Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 939/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2015

Decizia nr. 939/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 7068/2/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 939

Ședința publică de la 13.02.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: V. D.

JUDECĂTOR: U. D.

JUDECĂTOR: B. V.

GREFIER: B. C.

Pe rol se află pronunțarea asupra plângerii formulată de petenta S. INTERNAȚIONAL SRL, LIDER AL ASOCIERII S. INTERNAȚIONAL SRL ȘI EUROPEAN FUNDS INVEST SRL împotriva Deciziei nr. 2867/C2/3332 din data de 13.11.2014 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ȘI MONITORIZARE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, având ca obiect „litigiu achiziții publice”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 06.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțare la data de 13.02.2015, pentru când a hotărât următoarele:

C U R T EA

Prin plangerea inregistrata la 23.11.2014, petenta S. I. S.R.L., lider al Asocierii S. I. S.R.L. și European Funds Invest S.R.L (în continuare „Asocierea") a chemat in judecata pe intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, solicitand modificarea Deciziei CNSC nr. 2867/C2/3332 din data de 13.11.2014 prin care a fost soluționată contestația Asocierii nr. 257/13.10.2014 înregistrată la CNSC sub nr._/13.10.2014 (în continuare „Decizia atacată")

si:

I. Suspendarea încheierii și executării contractului de achiziție publică în temeiul art. 283 Al din OUG nr. 34/2006 și

II. Admiterea plângerii și modificarea Deciziei atacate dispunând:

1.Anularea rezultatului procedurii comunicat liderului Asocierii prin Adresa ANRMAP nr._/03.10.2014 și a Adresei ANRMAP nr._/03.10.2014;

2.Anularea Rapoartelor de specialitate intermediare și a rapoartelor intermediare de evaluare, pe baza cărora s-a transmis invitația la faza finală de licitație electronică procedurii și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv a invitației la etapa finală de licitație electronică;

3.Anularea Raportului procedurii și a tuturor adreselor de comunicare către ceilalți ofertanți a rezultatului procedurii;

4.Obligarea Autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire, de la prima etapă de evaluare integrală a ofertelor și reevaluarea ofertei Asocierii cu respectarea considerentelor deciziei onoratei instanțe de judecată și pe cale de consecință (i) obligarea Autorității contractante să dispună întocmirea unui nou Raport intermediar de evaluare în urma reevaluării ofertei Asocierii cu respectarea considerentelor instanței de judecată (ii) obligarea Autorității contractante să re-emită invitațiile de participare la etapa de licitație electronică în urma reevaluării ofertei Asocierii și (iii) obligarea Autorității contractante să reevalueze și să recomunice rezultatul procedurii de atribuire către toți participanții precum și să întocmească un nou raport al procedurii.

In motivarea plangerii, petenta a aratat ca:

I. Suspendarea încheierii și executării contractului de achiziție publică în temeiul art. 283¹ din OUG nr. 34/2006

Potrivit Art. 283¹ alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, „In cazuri temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, președintele instanței poate dispune, la cererea părții interesate, prin încheiere dată cu citarea părților, suspendarea executării contractului."

Prin recomandarea nr. R(89)8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei se afirmă că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție provizorie în funcție de împrejurările concrete ale cauzei, pentru a nu cauza acestora un prejudiciu ireparabil si pe care echitatea îl impune caftind de evitat în măsura posibilului.

i.) Noțiunea de „caz temeinic justificat" este similară celei întrebuințate în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natura a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Indica în acest sens, decizia ICCJ nr. 1390 din 20.04.2006 - "existența unui caz bine justificat impune existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ."

Mai mult, prevederile legii contenciosului administrativ și cele ale achizițiilor publice trebuie coroborate cu prevederile comunitare. Astfel, în motivarea soluțiilor asupra cererilor de suspendare, Curtea de Justiție a Comunităților Europene își întemeiază considerentele în general pe doua direcții:

a)existența unui caz prima facie, în fapt și în drept, și

b)existența urgenței.

Așa cum s-a statuat și la nivelul actelor legislative europene, ale căror prevederi sunt aplicabile și în jurisdicțiile interne, pentru a fi admisă cererea de suspendare, reclamantul trebuie să dovedească existența anumitor fapte care permit concluzia prima facie că acțiunea privind fondul cauzei are șanse de reușită.

Astfel, este fară dubiu faptul ca împrejurările legate de starea de fapt și de drept cu privire la desfășurarea procedurii de atribuire sunt de natura a crea o îndoială serioasă și legitimă în privința modului de desfășurare a procedurii ceea ce susține existența unui caz bine justificat pentru dispunerea suspendării procedurii.

In acest sens, așa cum va arăta pe larg în continuare, oferta Asocierii a fost descalificată în mod nelegal, fiind considerată neconformă fără argumente tehnice sustenabile, în pofida cooptării în procesul de evaluare a unei societăți de consultanță presupus specializată.

De asemenea, apreciaza că modalitatea de soluționare a contestației noastre de către CNSC ridică de asemenea o îndoială serioasă cu privire la legalitatea soluției adoptate prin decizia atacată.

Deși a solicitat CNSC încuviințarea probei cu expertiză tehnică de specialitate, urmărind să obțina opinia unui expert independent cu privire la evidența conformității ofertei sale ce rezultă in documentele depuse la dosarul achiziției publice, această probă nu i-a fost încuviințată, CNSC limitându-se la a îmbrățișa opiniile consultanților Autorități contractante cu titlu de „adevăr universal valabil", încălcându-i astfel în mod flagrant dreptul la apărare.

Totodată, un alt indiciu ce ar trebui să creeze o îndoială legitimă asupra legalității procedurii de atribuire este acela că, în mod surprinzător, nu numai că din 6 (șase) oferte tehnice depuse de către operatori cu o vastă experiență și prestigiu în domeniu a fost considerată conformă doar o singură ofertă, dar și că acestei oferte a fost acordat punctajul maxim (30 de puncte pentru oferta tehnică și 70 de puncte pentru oferta financiară, singura depusă de altfel).

In ceea ce privește urgența luării măsurii suspendării, este evident că, o dată semnat și executat contractul de achiziție publică, s-ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat chiar și în ipoteza anulării actelor ce fac obiectul prezentei acțiuni. Nu mai puțin apreciaza că, în lipsa suspendării, interesul sau legitim de a obține reevaluarea ofertei sale tehnice și participarea la ultima etapă a licitație electronice cu o ofertă financiară prin care să tinda să adjudece contractul, ar fi în mod grav vătămat.

ii) Lipsa suspendării imediate a procedurii de atribuire este de natură a crea o pagubă iminentă

Conform prevederilor legii contenciosului administrativ, prin pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Scopul avut în vedere de legiuitor prin reglementarea posibilității de a cere suspendarea procedurii este acela de a împiedica daune serioase și ireparabile părții care cere suspendarea, ca rezultat al aplicării imediate a măsurii contestate. Consideră că iminența pagubei este data de iminența semnării contractului de achiziție publică pana la soluționarea prezentei plângeri pe fond.

In lipsa suspendării semnării și executării contractului de achiziție, va suferi un prejudiciu material viitor și previzibil, constând în lipsirea sa de veniturile ce ar fi putut fi obținute din atribuirea contractului prin descalificarea nelegală a ofertei depuse.

II. Admiterea plângerii și modificarea Deciziei atacate.

i. Critici aduse Deciziei atacate

1. Incălcarea de către CNSC a dreptului sau la apărare și Ia un proces echitabil

Deși a solicitat CNSC încuviințarea probei cu expertiza tehnică de specialitate, urmărind să obțina opinia unui expert independent cu privire la evidența conformității ofertei sale ce rezultă in documentele depuse la dosarul achiziției publice această probă nu i-a fost încuviințată, CNSC limitându-se la a îmbrățișa opiniile consultanților Autorități contractante cu titlu de ,,adevăr universal valabil", încălcându-i astfel în mod flagrant dreptul la apărare.

Simplul fapt că A. contractantă a apelat la consultanți externi și că aceștia au menționat că au procedat la „verificarea punctuală a modului de îndeplinire a cerințelor documentației de atribuire în cadrul propunerii tehnice înaintate de ofertant" (pag. 24 din Decizia atacată) nu poate constitui in sine o garanție suficientă că opinia consultanților preluată ca atare de A. contractantă și CNSC este corectă și de netăgăduit.

Mai mult, deși a solicitat CNSC să îi permită punerea de concluzii oral, CNSC nu a apreciat necesară nici audierea sa, invocând o obligație de a se pronunța „în mod esențial prin raportare la dovezile existente la dosarul cauzei (pag. 23, 25 din Decizia atacată), ce ar reieși din prevederile art. 275 alin. 5 din OUG nr. 34/2006 „(5) Procedura în fața Consiliului este scrisă, iar părțile vor fi audiate numai dacă acest lucru este considerat necesar de către completul de soluționare a contestației". In această interpretare, CNSC practic lipește de efecte prevederile alin. 6 din art. 276 al OUG nr. 34/2006 care instituie în mod expres un drept al părților de a depune concluzii oral în fața Consiliului.

