Alte cereri. Hotărâre din 09-02-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI

CURTEA,

Asupra recursului în contencios administrativ de față:

Prin sentința civilă nr. 811F/23.04.2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția civilă în dosarul nr._, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanții Z. G., B. I. V., P. V., D. A., toți cu domiciliul în ., în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL COMUNEI ADANCATA, cu sediul în ..

În baza art.55 alin 1 lit. a din Lg.nr.215/2001 s-a dispus dizolvarea de drept a Consiliului L. al Comunei A..

S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei D. A.,excepție invocată de pârât .

S-a respins cererea formulată de reclamanta D. A. ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesual activă .

S-a respinge,ca nefondată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta .> S-au respins,ca nefondate excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a CL al Comunei A., excepția nulității cererii de chemare în judecată,excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului reclamanților .

Pârâtul C. L. A. prin consilieri locali R. Tudorița D. și B. C., aceștia din urmă și în nume propriu, având calitatea de consilieri locali in C. L. Adâncată si reprezentandu-l pe acesta, a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.811 F/23.04.2014 a Tribunalului Ialomița, considerând-o nelegala si netemeinica.

Recurenții au arătat că în fapt, instanța de fond a admis cererea reclamanților intimați, care au calitatea de consilieri locali, si a dispus dizolvarea Consiliului L. Adâncată.

S-a reținut faptul ca nu s-a putut întruni majoritatea pentru a se desfășura ședințele de Consiliu in datele de 29.03.2013, 15.04.2013, 22.04.2013 si 20.05.2013.

Dumnealor s-au prezentat la aceste ședințe, achitandu-se de obligația de aleși locali, de a-i reprezenta pe cei care i-au ales. Cei ce nu s-au prezentat au fost chiar reclamanții, scopul lor fiind sa provoace dizolvarea Consiliului L.. Aceștia au mers in fata instanței de fond si si-au invocat propria culpa in crearea situației premisa pentru dizolvarea autorității publice din care făceau parte.

Reclamanții intimați au absentat nemotivat, de aici observandu-se o data in plus intenția lor directa de dizolvare a Consiliului. A fost blocata activitatea acestei autorități iar cei ce au avut de pierdut au fost cetățenii.

Reclamanții intimați si-au exercitat cu rea-credinta atat mandatele de consilieri, cat si dreptul de a promova o acțiune in instanța pentru dizolvarea Consiliului L., atât timp cat situația le este imputabila.

Legiuitorul a avut in vedere posibilitatea dizolvării consiliului, insa din motive obiective, din imposibilitate obiectiva de funcționare si nu din motive subiective, ce tin de interesele fiecărui consilier in parte.

Interesele cetățenilor dar si ale consilierilor, in calitate de reprezenti ai acestora, au fost lezate prin atitudinea si acțiunea reclamanților, luandu-li-se posibilitatea si dreptul conferite de lege sa-i reprezinte. Or, acest drept nu l-il pot lua decât partidele care i-au promovat pe listele de consilieri locali (in cazul excluderii din partidul pe listele căruia sunt aleși) si nicidecum colegii lor, prin atitudinea lor de a nu răspunde convocărilor la ședințele consiliului.

Considera ca sentința este nelegală și netemeinică și solicită admiterea recursului și să se desființeze hotărârea.

In drept, au invocat art.488(1) pct.8 NCPC.

Intimații P. județului Ialomița, ., B. I. V., Z. G., P. V. si D. A. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În recurs, s-au invocat excepția nulității recursului de către intimatul-reclamant P. Județului Ialomița (pe motiv că nu a fost întocmit și promovat prin consilier juridic) și excepția lipsei calității procesuale active în privința recurenților R. T. D. și B. C., de către intimata-intervenită .> Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 96 noul Cod de procedură civilă și art. 20 din Legea 554/2004.

Soluționând cu prioritate, potrivit art. 248 Cod Proceedură Civilă, excepțiile nulității recursului și lipsei calității procesuale active în privința recurenților R. T. D. și B. C., Curtea constată că prima excepție (de procedură, absolută și peremptorie) este nefondată, întrucât la filele 12, 13 din dosar se află un exemplar al motivelor de recurs semnat de avocat și împuternicirea avocațială, depuse în mod legal, conform art.VII alin.3 în referire la art.V alin.2 din Legea nr.2/2013, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de recurs.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active în privința recurenților R. T. D. și B. C., sub un prim aspect, Curtea constată că una dintre condițiile pentru ca o persoană să fie parte în proces, este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului de a acționa și în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Spre deosebire de capacitatea procesuală care se apreciază în general, pentru o anumită categorie de persoane, calitatea procesuală se determină în concret, „la speță”, în raport de litigiul dedus judecății. Altfel spus, numai o anumită persoană poate fi reclamant(ă), respectiv pârât(ă), în cadrul raportului juridic litigios. Condiția calității procesuale prezintă o importanță considerabilă deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.

Întrucât Codul nu cuprinde o definiție a calității procesuale, în doctrină s-au conturat diferite concepții în legătură cu această noțiune.

S-a impus concepția potrivit căreia calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitatea procesuală pasivă).

Totodată, Curtea constată că așa cum s-a evocat în mod unanim în doctrina și practica judiciară, excepția lipsei de calitate procesuală activă, reprezintă o excepție de fond (pentru că este în legătură cu una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii – respectiv calitatea procesuală), absolută (pentru că normele care reglementează această condiție de exercițiu au caracter imperativ) și peremptorie sau dirimantă (pentru că tinde la respingerea acțiunii).

