile. Daca s-ar considera ca reclamanții din aceste cauze trebuie sa reia de la inceput intreaga procedura prevazuta de Legea nr. 165/2013, ar insemna ca procedura derulata in parte sub imperiul Legii nr. 247/2005 sa nu mai produca niciun efect, ceea ce ar indemna ca Legea nr. 165/2013 sa retroactiveze, ceea ce ar fi neconstituțional.
De altfel, Curtea Constituțională a României, prin decizia nr. 88/27.02.2014, publicata la 16.04.2014, a constatat că prevederile art.4 teza a doua din legea nr.165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța în baza art. 312 Cod pr. civ., va admite recursul
Va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că:
Va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Va respinge cererea față de A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR pentru lipsa calității procesuale pasive.
Va admite cererea față de pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Va obliga pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR să emită decizia de compensare potrivit Legii nr. 165/2013.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții reclamanți P. F. M., T. E. A. și C. C. împotriva sentinței civile nr.4363/11.06.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Respinge cererea față de A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR pentru lipsa calității procesuale pasive. Admite cererea față de pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Obligă pe pârâta C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR să emită decizia de compensare potrivit Legii nr. 165/2013.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
U. D. B. V. V. D.
GREFIER,
D. C. D.
Tr. București S II C. – G. S.
Red. jud. V.D./2 ex.
Tehnodact. C.B./18.02.2015
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 939/2015.... | Alte cereri. Decizia nr. 846/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