Totodată, în contextul în care același CNSC însuși i-a îngrădit dreptul de a administra dovezi permise de lege cum ar fi expertiza tehnică de specialitate, solicitată atât prin contestație cât și prin concluziile depuse ca urmare a studierii dosarului, nu poate fi reținută susținerea CNSC potrivit căreia „în perioada de timp dintre data formulării contestației și completarea dosarului cauzei, nu au fost îngrădite în dreptul de a aduce probe în apărarea petitelor formulate" (pag. 25 din Decizia atacată).

2. In mod greșit reține CNSC că în cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificări și în cadrul contestației au fost promovate critici la documentația de atribuire care ar fi fost tardive raportat la data publicării anunțului de participare și termenele prevăzute de art. 256A2 din O.U.G. nr. 34/2006 (pag. 30-31 din Decizia atacată).

Afirmațiile sale citate în cadrul Deciziei atacate (pag. 30 paragraf ultim și primul paragraf de la pag. 31 din Decizia atacată) au vizat exclusiv o explicitare a faptului că, în contextul în care potrivit caietului de sarcini, soluția propusă urma să fie bazată pe un pachet de aplicații software disponibile comercial (COTS - Commercial of the Shelf) sau Open Source, este imposibil din punct de vedere tehnic să poată fi prezentată o referință efectivă despre modul în care funcționează fiecare componentă a sistemului în vederea îndeplinirii cerințelor.

De altfel, o persoană având cunoștințe de specialitate, ar fi putut înțelege și interpreta în mod corect referințele prezentate de către asociere în ofertă și răspunsul la solicitările de clarificări, fapt ce face cu totul surprinzătoare obstinația Autorității contractante și a consultanților acesteia de a ignora clarificările oferite în modalitățile prescrise în caietul de sarcini (link-uri către paginile producătorului, capturi de ecran, documentații ale producătorului etc).

La fel de surprinzătoare este și interpretarea CNSC, care înțelege că „produsele software COTS sunt produse în masă și folosite de clienți ca atare, cu puțină personalizare sau deloc", prin această interpretare modificând practic cerințele caietului de sarcini și ignorând chiar clarificările furnizate de A. contractantă cu privire la soluția solicitată.

Astfel, prin Răspunsul nr. 17 la întrebările de clarificare formulate de operatorii economici în cadrul procedurii, ANRMAP a arătat:

Răspuns nr. 17:

Ofertanții au libertatea si propună soluțiile dorite cu mențiunea că cerințele funcționale ale serviciului Helpdesk vor fi implementate folosind software de bază (care poate fi de tip COTS, open-souce, etc.) ale căror cerințe se regăsesc în cadrul capitolului 2.2. Pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor . din cadrul cap. 4 - „Cerințe ofertare".

Se observă astfel că, contrar interpretării CNSC, însăși ANRMAP confirmă exact ceea ce a susținut prin contestație, respectiv că „se dorește dezvoltarea unui sistem de tip help-desk (prestarea unor servicii informatice) pe baza unei platforme configurabile ofertate (sistem integrat de tip COTS) și nu furnizarea unui produs IT constând într-un sistem dezvoltat integral cu toate funcționalitățile", cerințele funcționale ale serviciului de Helpdesk urmând a fi implementate folosind software-ul de bază (platforma) de tip COTS.

De altfel, această concluzie rezidă și din următoarele prevederi ale caietului de sarcini:

• Capitolul 2.1 - Cerințe funcționale ale serviciului Helpdesk

o "Din punct de vedere funcțional, serviciul integrat Helpdesk trebuie să fie bazat pe un sistem complex cu mai multe componente strâns integrate ce vor concura pentru oferirea serviciilor necesare." - pagina 8

o "Componentele sistemului integrat sunt" - pagina 9

•Capitoloul 2 - Componenta Load Balancer - pagina 10 - caietul de sarcini

o " Componenta va gestiona traficul către sistemul Helpdesk direcționând traficul astfel încât să se obțină performanțe maxime din punct de vedere al timpilor de răspuns la accesarea portalului sistemului integrat"

•"Capitoloul 3 - Componenta Portal - pagina 10 - caietul de sarcini

o ""Portalul este componenta principala a Sistemului Integrat Helpdesk care va asigura operarea integrată a celorlalte componente"

•Capitoloul 5 - Componenta Baza de Date - pagina 11 - caietul de sarcini

o "Baza de date a sistemului este componenta ce deservește sistemul integrat pentru stocarea și prelucrarea datelor"

•Capitoloul 5 - 6. Componenta Management Sistem - pagina 11

o "Componenta de management va oferi toate instrumentele necesare administratorilor IT pentru asigurarea disponibilității sistemului integrat Helpdesk."

•Capitoloul 7 - Componenta Integrare - pagina 11 - caietul de sarcini

o "Componenta integrare asigură integrarea facilă și flexibilă cu sisteme existente sau cu alte instituții ce pot oferi date de interes pentru sistemul Helpdesk."

•Capitolul 3.11- Garanție - pagina 50

o Se va oferi o garanție pentru sistemul informatic integrat de minim 12 luni de la data acceptanței finale.

De asemenea, petenta nu a făcut altceva decât să oferteze un sistem integrat, bazat pe component COTS si Open Source, așa cum autoritatea contractantă a cerut în documentația de atribuire, prezentând referințe pentru a evidenția capabilitățile și suportul soluției pentru îndeplinirea cerințelor caietului de sarcini. Mai mult, a indicat o varietate de unelte, metode și mijloace (addon, plugin, tehnologii disponibile etc) care sunt disponibile pentru atingerea obiectivelor proiectului. Astfel Asocierea a oferit răspunsuri concrete (și multiple) care demonstrează înțelegerea deplină a cerințelor și modalitățile propuse pentru a le îndeplini.

Contrar interpretării CNSC, nu se poate pretinde ca toate cerințele caietului de sarcini să fie deja configurate în sistem în forma solicitată de A. contractantă. Acest lucru ar fi echivalent cu pretenția unui utilizator persoană fizică de Windows ca la cumpărarea licenței să aibă confirmarea ca, fără o minimă configurare a sistemului să aibă pe ecranul calculatorului ca wallpaper o fotografie a sa din ultima vacanță.

În acest exemplu, utilizatorul știe doar că Windows permite afișarea de wallpaper, salvarea de fotografii și utilizarea acestora ca și wallpaper. În cazul sistemului ofertat de petentă, s-a făcut dovada că acesta permite configurarea astfel încât să cuprindă secțiuni și componente de natura celor solicitate prin caietul de sarcini, fiind indicate și modalitățile prin care se poate obține acest lucru prin trimitere la documentațiile relevante aferente produsului.

3. În mod greșit a reținut CNSC că „autoritatea contractantă (...) în mod corect a respins oferta contestatorului ca fiind neconformă în temeiul art. 36 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 (...)" așa cum va arăta în continuare:

3.1. Cu privire la cerințele „Să ofere posibilitatea definirii de utilizatori din partea Autorităților Contractante, de roluri precum și gestionarea acestora; Să ofere posibilitatea transmiterii solicitărilor prin telefon, e-amil sau portal; Să permită trimiterea de notificări automate despre starea solicitării; Să permită Autorităților să își personalizeze interfața aplicației în funcție de necesități; Să pună la dispoziție o bază de cunoștințe cu legi, spețe, întrebări frecvente, self-help etc.; Să permită introducerea codurilor SMIS de către Autorități și asumarea responsabilității corectitudinii de către acestea"(pag. 31-33 din Decizia atacată). În mod greșit reține CNSC următoarele:

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constata că răspunsul contestatorului nu a oferit ,,un răspuns punctual prin care să detaileze mijloacele concrete prin care va îndeplini cerința în cauză", fapt ce conduce ca față de propunerea tehnică a acestuia să fie incidente dispozițiile art. 79 alin. 1) din H.G. nr. 925/2006, conform cărora ,,(...) în cazul în care explicațiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă".

De altfel, din analiza modului în care contestatorul a răspuns la solicitarea autorității contractante cu privire la detalierea modului în care va realiza ,,cerințele funcționale ale serviciului Helpdesk: să pună la dispoziție o secțiune de sugestii șl reclamații; să pună la dispoziție o bază de cunoștințe cu legi, spețe, întrebări frecvente, self-help etc; să permită introducerea codurilor SMIS de către Autorități și asumarea responsabilității corectitudinii de către acestea", respectiv că ,,s-a rezumat în momentul ofertării la confirmarea că soluția va pune la dispoziție aceste secțiuni", în opinia Consiliului, conduce, în mod direct, la încălcarea cerinței de la cap. Cerințe ofertare din cadrul caietului de sarcini, potrivit căreia ,,neprezentarea în cadrul ofertei a tuturor Informațiilor solicitate în cadrul acestei secțiuni a Caietului de sarcini va face imposibilă evaluarea conformității ofertelor și se va considera o încălcare a cerințelor explicite ale Autorității Contractante privind modalitatea de prezentare a ofertei".