Fiind o excepție procesuală de fond, această excepție are natura juridică a tuturor excepțiilor procesuale, respectiv aceea de mijloc procesual de apărare, fiind legată de condițiile formale ale dreptului.

Ca atare, în ceea ce privește regimul său juridic, excepția lipsei calității procesuale poate fi invocată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice pricină, în orice stare a pricinii, iar admiterea excepției face de prisos cercetarea fondului dreptului în privința persoanei vizate de excepție.

Translatând discuția pe planul căilor de atac, această excepție va impune așadar, ca doar părțile ce au stat în judecată în fața primei instanțe de judecată, să poată declara calea de atac împotriva hotărârii pronunțate, prevăzută de lege.

Aplicând toate aceste considerente teoretice, la speța dedusă judecății, Curtea constată împrejurarea că potrivit dispozitivului sentinței recurate, precum și în conformitate cu toate actele și lucrările din dosarul instanței de fond, recurenții R. T. D. și B. C. nu au figurat ca părți în dosar.

Or, în conformitate cu prevederile art. 494 în referire la art. 478 alin.1 și 3 Cod Procedură Civilă, în recurs nu se poate schimba cadrul procesuale stabilit în fața părimei instanțe, respectiv nu se pot schimba părțile și calitatea acestora, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.

Pe cale de consecință, întrucât recurenții R. T. D. și B. C. nu au figurat ca părți în dosarul instanței de fond, aceștia nu își justifică a lor calitate procesuală activă în recurs, sens în care se impune admiterea excepției.

Examinând în continuare, sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, în limitele cererii de recurs, potrivit art. 496 din noul Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul promovat, ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, sub aspectul situației de fapt, instanța de fond a reținut că la data de la data de 22.03.2013, Primarul comunei A. emite Dispoziția nr.15 privind convocarea în ședință ordinară a Consiliului local A., convocatorul ședinței fiind semnat de 5 consilieri locali din totalul de 11 consilieri în funcție. Din procesul-verbal încheiat în data de 29.03.2013, semnat de cei 5 consilieri locali prezenți și de secretarul comunei A. a reieșit că din totalul de 11 consilieri locali în funcție s-au prezentat la ședința ordinară convocată pentru data de 29.03.2013 un număr de 5 consilieri locali, neîntrunindu-se condițiile legale pentru desfășurarea ședinței, respectiv prezența majorității consilierilor în funcție, reglementată de prevederile art. 40 alin. 1 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Aceeași situație s-a întâmplat și pentru ședințele din 15.04.2013, 22.04.2013 și 20.05.2013, când Primarul a emis dispozițiile cu nr. 18,20 și 21 privind convocarea în ședință ordinară a Consiliului L. A. (filele 5-21 dosar nr._ ).

Or, în raport de prevederile art. 55 alin. 1 lit.,a" din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consiliul local se dizolvă de drept în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale.

Prin urmare, în mod legal și temeinic a considerat instanța de fond că întrucât C. local al comunei A. nu s-a întrunit în ședințe timp de două luni consecutiv, acesta este dizolvat de drept.

Nu prezintă relevanță, sub aspectul analizat, apărarea din cererea de recurs în sensul că acei consilieri care, deși legal convocați, au refuzat să se prezinte la ședințe, au urmărit să determine dizolvarea Consiliului L., întrucât, pe lângă faptul că această aserțiune nu a fost dovedită (rămânând la stadiul de speculație), legea nu distinge în această privință. Or, ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus.

Totodată, Curtea reține că, atunci când sunt îndeplinite cerințele art. 55 alin. 1 lit.,a" din Legea nr. 215/2001, dizolvarea Consiliului L. și consecințele aferente se produc în temeiul legii, neprezentând relevanță, în această situație, voința partidelor politice și a electoratului (acesta având posibilitatea să-și sancționeze reprezentanții prin vot, pentru modul în care își îndeplinesc atribuțiile și își exercită mandatul conferit).

Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art.496 noul Cod de procedură civilă, Curtea va respinge excepția nulității recursului, va admite excepția lipsei calității procesuale active în privința recurenților R. T. D. și B. C. și va respinge recursul formulat de acești doi recurenți ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă în recurs. Totodată, va respinge ca nefondat, recursul promovat de recurentul C. L. A., reținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre judecătorească legală, motivele de recurs invocate nefiind fondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția nulității recursului.

Admite excepția lipsei calității procesuale active în privința recurenților R. T. D. și B. C. și respinge recursul formulat de acești doi recurenți împotriva sentinței civile nr. 811F/23.04.2014 pronunțate de Tribunalul Ialomița – Secția civilă în dosarul nr._ , ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă în recurs.

Respinge recursul formulat de recurentul C. L. A., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 811F/23.04.2014 pronunțate de Tribunalul Ialomița – Secția civilă în dosarul nr._ , având ca obiect „alte cereri – dizolvare consiliu local”, în contradictoriu cu intimații – reclamanți Z. G. - CNP_, B. I. V. - CNP_, P. V. - CNP_, D. A. - CNP_, toți cu domiciliul în . și P. JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în SLOBOZIA, PIATA REVOLUȚIEI, nr. 1, J. IALOMIȚA și intimata – intervenientă ., cu sediul în ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

V. H. O. D. P. B. C.

GREFIER

P. B. B.

Red./Tehnored:VH/11 ex.

Tribunalul Ialomița – Secția Civilă

Judecător: M. A. G.