Pretentii. Decizia nr. 978/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 978/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 34070/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 978
Ședința publică din data de 16 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. D. P.
JUDECĂTOR: B. C.
JUDECĂTOR: V. H.
GREFIER: P. B. B.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă S.C. M. A. LOGISTICS S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 5404/11.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - ADMINISTRATIA SECTOR 3 A FINANTELOR PUBLICE și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect „pretenții - taxa de poluare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială nr._/2014 depusă la fila 3 din dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta-reclamantă prin avocat depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de ridicat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, pe cale de consecință, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Curtea, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5404/11.09.2014, Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a respins cererea principala formulată de reclamanta S.C. M. A. LOGISTICS S.R.L. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca neîntemeiată și a respins cererea de chemare in garanție ca rămasa fără obiect.
Împotriva sentinței civile nr. 5404/11.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a declaratrecursreclamanta S.C. M. A. LOGISTICS S.R.L., cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 28.10.2014, sub nr._ .
Prin cererea formulată recurentul a solicitat casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 498 din Codul procedură civilă, având în vedere faptul că instanța a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului.
În motivarea recursului a arătat următoarele:
Hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept, nesocotindu-se dispozițiile art 488 pct. 8 NCPC.
A mai arătat că potrivit art. 517 alin. (4) NCPC, dezlegarea dată problemelor de drept judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data de 03.01.2012 a fost publicată în Monitorul Oficial ai României Decizia nr. 24/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Una dintre problemele supuse judecății în recursul în interesul legii soluționat prin decizia sus-amintită constă în admisibilitatea sau inadmisibilitatea acțiunii de restituire a taxei de poluare, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008.
Analizând asupra chestiunilor ridicate prin recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a admis, stabilind faptul că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din OUG 50/2008, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin (1) lit. d) din același cod (dispoziții care au format temeiul cererii noastre introductive).
Având în vedere cele arătate, a menționat că este evident faptul că soluția dată de Tribunalul București este nelegală, instanța ignorând dispozițiile date de înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, care pune în discuție exact situația ce face obiectul prezentului dosar.
Astfel, respingerea cererii ca neîntemeiată se încadrează în motivul prevăzut de codul de procedură civilă la art. 488 pct. 8, motivarea instanței că decizia nr. 24/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-ar referi la plângerea prealabilă îndreptată împotriva deciziei de calcul al taxei de poluare, iar nu la cererea de restituire prevăzută de art. 117 din OG 92/2003, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor statuate prin decizia amintită.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, prin motivarea faptului că respingerea cererii principale este nelegală, se impune, pe cale de consecință revenirea asupra soluției date în ceea ce privește și cererea de chemare în garanție, instanța constatând că aceasta a rămas fără obiect.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 483 și următoarele NCPC, iar în temeiul art. 223 din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea prezentei cereri și în lipsa părților legal citate.
Deși intimaților le-au fost comunicate motivele de recurs potrivit dovezii de înmânare depuse la filele 26 și 28 din dosar, acestea nu au formulat întâmpinare.
Asupra recursului formulat în cauză, Curtea analizând sentința civilă recurată, prin prisma criticilor formulate, reține următoarele:
Recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2677 lei plătită cu titlu de taxă de poluare, arătând că taxa a fost plătită pentru înmatricularea în România a unui autovehicul second-hand, care anterior a fost înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii Europene.
Prin decizia nr. 24/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii s-a stabilit că în cazul unor astfel de cereri nu este necesară parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul a taxei de poluare, fiind aplicabile dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală.
Prin urmare, în această situație, acțiunea de restituire a taxei de poluare se întemeiază pe un refuz nejustificat al organelor fiscale de a soluționa o cerere, refuz asimilat de art. 2 alin. 2 din Legea 554/2004 unui act administrativ unilateral. Pentru ca reclamantul să poată invoca un astfel de refuz nejustificat al pârâtei de a-i soluționa o cerere, era necesar ca anterior introducerii acțiunii la instanța de contencios administrativ și fiscal, să formuleze o cerere prin care să solicite pârâtei restituirea taxei de poluare.
Condiția formulării unei cereri adresată organelor fiscale prin care să solicite restituirea taxei de poluare rezultă și din dispozițiile art. 117 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia sumele „se restituie, la cerere”.
De asemenea, potrivit art. 117 alin. 9 din Codul de procedură fiscală, procedura de restituire a sumelor de la buget se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, acesta fiind Ordinul MFP 1899/2004, care în capitolul 1, art. 2 prevede că „restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare”.
În cauză, cererea nu a fost respinsă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, ci pentru chiar lipsa actului administrativ individual asimilat sub forma refuzului nejustificat al autorității de a soluționa o cerere a persoanei care se consideră vătămată.
Curtea constată că din înscrisurile existente la dosarul tribunalului, nu a rezultat că reclamantul s-ar fi adresat pârâtei cu o cerere de restituire a taxei pe poluare, anterior sesizării instanței de contencios administrativ, astfel încât, față de cele mai sus expuse, soluția primei instanțe este corectă. Totodată, reține Curtea că înscrisurile depuse în recurs nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie, cât timp cererea de restituire a taxei a fost adresată organului fiscal la data de 03.11.2014 ulterior promovării cererii de chemare în judecată pe rolul Tribunalului București, iar nu anterior astfel cum se impunea conform prevederilor legale mai sus-menționate.
Având în vedere că în mod corect s-a respins cererea principală, Curtea reține ca fiind legală și soluția de respingere a cererii de chemare în garanție, ca rămasă fără obiect.
În consecință, în temeiul art. 496 și art. 498 din Noul Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. M. A. LOGISTICS S.R.L., cu sediul în București, LA S.C.P. "C. SI ASOCIATII" DIN BUCURESTI, SECTOR 2, . NR. 6A, împotriva sentinței civile nr. 5404/11.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - ADMINISTRATIA SECTOR 3 A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în sector 2, București, . și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței nr.294, corp A, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
O. D. P. B. C. V. H.
GREFIER
P. B. B.
Red: ODP
Tehnored: ODP/PBB
5 ex. / 03.04.2015
Tribunalul București Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal
Judecător: I. S.
Comunicat 3 ex. ………………….
Grefier
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 205/2015. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 251/2015. Curtea... → |
|---|