Pe cale de consecință. Consiliul constată că față de propunerea tehnică a contestatorulul sunt incidente și dispozițiile art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, care stipulează că ,,oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini".

CNSC susține în mod nefondat că nu a răspuns în mod clar și fără echivoc cum este îndeplinită cerința tehnică privind secțiunea de sugestii și reclamații:

În acest sens că, prin răspunsul la solicitarea de clarificări a răspuns în mod clar și fără echivoc cum este îndeplinită această cerința tehnică făcând trimitere la link-ul relevant https://developer.atlassian..+ltem+Plugin+Module.

Prin accesarea link-ului de mai sus, evaluatorii puteau constata modalitățile în care modulul Web Item Plugin - componentă a sistemului ofertat, permite configurarea de secțiuni în cadrul sistemului.

Mai mult, aceasta este o cerință de tip general, ce practic definește soluția de tip HELPDESK, menirea acestei soluții fiind de a înregistra "reclamații" ce provin de la utilizatorii ce au diverse probleme, iar în cadrul documentului MATRICE DE CONFORMITATE - pagina 65 - 66

Soluția trebuie să fie accesibilă printr-o interfață web securizată și va dispune de mecanisme predefinite pentru implementarea funcționalităților de management al solicitărilor, al cunoștințelor și al schimbărilor. De asemenea, soluția va fi ușor de exploatat astfel încât să fie minimizată posibilitatea apariției erorilor umane.

Atlassian Jira ServiceDesk este accesibilă printr-o interfață web securizată și dispune de mecanisme predefinite pentru implementarea funcționalităților de management al solicitărilor, al cunoștințelor și al schimbărilor. De asemenea, soluția va fi ușor de exploatat astfel încât să fie minimizată posibilitatea apariției erorilor umane.

https://confluence.atlassian..+the+JlRA+ Workspace

https://www.atlassian..-desk Secțiunea „Intuitive Interface" Secțiunea „User experience" Secțiunea „Knowledge Base"

Sunt prezentate informații cu diverse abordări în ceea ce privește modul in care sunt deja implementate interacțiunile între utilizatori și sistem / echipa de service desk, inclusiv un scenariu în care se arată cum un utilizator poate lansa o cerere / reclamație în care transmite că nu funcționează un sistem, având capabilități de trimitere mesaje, poze sau chiar conferință video cu operatorul. Totodată, se indică faptul că soluția este ușor particularizat, deține un portal (ce prin definiție este o pagina web ce aduce la un loc informația din mai multe secțiuni http://en.wikipedia.org/wiki/Web portal ) intuitiv si poate oferi secțiuni speciale, ușor de customizat.

Astfel, în perioada de analiză, atunci când sunt colectate de la autoritate toate informațiile necesare realizării sistemului integrat se va realiza aceasta secțiune, în conformitate cu necesitățile autorității neexprimate în documentația de atribuire.

In documentația de atribuire, pentru acesta secțiune de "sugestii și reclamații" nu există o alta cerință tehnică care sa necesite o detaliere a aceste cerințe dar si faptul ca oferta trebuie evaluata in întregimea ei nu doar răspunsul punctual la o cerința. Astfel informațiile livrate in oferta, precum:

•ca soluția are la baza o soluție proiectata special pentru a prelua reclamatii

•soluția include un portal care prin definiție este proiectat sa detina mai multe secțiuni

•informațiile prezentate mai sus si prezente în cadrul documentului MATRICE DE CONFORMITATE -pagina 65 - 66

atesta fara echivoc indeplinirea cerinței in cauza.

3.2. In mod greșit susține CNSC

,,Produsul JIRA (Go JIR-A), aparținând companiei australiene ATLASSIAN SOFTWARE SYSTEMS este un mediu avansat oferind sprijin online puternic pentru eforturile de colaborare, cu o Interfața web configurabilă, rapidă și Intuitivă. Or, în condițiile în care autoritatea contractanta a pus la dispoziție în cadrul caietului de sarcini, arhitectura funcțională a sistemului Helpdesk, contestatorul putea prezenta, în cadrul răspunsurilor la clarificări, pentru a demonstra cum anume vor fi îndeplinite funcțiile specifice, spre exemplu, cum anume își propune să utilizeze add-onul, GreenHopper pentru a face dezvoltarea Agile accesibila", astfel încât să reiasă că ,,în mod evident, soluția propusă are capabilitatea de a răspunde necesităților autorității contractante în mai multe feluri".

Însă contestatorul nu a prezentat niciun fel de informații de acest gen ci, a continuat să răspundă, de exemplu, că modul de respectare a cerinței potrivit căreia, utilizatorii vor avea posibilitatea de a-si alege din interfața aplicației rolul în care activează în soluție ( )" este demonstrat ,,prin linkul oferit (…) în concluzie, răspunsul înaintat în propunerea tehnică este unul complet, care include dovada suportului aplicației pentru funcționalitatea evidențiată în cerință iar soluția prezentată este una conformă cu cerințele din documentația de atribuire".

Or, în condițiile în care, în cadrul adresei de răspuns la solicitarea de clarificări, contestatorul a transmis autorității contractante faptul că „administratorul sistemului va defini în cadrul aplicației propuse useri, rolurile, grupurile, etc. sistemul oferind utilizatorului opțiunile din care poate alege". Consiliul apreciază că simpla trimitere la un link, în care se regăsesc informații generale despre cum se poate ,,scala munca în echipă" (JIRA Confluence), nu are atributele esențiale ale cerinței din caietul de sarcini, potrivit căreia Ofertanții trebuie să prezinte pe larg soluția propusă pentru proiect, în vederea atingerii obiectivelor acestuia și a rezultatelor așteptate".

Consiliul apreciază că o concluzie similară se deduce și din modul în care contestatorul a respectat cerința „unui program de lucru care se poate defini în ture", în condițiile în care din explicațiile prezentate în cadrul răspunsului la clarificări nu reiese care este legătura dintre conceptul SLA (Service Level Agreement) și cerința corespondentă din cadrul caietului de sarcini, conform căreia ,,programul de lucru al personalului se va desfășura conform legislației în vigoare șl a programului A IM RM .>

Referitor la această cerință, în oferta tehnică s-a indicat clar faptul ca soluția oferă suport pentru alocarea de posibile roluri pe care un utilizator le poate ocupa în cadrul aplicației așa cum se cere caietul de sarcini, oferind ca dovada o adresa oficiala a producătorului care atesta cele enunțate. Toate aceste informații se pot regăsi în oferta tehnică, documentul MATRICE DE CONFORMITATE - pagina 63.

Utilizatorii vor avea posibilitatea de a-și alege din interfața aplicației rolul în care activează în soluție fără a fi nevoie să iasă și să reintre în sistem (conform ITIL, o persoană poate îndeplini mai multe roluri). Rolurile pe care o anumită persoană poate să le îndeplinească vor putea fi definite doar de către administratorul soluției.

https://confluence.atlassian..>

Manaaing+Users#ManagingUsers-Assieningausertoaprojectrole

Atlassian Jira ServiceDesk permite utilizatorilor sa-și aleagă din interfața aplicației rolul în care activează în soluție fără a fi nevoie să iasă și să reintre în sistem (conform ITIL, o persoană poate îndeplini mai multe roluri). Rolurile pe care o anumită persoană poate să le îndeplinească vor putea fi definite doar de către administratorul soluției

De asemenea, așa cum a mai menționat, este evidențiat și faptul că soluția suportă particularizări (includerea de secțiuni, portleturi etc - ceea ce însemnă și buton, link =portlet =tab - acestea fiind doar modalități estetice de prezentare a funcționalităților). Cu toate acestea, autoritatea optează să ignore conținutul global al ofertei tehnice.

În acesta oferta tehnică propune un sistem informatic integrat iar soluția propusă include un portal (separat de portalul cerut si bazat pe soluția LifeRay) care facilitează implementarea funcționalităților de tip portlet, buton, link, tab etc. Apreciem că descalificarea ofertei noastre ca neconformă se datorează în mare parte refuzului autorității să coroboreze și să analizeze informația inclusă pe tot parcursul ofertei tehnice.

De asemenea, considera ca autoritatea dă dovadă, odată în plus, de rea voință în interpretarea clarificărilor, în sensul interpretării explicațiilor că în cadrul portalului se va oferi „link/buton/tab care va deschide o interfață din care userul deja logat își poate alege rolul" se includ informații noi.

Operatorul economic, în niciunul din răspunsurile de clarificare sau explicațiile din contestația formulată nu introduce elemente/ componente noi în soluție ci aduce clarificări / dovezi suplimentare în vederea lămuririi situațiilor pe care autoritatea a optat să nu le înțeleagă din oferta tehnica.

Oferta tehnică trebuie evaluată în întregul ei pentru a putea înțelege că soluția ofertată dispune de capabilitățile necesare pentru a satisface în întregime cerințele caietului de sarcini.

3.3. În mod greșit susține CNSC

,,În ceea ere privește modul în care contestatorul a răspuns la solicitarea legată de modul de îndeplinire a cerinței de la „secțiunea 2.2.2 - Soluția propusă va include o componentă de monitorizare a resurselor utilizate în cadrul sistemului, în ceea ce privește Infrastructura de calcul, astfel încât sS asigure monitorizarea, gestionarea șl raportarea tuturor elementelor de infrastructură și aplicații Implicate", din analiza documentului în cauză. Consiliul constată că acesta a răspuns în limba engleză în condițiile în care la cap. IV.3.6) Limba sau limbile în care poate/pot fi redactată oferta/candidatura/proiectul sau cererea de participare din cadrul anunțului de participare nr._/20.06.2014 s-a specificat clar: limba Română.

În același timp, Consiliul apreciază că nu se poate lua în cosiderare alegația contestatorului potrivit căreia ,,pasajul în limba engleză atestă să soluția propusă ,,include o componentă de monitorizare a resurselor utilizate în cadrul sistemului, în ceea ce privește infrastructura de calcul (…) se vor integra o . microcomponente de tip add-on", în condițiile în care JIRA Confluence prezintă nu mai puțin de 3 (trei) tipuri de ,,macrocomponente" de tip add-on; „Adds-on - ATLASSIAN MARKETPLACE, POPULAR ADD-ONS, BUILD YOUR OWN".

Referitor la această cerință, menționeaza că în oferta tehnică s-a indicat clar faptul ca soluția oferă suport pentru monitorizare a resurselor utilizate în cadrul sistemului. În ceea ce privește infrastructura de calcul, astfel încât să asigure monitorizarea, gestionarea și raportarea tuturor elementelor de infrastructură și aplicații implicate. In documentul matrice de MATRICE DE CONFORMITATE - pagina 65 operatorul economic răspunde:

• Soluția propusă va include o componentă de monitorizare a resurselor utilizate în cadrul sistemului, în ceea ce privește JMX), în ceea ce privește infrastructura de calcul, astfel încât să asigure monitorizarea, gestionarea și raportarea tuturor elementelor de infrastructură și aplicații implicate.

De asemenea, in cadrul documentului matrice de MATRICE DE CONFORMITATE - incepand cu pagina 98 operatorul economic, oferă o soluție special dedicat pentru monitorizare a resurselor utilizate în cadrul sistemului, în ceea ce privește infrastructura de calcul, astfel încât să asigure monitorizarea, gestionarea și raportarea tuturor elementelor de infrastructură și aplicații implicate reprezentata de Micorsoft System Center 2012 R2 si care poate culege informații puse la dispoziție de JMX.

3.4. În mod greșit susține CNSC

,,Similar, referitor la cerința privind „timpul de rezolvare va fi configurat ținând cont de un program de lucru care se poate defini în ture" contestatoruI a răspuns că „timpul de rezolvare poate fi configurat, astfel în urma acestei configurări soluția va fi conformă cu cerința", prin trimiterea, în mod generic, la instrumentul SLA (Service level agreement); or, conceptul în cauză presupune existența unui contract de servicii, în care serviciul aferent este definit din punct de vedere formal, cel puțin din punct de vedere al scopului, nivelului calitativ aferent și al responsabilităților asociate.”

În legătură cu această cerință autoritatea contractanta cat si CNSC pur și simplu desconsideră absolut orice dovada de îndeplinire a acesteia, cu toate că Asocierea a oferit o . adrese publice și oficiale ale producătorului care atestă faptul că soluția are capabilități de oferire de servicii non-stop (lucru ce implica programul de lucru în ture pentru că nu exista oameni în lume care sa lucreze 24/7 pe termen lung).

În adresele puse la dispoziție se confirmă că „JIRA Service Desk comes with a few pre-configured SLA metrics to cover some of the most common IT requirements; however you can modify them or create custom SLA metrics to reflect the SLAs you use in your business."

La aceleași adrese se regăsesc imagini precum cele de mai jos, care atestă în mod clar că soluția are capacitatea determina timpul de rezolvare luând in calcul programul de lucru - non stop - în ture, dar și faptul că se pot configura timpi de pauză (dacă, spre exemplu se lucrează în 2 ture a 8 ore iar o perioadă de 8 ore nu se lucrează).

De asemenea, soluția are capabilități de a calcula timpul de rezolvare dar și timpul alocat de fiecare membru al echipei. în oferta tehnică la pagina 68 în documentul MATRICE DE CONFORMITATE s-au evidențiat ambele capabilități:

• Timpul de rezolvare va ficalculat ținând cont de un program de lucru care se poate defini în ture;

De asemenea, la adresele propuse, se arată că „Time Tracking is ON by default" ceea ce atestă că funcționalitatea este suportată din construcția sistemului.

Faptul că autoritatea nu dorește să ia în considerare faptul ca soluția, din construcție (default) realizează cerința în diverse moduri, configurabile în funcție de necesitați, nu însemnă că soluția nu este conformă. Reiteram faptul ca am oferit toate detaliile încă din faza de ofertare, autoritatea contractantă putând accesa aceste adrese de internet în vederea verificării conformității, dar aceasta a optat să nu ia în considerare aceste adrese dar și orice clarificări. De asemenea, subliniem că evidențierea unor detalii pe care autoritatea contractantă avea posibilitatea de a le constata analizând judicios oferta nu poate fi considerată ca reprezentând includerea de elemente noi în soluția ofertată.

3.5. In mod greșit susține CNSC

,,Tot din analiza documentelor anexate dosarului cauzei. Consiliul va lua în considerare că deși la pct. 2.2. Sistem de operare din cadrul caietului de sarcini se precizează ca „Licențierea oferită trebuie să permită dreptul de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale ce pot rula pe mașina respectivă", în cadrul propunerii tehnice acesta ,,a licențiat 4 servere fizice, ce rulează 11 mașini virtuale", deoarece, astfel cum reiese din cadrul răspunsului la clarificări, contestatorul motivează că nu a respectat cerința în cauză pentru că ,, Interpretarea autorității contractante este incorectă pentru că cerința indică posibilitatea de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale și nu un număr nelimitat de sisteme de operei re virtuale", deși acesta din urmă, cu privire la conținutul acesteia, în exercitarea propriei voințe, nu a formulat absolut nicio critică, "in sensul prevăzut de art. 255 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, în interiorul termenelor imperativ prevăzute de art. 256²) din cadrul aceluiași act normativ, aspect care, în mod automat, conduce la prezumția că acesta din urmă a acceptat-o șl însușit-o, urmând, deci, a se conforma ca atare.

Cu privire la acest aspect, Consiliul apreciază că practic, contestatorul recunoaște că nu a respectat cerința în cauză deoarece ,,a explicat că nu se poate porni de la prezumția că cerința ar fi Inclus licențierea sistemelor de operare pentru un număr nelimitat de mașini virtuale, întrucât o astfel de cerință ar Indica în mod clar un singur producător", motiv care la momentul soluționării prezentei contestațlie este, în mod evident, tardiv.

În aceste condiții, Consiliul consideră că, de fapt, acceptarea de către autoritatea contractantă a raționamentului contestatorului, privitor la ,,abaterile tehnice minore" ar conduce deopotrivă la nerespectarea, prin analogie, a dispozițiilor art. 80 alin. (3) din HG nr. 925/2006, conform cărora ,,(…) informații existente (…) a căror corectare/completare (...) nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire", cât și a principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, consacrate la art. 2 alin. (2) lit. a), b) și d) din O.U.G. nr. 34/2006.

In acest caz operatorul economic a oferit nenumărate dovezi prin care a dovedit ca cerința efectiva este indeplinita, oferind multiple adrese oficiale ale producătorului care atesta ca soluția propusa „Windows Server 2012 R2 Standard Edition" oferă oferă licențierea utilizării unui număr nelimitat mașini virtuale, exact cum autoritatea a solicitat, dar nu oferă licențe pentru sistemul de operare Windows care rulează in interiorul acestor mașini virtuale, cum nu se cere in documentație dar cum autoritatea dorește sa primească. Astfel, din contestația efectiva,desprindem pledoaria: „A. contractantă trebuie să citească cerințele așa cum le-a scris în caietul de sarcini si anume „dreptul de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale ce pot rula pe mașina respectivă".

In pofida formulării neechivoce a cerinței, A. contractantă pretinde în prezent „licențierea unui număr nelimitat de sisteme de operare ce se instalează în mașinile virtuale ce pot rula pe mașina respectivă".

In conformitate cu reglementările producătorului Microsoft, clarificate de nenumărate ori pe site-ul oficial în secțiunea FORUM, prin răspunsuri la întrebările utilizatorilor, și dublate de documente, produsul Standard Edition permite licențierea cu sisteme de operare a 2 mașini virtuale și un număr nelimitat de mașini virtuale fără licențiere de sistem de operare.

Practic, Standard Edition este un protofel care are un număr nelimitate de buzunare (mașini virtuale) dar include doar 2 euro (cate 1 euro in fiecare buzunar - mașina virtuală ), celelalte buzunare fiind disponibile pentru a le fi alocată orice monedă se dorește.

De asemenea, Windows Server 2012 R2 Standard Edition conține și poate fi instalat conform unor roluri, unul din aceste roluri fiind ca platformă de virtualizare, Hyper-V, rol care îi permite ridicarea și rularea unui număr nelimitat de mașini virtuale.

Aceste pot fi constatate la adresa oficială http://technet.microsoft../hh831786.aspx secțiunea „Server roles available".

De asemenea, cerința însăși „un număr nelimitat de mașini virtuale" este eronată, inclusiv pentru Windows Server 2012 R2 DataCenter Edition (echipamentul ofertat de Asocierea desemnată câștigătoare). Astfel, toate edițiile Windows Servere 2012 R2 includ o limită a numărului de mașini virtuale fapt evidențiat in mai multe adrese oficiale ale producătorului precum: http://technet.microsoft../ii680093.aspx - secțiunea Virtual Machines

http://download.microsoft.eom/download/5/B/A/5BA 1BA97-280F-4DB3-9775-3E47372A059C/Windows_Server_2012_R2_Cloud_Optimize_Your_Business_White_Paper.pdf - secțiunea Enterprise-class scale and perforniance, tabel secțiunea „Active Virtual Machines"

aceasta limita fiind 8000 mașini virtuale per cluster. Aceasta este o limită de înțeles pentru ca resursele fizice unui cluster la acest moment nu pot susține în mod real operarea atâtor aplicații.

A. contractantă uzează de o strategie de dezinformare propunând RedHat ca o alternativă la Windows Servere DataCenter Edition. Diferența fundamentală între cele două este că - va rugam să rețineți - RedHat nu se licențiază, plătind-se doar suportul. Practic, la RedHat nu se poate vorbi de licențiere și nu putem vorbi de licențierea sistemelor de operare ce rulează pe mașinile virtuale. Toate acestea pot fi verificate pe site-ul oficial al producătorului http://www.redhat..-platforms/enterprise-linux unde, apăsând butonul BUY NOW, utilizatorii sunt redirecționați către o lista de preturi de subscriere doar pentru acordarea de suport în exploatare.

Pe cale de consecință, A. contractantă dă dovadă de rea credință în interpretarea propriilor cerințe. Mai mult prin susținerea acestei abordări încalcă prevederile legale privind întocmirea documentațiilor de atribuire, prin inducerea concluziei că sistemul de operare Windows Server 2012 R2 DataCenter Edition ar fi unicul conform.

Astfel, prin expunerea de mai sus am demonstrat că am înțeles și interpretat cerința licențierea oferită trebuie să permită dreptul de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale ce pot rula pe mașina respectivă"" în unica modalitate corectă atât din punct de vedere tehnic cât și legal.

Astfel atat CNSC cat si autoritatea contractanta nu vor sa faca distincția intre ce s-a cerut in documentația de atribuire si ce s-a dorit efectiv.

3.6. In mod greșit susține CNSC

,,De altfel, în mod similar, contestatorul susține că nu s-ar justifica motivul de neconfirmitate aferent faptului că „cele 10 licențe de tip C. lipsesc din propunerea tehnică" deoarece, în opinia contestatorului, „licențierea utilizatorilor interni este absolut logică, firească și implicit gândită de orice implementator”; or, în H.G.925/2006, ca anexe ce devin parte integrantă a contractului de achiziție publica se constituie cel puțin următoarele documente: o) propunerea tehnica și propunerea financiara", Consiliul constata că, în fapt, fața de oferta contestatorului sunt incidente șl dispozițiile art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G.925/2006, potrivit cărora ,,oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini"; astfel cum, în mod corect, a precizat si autoritatea contractantă în cadrul adresei nr._/03.10.2014.

-numărul de, ulilizalori interni fi externi solicitați pentru componenta Helpdesk ("un număr de minim 10 concurenți ANRMAP și un număr nelimitat de utilizatori externi")

Nu este clar de unde a înțeles ofertantul că întrebarea de clarificare se referă doar la utilizatorii externi așa cum critică contestatoarea. Întrebarea de clarificare care s-a adresat a fost următoarea:

Având în vedere numărul de utilizatori interni si externi solicitați pentru componenta Helpdesk ("un număr de minim 10 utilizatori concurenți ANRMAP și un număr nelimitat de utilizatori externi"". Caietul: sarcini, pag. 15) va rugăm să clarificați modul de licențiere ai sistemului de operare ofertat Microsoft Windows Server 2012 R2 Standard Edition (afa cum reiese din Oferta tehnică, pag.41) ținând cont de regulile de licențiere ale producătorului Microsoft așa cum reies din http//download.microsoft../E64F72BF-55E9-4D85-9EFE- 39605D7CE272/WindowsServer2012R2 Licensing Guide.pdf

http://www.microsoft../client-acces-license.aspx (din care reiese necesitatea de includere a licențelor de tip C. pentru utilizatorii interni fi de lip External C. pentru utilizatorii externi) prin raportare informațiile conținute in propunerea tehnică. "

Se poale observa ci întrebarea s-a referii atât la utilizatorii interni cal si CXtcrni Deci critica contestatoarei este nefondată.

De asemenea in cadrul contestației, contestatoarea face referire la un part number „P71-_" care nu este inclus nicăieri in oferta tehnica. Așa cum am menționat și mai sus, contestația nu este un document prin care poate fi modificați propunerea tehnici.

In concluzie, explicațiile la răspunsul de clarificare nu sunt concludente, iar oferta nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini deoarece nu include toate licentele necesare.

Referitor Ia modul de licențiere, din formularea intrebarii, petenta a dedus că, chestiunea pe autoritatea contractantă dorea să o lămurească era aceea a neincluderii explicite a soluției Windows Server Extern Conector. Astfel am procedat la explicitarea acestui aspect.

Petenta nu a inclus în oferta tehnică part number-ul menționat în contest pentru ca acest lucru nu a fost solicitat prin documentatia de atribuire. Astfel consideră că dacă autoritatea contractantă nu ar fi fost lămurită de acest aspect, ar fi trebuit sa formuleze o întrebare explicită și directă cu pi la acest subiect.

Operatorul economic a luat în considerare și va efectua livrarea de licențe de tip „bundel” care includ 10 licențe de tip client acces (C.).

3.7. In mod greșit susține CNSC

,,Din economia dosarului cauzei, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă, solicitând contestatorului clarificările în cauză, și-a exercitat, pe deplin, rolul său activ în clarificarea/lămurirea/ limpezirea cerințelor din cadrul caietului de sarcini, sens în care consideră că respingerea ofertei sale este culpa exclusiva a contestatorului, în situația în care chiar acesta din urmă nu a depus toate diligentele pentru a furniza Informațiile necesare; relevant în acest sens fiind inclusiv faptul că deși i s-au solicitat: clarificări cu privire la funcția „memory mirrorlng" (memorie redundantă) pentru produsul menționat în propunerea tehnică (HP Proliant 360p Cen8 SE), acesta din urmă s-a limitat, în cadrul adresei de răspuns la solicitarea de clarificări, la a direcționa autoritatea contractantă către ,,familia de servere HP Prollant Gen8 si nu în mod punctual” la modelul ofertat.

Față de acest aspect, Consiliul va respinge alegațiile contestetorului potrivit cărora ,,deși a ofertat același produs cu ofertantul câștigător - HP DL360p, oferta sa a fost declarată neconformă”, deoarece în acest caz, autoritatea contractantă a avut în vedere, în mod exclusiv, modul în ca re acesta a răspuns la solicitarea de clarificări, în sensul că documentul prezentat nu conține produsul prezentat în ofertă " și prin urmare sunt incidente si dispozițiile art.79 alin. (2) din H.G.nr.925/2006,care stipulează că ,,In cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile P»e care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă”.

In cele ce urmează doveeste fara niciun fel de urma de indoiala ca autoritatea contractanta este părtinitoare pentru ofertantul declarat câștigător si rau voitoare in ceea ce privește oferta prezentata de asocierea noastră, fapt dovedit si in cazul celorlalte elemente contestate.

Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea cerinței nr. 2.3.1 din caietul de sarcini, am inclus în oferta tehnică 4 bucăți server HP ProLiant DL360p G8 (a se vedea documentul MATRICE DE CONFORMITATE - pagina 139 - 142 din oferta Asocierii noastre).

Produsul ofertat de către petenta a fost declarat neconform atât în cuprinsul raportului de specialitate intermediar nr. 2, cât și în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, pretinsa neconformitate fiind susținută în continuare și prin punctul de vedere al ANRMAP față de contestația noastră.

In același timp, asocierea EN-GENSIUS SOLUTIONS S.R.L. - BULL ROMÂNIA S.R.L. și terț susținător POWERNET CONSULTING S.R.L. a ofertat exact același echipament, respectiv serverul HP DL360p, care spre deosebire de evaluarea ofertei noastre, a fost de data aceasta declarat „conform".

In acest sens, supune atenției un extras din tabelul de analiză și verificare a modului de îndeplinire a cerințelor minime și obligatorii din caietul de sarcini de către ofertantul Asocierea EN-GENSIUS SOLUTIONS S.R.L. - BULL ROMÂNIA S.R.L. și terț susținător POWERNET CONSULTING S.R.L, anexat raportului de specialitate intermediar nr. 2 (pag. 356 din voi. II din dosarul de achiziție, respectiv voi. III al dosarului CNSC):

2 3.1 Servere - 4 bucăți

HP DL360p

OT partea 1, Anexa2, pag.186-190

Echipamentul este ofertat „as is", evaluarea acestui echipament efectuându-se astfel pe baza unor funcționalități implementate direct în placa de bază a acestuia (nefiind supus unor variații care să depindă în vreun fel de un operator economic sau altul pentru îndeplinirea cerinței). Ori în aceste condiții, declararea echipamentului conform la un ofertant si neconform la alt ofertant atestă în mod clar caracterul discriminatoriu al evaluării și încalcă principiile fundamentale ale nediscriminării și tratamentului egal, aruncând totodată o uriașă umbră de îndoială cu privire la imparțialitatea procesului de evaluare în întregul său.

Acest fapt este inacceptabil și trebuie remediat urgent prin reevaluarea ofertelor de către o altă comisie, alt consultant cu excluderea tuturor persoanelor ce au luat parte la procesul de evaluare până în prezent.

3.8. In mod greșit susține CNSC

,,În mod similar, s-a exprimat contestatorul și în ceea ce privește modul de îndeplinire a cerinței 2.3.7.3 privind Componenta telefonie", în sensul ca pentru a evidenția calitățile soluției propuse (Tribox PBX) a direcționat autoritatea contractanta către siteul wiKipedia, în condițiile în care tot acesta din urma recunoaște că soluția nu este una standard".

Tribox (altfel cunoscută ca Asterisk) este o soluție opensource ce poate fi configurată în conformitate cu cerințele de business ale diverșilor utilizatori.

Pentru a evidenția capabilitățile acestei soluții existente de peste 15 ani pe piața de specialitate, petenta a furnizat adresele http://en.wikipedia.org/wiki/Trixbox, http://asteriskathome.sourceforge.net/. Accesând aceste pagini se poate observa că soluția propusă este în fapt așa cum se evidențiază la pagina 41 din oferta tehnică, Trixbox PBX si QUEUEMETRICS.

Trimiterile către Fonality, soluție la cheie derivată din soluția propusa de ofertant și care include doar o parte din funcționalitățile de care este capabilă soluția mamă Trixbox PBX, sunt incluse în oferta tehnică pentru a exemplifica „modul concret" în care pot fi îndeplinite cerințele documentației de atribuire.

Aceste aspecte pot fi verificate la adresa http://asteriskathome.sourceforge.net/ unde se regăsește: și precizarea: „Today it is known as trixbox CE (Community Edition) to differentiate itselffrom the trixbox Pro product that is available from Fonality, the company that sponsors the trixbox CEproject. With over 100,00 installed systems, trixbox CE is the most popular full-featured, open source PBX distribution available."

In ce privește pagina cu manualul de configurare QUEUEMETRICS atragem atenția că această soluție este inclusă in oferta tehnică, ,așa cum s-a menționat anterior iar manualele și adresele furnizate sunt de pe pagina producătorului http://queuemetrics..>

Pe cale de consecință, Asocierea a demonstrat că a inclus în oferta tehnică toate detaliile tehnice necesare demonstrării capabilității soluțiilor propuse și consideră că autoritatea dă dovadă de lipsă de imparțialitate și chiar rea-voință în ceea ce privește evaluarea ofertei tehnice inanitate de asocierea noastră.

In răspunsurile la solicitările de clarificare m răspuns direct și la obiect detaliind informații deja incluse în ofertă.

Mai considera că în propunerea tehnică sunt incluse absolut toate informațiile necesare pentru atestarea îndeplinirii cerințelor iar autoritatea contractantă a dat dovadă de rea voință luând în considerare doar anumite pasaje ale ofertei fără să o evalueze în întregul acesteia, ignorând informații edificatoare prezente pe parcursul întregii oferte dar și în răspunsurile la solicitările de clarificare.

În concluzie, se poate constata că argumentele CNSC cu privire la respingerea contestației sunt complet nefondate.

ii. Modificarea Deciziei atacate

Cu privire la motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea Deciziei atacate, facem trimitere prin prezenta la argumentele prezentate pe larg atât în cuprinsul contestației cât și în cuprinsul concluziilor scrise depuse în Dosarul nr. 3332/2014 al CNSC, pe care solicită să fie considerate ca făcând parte integrantă din prezenta plângere.

In drept, prevederile O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr. 925/2006, Codului de procedură civilă.

La 5.12.2014, intimata A. Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a depus intampinare, invocand excepția netimbrării cererii, iar, in subsidiar, solicitand respingerea cererii de suspendare a încheierii/executării contractului de achiziție publică, respingerea plângerii și, pe cale de consecință, menținerea deciziei CNSC nr. 2867/C2/3332 din 13.11.2014.

Invocă prin întâmpinare excepția netimbrării cererii, având în vedere faptul că din plângerea depusă de petentă nu reiese faptul că acesta a timbrat conform dispozițiilor art. 2851 coroborat cu prevederile art._ din OUG nr. 34/2006.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 285¹ din OUG nr. 34/2006 "Plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu se taxează cu 50% din sumele prevăzute la art. 287¹⁷".

De asemenea, dispozițiile art. 197 din Noul Cod de procedură civilă statuează următoarele: "In cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării laxelor datorate se atașează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Având în vedere că această excepție este o excepție de procedură, peremptorie, dar care începe cu un efect dilatoriu, în situația neîndeplinirii acestei obligații, solicită admiterea excepției și anularea plângerii ca netimbrată.

Pe fond, intimata a solicitat respingerea plangerii ca nefonfata.

Curtea a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.

Din probele administrate, Curtea observa că intimata nu a încheiat contractul de achiziție.

Potrivit art. 283¹ alin. (1): ,,In cazuri temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, președintele instanței poate dispune, la cererea părții interesate, prin încheiere dată cu citarea părților, suspendarea executării contractului".

De aceea, capatul de cerere privind suspendarea executarii contractului este nefondat.

Cu privire la capatul de cerere privind suspendarea incheierii contractului,Curtea considera ca nu este dovedita existenta unui caz temeinic justificat. Existenta acestuia presupune o examinare sumara a imprejurarilor de fapt si de drept, in urma careia sa existe o indoiala serioasa asupra legalitatii procedurii de achizitie publica.

Motivele invocate de petenta pentru a solicita suspendarea incheierii contractului presupun o analiza aprofundata a cauzei, ceea ce prejudeca fondul. De aceea, ele nu pot fi examinate in cadrul cererii de suspendare, ci va fi facuta pe fondul cauzei.

Paguba iminentă este definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/ 2004, drept prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.

Executarea unui act administrativ nu poate fi considerată prin ea însăși ca producătoare a unei pagube iminente, întrucât nu rezultă din probele administrate că această vătămare este greu de reparat pentru petent.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoană lezată, îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații ale petentei.

Din aceste motive, Curtea va respinge cererea privind suspendarea incheierii contractului de achizitie publica ca nefondat.

În ceea ce privește solicitarea de admitere a plângerii și de modificare a deciziei CNSC, trebuie respinsa având în vedere faptul că CNSC a pronunțat o decizie temeinică și legală.

Cu privire la fondul cauzei, Curtea observa ca art. 275 din OUG nr. 34/2006, alin. (4) și alin. (5) lasă la aprecierea CNSC desemnarea unui expert independent sau audierea părților în fața completului de soluționare a contestațiilor. Numai în situația în care legea ar fi impus Consiliului obligația de a audia părțile sau de a numi un expert independent se putea reține încălcarea dreptului la apărare.

Așadar, în mod legal, Consiliul a reținut faptul că poate solutiona cauza dedusă judecății din argumentele expuse de părți în scris și din înscrisurile de la dosarul cauzei.

Pe de alta parte, Curtea observa ca intimata a solicitat ofertantilor clarificări.

După analiza efectuată asupra propunerii tehnice depuse și a răspunsurilor la solicitarea de clarificări adresată petentei, oferta acesteia a fost declarată inadmisibilă, aceasta fiind neconformă din punct de vedere al propunerii tehnice depuse, în baza prevederilor art. 36 alin.(2) lit. a) și art. 79 alin. (1) si (2) din H.G. nr. 925/2006 cu modificările și completările ulterioare, iar motivele ce au stat la baza respingerii ofertei în urma analizei propunerii tehnice și a răspunsurilor la solicitările de clarificări nr. 14.649 din data de 11.09.2014 au fost detaliate în cadrul adresei nr. 15.924/01.10.2014 ce conține comunicarea rezultatului procedurii de atribuire.

In cadrul caietului de sarcini au fost formulate cerințe cu privire la dezvoltarea unor funcționalități ale soluției ofertate, dar și cerințe cu privire la propunerea unor produse software de baza, ce pot fi COTS sau open source (adică produse deja existente ce pot fi instalate ca atare). După cum s-a precizat în caietul de sarcini în cadrul cap. 4: „Sunt așteptate răspunsuri concrete care să demonstreze înțelegerea cerinței și modalitatea propusă pentru atingerea ei (de ex. descriere a funcționalității, capturi de ecrane, referințe cu numărul paginii/capitolului către documentația producătorului, link cu referință către site-ul producătorului etc). Nu se așteaptă o simplă declarație de confirmare a conformității, ci o demonstrare a modului concret în care soluția ofertată răspunde cerințelor. Simpla declarare a respectării cerințelor sau copierea cerințelor fără personalizarea răspunsului în funcție de soluția ofertată nu se va considera că este o dovadă a modalității în care acest lucru se va realiza, iar oferta tehnică va fi respinsă."

De asemenea, în cadrul Secțiunii IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice din Fișa de date a achiziției, s-a făcut mențiunea explicită că: ,,Ofertantul trebuie sa răspundă punctual la toate cerințele cuprinse în caietul de sarcini si sa detalieze în cadrul propunerii tehnice modalitatea si mijloacele concrete prin care soluția/serviciile ofertate îndeplinesc aceste cerințe, astfel încât comisia de evaluare sa aibă posibilitatea evaluării acesteia în mod obiectiv ".

Curtea considera ca petenta nu a prezentat informațiile solicitate nici în propunerea tehnică, nici în răspunsurile la întrebările de clarificare. Simple afirmații precum că funcționalități le se vor dezvolta ulterior sau se vor folosi addon-uri (care nu au fost menționate în oferta tehnică) nu pot fi acceptate pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor solicitate.

Cele afirmate de petent, respectiv că proiectul conține și activități specifice de dezvoltare software (analiză, dezvoltare, testare, etc.) și din acest motiv petenta nu ar fi fost obligata să prezinte dovada îndeplinirii cerințelor, acestea urmând să fie implementate în cadrul contractului, nu sunt conforme, pe de o parte deoarece s-a solicitat în documentația de atribuire să se prezinte „răspunsuri concrete care să demonstreze înțelegerea cerinței și modalitatea propusă pentru atingerea ei" iar, pe de altă parte, caietul de sarcini conține si cerințe pentru software de bază (nedezvoltat).

Astfel, capitolul 2.2. Cerințe software de baza, conține cerințe pentru produse software de baza, ce pot fi COTS sau open source. Acest lucru a fost lămurit in cadrul răspunsului la întrebarea nr. 17 din setul de clarificări publicat in data de 23.07.2014:

,,17. Referitor la secțiunea 2.2.1 Componenta Portal, cerința "Trebuie să ofere un cadru (framework) pentru dezvoltarea sau personalizarea aplicațiilor web;" Având in vedere cerința ca aplicația sa permită dezvoltări, va rugam sa confirmați ca pentru componenta Portal se solicita o soluție construita pe o platforma tehnica bazata pe un produs tip COTS sau open-source.

Răspuns nr. 17:

,,Ofertanții au libertatea să propună soluțiile dorite cu mențiunea că cerințele funcționale ale serviciului Helpdesk vor fi implementate folosind software de bază (care poate fi de tip COTS, open-source, etc.) ale căror cerințe se regăsesc în cadrul capitolului 2.2. Pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor se vor respecta cerințele din cadrul cap. 4 - „Cerințe ofertare".

Din această clarificare reiese clar că cerințele capitolului 2.2 conțin software de bază (care poate fi de tip COTS, open-source, etc.) deci nu cerințe de dezvoltare funcționalități care pot fi dezvoltate în urma prestării activităților specifice (analiză, dezvoltare, testare, etc).

Propunerea tehnică depusă de către petenta nu îndeplinește toate cerințele de la cap. 2.2, motiv pentru care oferta a fost respinsă ca neconformă pentru „Cerința 2.2.2 Componenta Helpdesk", „Cerința 2.2.4 Sistem de operare" și „Cerința 2.2.5 Platforma de virtualizare".

Faptul ca obiectul contractului îl reprezintă prestarea de servicii, iar codul CPV ales, este acela de Servicii de dezvoltare software -_-9, nu prezintă relevanță în condițiile în care propunerea tehnică depusă de petenta nu a respectat cerințele minime din cadrul documentației de atribuire.

Cu privire la neconformitatea privind „Cerința 2.1 Cerințe funcționale ale serviciului Helpdesk", caietul de sarcini solicita la capitolul 4 ca ""ofertanții trebuie să prezinte răspunsuri punctuale la toate cerințele caietului de sarcini și să detalieze în cadrul ofertei tehnice modalitatea și mijloacele concrete prin care serviciile oferite îndeplinesc aceste cerințe".

Răspunsurile date de petenta in Matricea de Conformitate (anexa la Oferta Tehnică) cat si in Răspunsurile de la solicitarea de clarificare nu indica modul de îndeplinire al cerințelor ci sunt doar afirmări/reafirmări ca soluția va îndeplini cerințele. Tocmai din acest motiv s-au adresat întrebări de clarificare, la care petenta fie nu a clarificat modul de îndeplinire, fie nu a prezentat informații concludente din care să rezulte modul de îndeplinire. Simple afirmații precum că funcționalitățile se vor dezvolta ulterior sau se vor folosi addon-uri (care nu au fost menționate în oferta tehnică) nu dovedesc îndeplinirea cerințelor solicitate.

Cerința 2.2.2 Componenta Helpdesk

-"Utilizatorii vor avea posibilitatea de a-și alege din interfața aplicației rolul in care activează în soluție fără a fi nevoie să iasă și să reintre în sistem (conform ITIL, o persoană poate îndeplini mai multe roluri). Rolurile pe care o anumită persoană poate să le îndeplinească vor putea fi definite doar de către administratorul soluției."

Prin contestația formulată la CNSC, petenta reformulează răspunsurile si aduce informații noi, cum ar fi: ""link/buton/tab care va deschide o interfață din care userul deja logat își poate alege rolul". Aceasta mențiune nu se regăsește în niciunul dintre documentele trimise anterior de petenta, respectiv nici în propunerea tehnică, nici în răspunsul la întrebările de clarificare adresate. Practic în cadrul contestației, petenta propune o nouă modalitate de îndeplinire a cerințelor caietului de sarcini, modalitate care nu a fost menționată nici în propunerea tehnică și nici în răspunsul la întrebarea de clarificare.

In al doilea rand, nici noua propunere de îndeplinire a cerinței, așa cum o prezintă petenta, nu ține seama de cele menționate deja mai sus, respectiv faptul că cerințele în discuție fac parte din capitolul 2.2 care conține cerințe software bază și nu cerințe funcționale care pot fi implementate prin dezvoltare ulterioară.

De aceea, Curtea considera ca oferta nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini.

La cerinta "Timpul de rezolvare va fi calculat ținând cont de un program de lucru care se poate defini în ture;", petenta doar completează răspunsurile inițiale, adăugând link-uri si prezentând funcționalități noi care însă nu au legătura cu cerința solicitata in caietul de sarcini ,,un program de lucru care se poate defini în ture".

De aceea, explicațiile prezentate în răspuns nu au fost concludente.

La cerinta ,,Soluția va permite înregistrarea relațiilor de tip Părinte-C. intre solicitări sau probleme. De asemenea va permite propagarea automată către solicitările copil, a rezoluției sau a altor informații completate în solicitarea părinte;", petenta reia o parte din răspunsul din Matricea de Conformitate precum si cel din răspunsul la solicitarea de Clarificări. Așa cum a fost menționat si in solicitarea de Clarificări, referirile se fac către ,,o solicitare de implementare a unei noi funcționalități în Atlassian Jira" deci, funcționalitate ce nu exista in Jira.

Petenta raspunde ca ,,De asemenea, reiteram faptul ca Asocierea are in vedere personalizarea aplicatiei standard propuse, aplicatie cde poate suporta implementarea anumitor functionalitati in mai multe moduri,”

Cerința în discuție face parte din capitolul 2.2 care conține cerințe software bază, și nu cerințe funcționale care pot fi implementate prin dezvoltare ulterioară.

Cerinta ,,Baza de cunoștințe va permite definirea unor drepturi diferite de acces la documentele publicate in funcție de grupul de utilizatori;"

Prin contestația formulată, petenta reia o parte din răspunsurile sale inițiale, adăugând in plus mențiunea ca aceasta opțiune este parțial dezvoltata, fapt ce contravine declarațiilor sale inițiale din oferta tehnica si Răspunsului la Solicitarea de Clarificări. Curtea constata ca, in continuare, petenta nu răspunde cum îndeplinește cerința minima a caietului de sarcini: „Baza de cunoștințe va permite definirea unor drepturi diferite de acces la documentele publicate in funcție de grupul de utilizatori".

De aceea, explicațiile prezentate în răspuns nu au fost concludente.

Cerinta "La momentul deschiderii unei solicitări de către un utilizator, se va putea realiza mai întâi o căutare în baza de cunoștințe pentru identificarea unor posibile soluții, astfel încât să se reducă numărul de solicitări pentru care s-a dat deja o rezolvare;"

Curtea observa ca petenta nu explică tehnic modul de implementare a funcționalităților solicitate folosind licențele incluse în propunerea tehnică.

Petenta își menține ideea că deși nu a inclus licențe pentru produsul Atlassian Confluente în propunerea tehnică, acesta va putea fi folosit ulterior pentru dezvoltarea unora dintre funcționalități dacă se determină ca fiind necesar. Nu poate fi acceptata orice propunere doar pentru că petenta afirmă că va găsi ulterior o soluție tehnică conformă, dar pentru care nu a inclus licențele necesare. In acest fel, petenta își rezervă dreptul de a îndeplini sau nu cerințele caietului de sarcini ulterior semnării contractului, fără să afirme in mod neechivoc modul in care o va face.

De aceea, explicațiile prezentate în răspuns nu au fost concludente.

Cerinta "Soluția va dispune de un modul de "live chat" care va permite un dialog direct între utilizator și analist, conversația dintre aceștia fiind automat salvată ca și istoric al solicitării."

Curtea observa ca modulul menționat de petenta „Active JIRA Live H." nu face parte din soluția ofertată, ci trebuie instalat separat, desi acest modul trebuia inclus in arhitectura propusa si in lista de produse propuse pentru îndeplinirea cerințelor. De asemenea, nu este indeplinita conditia ca plugin-ul sa fie gratis doar pentru minim 10 utilizatori, deoarece in ofderta petentei este gratis doar pentru 3 utilizatori.

De aceea, oferta nu satisface cerințele caietului de sarcini.

Cerința 2.2.4 Sistem de operare

,,1. Licențierea oferită trebuie să permită dreptul de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale ce pot rula pe mașina respectivă."

Curtea apreciaza ca susținerea petentei conform căreia "a explicat că nu poate porni de la prezumția că cerința ar fi inclus licențierea sistemelor de operare pentru un număr nelimitat de mașini virtuale întrucât o astfel de cerință ar indica în mod clar un singur producător" demonstreaza ca acesta nu a respectat cerința.

Petenta susține faptul ca soluția ofertată permite din punct de vedere al licențierii, utilizarea unui număr nelimitat de mașini virtuale.

Intimata a solicitat clarificarea acestui aspect dar nu a primit un răspuns relevant. Singurul sistem de operare ofertat (inclus în propunerea tehnică de către ofertant) este Windows Server 2012 R2 Standard Edition, iar acesta nu permite rularea unui număr nelimitat de mașini virtuale cu sistem de operare Windows Server 2012 R2 Standard Edition. Cerința a fost clara deoarece s-a solicitat: „dreptul de a utiliza un număr nelimitat de mașini virtuale" ori petenta afirmă că nu era obligată sa includă acest drept, ci doar posibilitatea tehnică de a rula un număr nelimitat de mașini virtuale.

De aceea, Curtea considera ca oferta nu respecta cerințele caietului de sarcini.

Referitor la arhitectura ofertată in oferta tehnică,

Intrebarea de clarificare care s-a adresat a fost următoarea:

„Având în vedere numărul de utilizatori interni și externi solicitați pentru componenta Helpdesk ("un număr de minim 10 utilizatori concurenți ANRMAP și un număr nelimitat de utilizatori externi", Caietul de sarcini, pag. 15) vă rugăm să clarificați modul de licențiere ai sistemului de operare ofertat Microsoft Windows Server 2012 R2 Standard Edition (așa cum reiese din Oferta tehnică, pag. 41) ținând cont de regulile de licențiere ale producătorului Microsoft așa cum reies din din http//download.microsoft../E64F72BF-55E9-4D85-9EFE- 39605D7CE272/WindowsServer2012R2 Licensing Guide.pdf si

http://www.microsoft../client-acces license.aspx (din care reiese necesitatea de includere a licențelor de tip C. pentru utilizatorii interni și de tip External C. pentru utilizatorii externi) prin raportare informațiile conținute în propunerea tehnică. "

Intrebarea s-a referit atât la utilizatorii interni cât și externi.

Numărul de utilizatori interni și externi solicitați pentru componenta Helpdesk ("un număr de minim 10 utilizatori concurenți ANRMAP și un număr nelimitat de utilizatori externi").

Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, petenta a modificat conținutul propunerii tehnice, deoarece a înțeles, in mod gresit, ca întrebarea de clarificare se referă doar la utilizatorii externi, așa cum critică contestatoarea.

De asemenea în cadrul contestației, contestatoarea face referire la un part number „P73-_" care nu este inclus in oferta tehnica.

In consecinta, C. apreciaza ca oferta nu satisface cerința caietului de sarcini deoarece nu include toate licențele necesare.

Cerința 2.2.5 Platforma de virtualizare

"Platforma de virtualizare trebuie să asigure din punct de vedere al licențierii suport pentru întreaga capacitate fizică a serverelor ofertate și să poată rula un număr nelimitat de mașini virtuale fără a fi nevoie de licențe suplimentare."

Din interpretarea petentului conform căreia aceasta nu era obligată sa includă acest drept, ci doar posibilitatea tehnică de a rula un număr nelimitat de mașini virtuale rezulta ca oferta tehnică nu satisface cerința caietului de sarcini.

Cerința 2.3.1 Servere - cerințele din Caietul de sarcini, pag. 29-30

Petentul contesta concluzia intimatei că serverul oferit, HP Proliant DL360p Gen8, nu dispune de funcționalitatea de „Memory mirroring".

In sprijinul acestei afirmații Ofertantul aduce 3 argumente, astfel:

-aduce in atenție același document public de pe site-ul producătorului HP intitulat „Configuring and tuning HP ProLiant Servers for low-latency applications" la care a făcut referire si in răspunsul la întrebarea de clarificare primita pe acest subiect.

-face referire la fisa tehnica a produsului oferit, care se regăsește pe site-ul producătorului la adresa

http://www8.hp...aspx?docname=c04128242 și indică faptul ca in secțiunea Memory Protection sunt menționate facilitățile suportate de echipament: Advanced ECC, Online Spare. Lock-step mode.

Analizand acest document, Curtea observa ca nu exista nicio mențiune cu privire la Memory Mirroring, aspect evidențiat in motivele descalificării.

De aceea, lipsa acestor informații din fisa tehnica a produsului oferit, HP DL360p Gen8, echivalează cu lipsa ofertantului de a face dovada îndeplinirii cerinței stabilite prin caietul de sarcini.

Cerinta 2.3.7.3. Componenta telefonie

Prin caietul de sarcini se solicita in clar la capitolul 4 ca „ofertanții trebuie să prezinte răspunsuri punctuale la toate cerințele caietului de sarcini și să detalieze în cadrul ofertei tehnice modalitatea și mijloacele concrete prin care serviciile oferite îndeplinesc aceste cerințe"".

Răspunsurile puse la dispoziție de petenta in Matricea de Conformitate (anexa la Oferta Tehnică) cat si in răspunsurile de la solicitarea de clarificare nu indica fără echivoc modul de îndeplinire al cerințelor, ci trimite autoritatea contractantă către siteul wikipedia, ceea ce este inadmisibil.

Cerinta 3.4. Virtual host configuration

In acest capitol se menționează utilizarea Apache sub forma de proxy pentru un server Tomcat, aceasta funcționalitate neavând nicio legătură cu funcționalitatea solicitată, respectiv aceea de a permite prin funcționalitatea de proxy folosirea în vederea autentificării de către utilizatorilor finali a certificatelor asignate acestora.

In răspunsul la solicitarea de clarificări, petenta arata ,,am răspuns în mod clar și fără echivoc cum este îndeplinită cerința tehnică făcând trimitere la link-ul relevant".

Curtea observa ca petenta nu raspunde direct la aceasta solicitare de clarificari, motiv pentry care apreciaza ca petenta nu îndeplinește cerința solicitată.

Din aceste motive, Curtea va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge plângerea formulată de petenta S. INTERNAȚIONAL SRL, LIDER AL ASOCIERII S. INTERNAȚIONAL SRL ȘI EUROPEAN FUNDS INVEST SRL, cu sediul în București, ., Clădirea Grawe-Unitatea Vest, . împotriva Deciziei nr. 2867/C2/3332 din data de 13.11.2014 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ȘI MONITORIZARE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, cu sediul în București, .. 38, sector 1, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.02.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

V. D. U. D. B. V.

GREFIER

B. C.

Red. jud. B.V./2 ex./2015

← Alte cereri. Hotărâre din 09-02-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI		Pretentii. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 939/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 939/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI