Refuz soluţionare cerere. Hotărâre din 28-05-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 8410/3/2013*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIVIZIA CIVILĂ NR.3131
Ședința publică de la 28.05.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. G. Z.
GREFIER - C. A.
Pe rol se află recursul formulat de recurentul reclamant B. C., împotriva sentinței civile nr.581/28.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul reclamant care se legitimează cu C.I. . nr._/SSPCLEP/s1/01.02.2007, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, că prin Serviciul Registratură, la data de 13.05.2015, recurentul reclamant a depus răspuns la întâmpinare.
Recurentul reclamant arată că nu mai are de formulat cereri prealabile judecății, toate înscrisurile doveditoare sunt deja depuse la dosar.
Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cererii de recurs.
Recurentul reclamant, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, arătând că același judecător a soluționat cauza în rejudecare, solicitând emiterea unei noi decizii, considerând că implicit s-a înțeles că solicită și anularea deciziei inițiale.
Curtea constată cauza în stare de judecată și în temeiul art.150 C.pr.civ., o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sent.civ. nr. 581/28.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. C., cu domiciliul în București, sector 1, . nr. 1-9, ., . cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, cu sediul în București, sector 2, . nr. 1-3, Cod postal_, ca neîntemeiată.
În motivare, tribunalul a reținut următoarele:
,,Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București secția a VIII-a reclamantul B. C. a chemat în judecată Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București solicitând:
- anularea somației din dosarul de executare SN0209 înregistrată cu numărul_/02.12.2010, având ca anexă decizia de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS pentru anii 2005-2009 din 14.10.2010 și obligarea Casei de A. de Sănătate a Municipiului București la emiterea unei Decizii de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS conform prevederilor legale;
- obligarea Casei de A. de Sănătate a Municipiului București la plata unor daune interese/daune materiale și morale în valoare de 2450 lei;
Prin sentința civilă nr.74/05.01.2012 instanța a declinat în favoarea Judecătoriei Sector 1.
Prin sentința civilă nr.1132/24.01.2013 a Judecătoriei Sector 1 București instanța a admis excepția necompetenței materiale în ceea ce privește obligarea la emiterea unei decizii de impunere conform prevederilor legale și obligarea la plata de daune interese. A disjuns aceste capete de cerere și a declinat în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ. A respins contestația la executare ca neîntemeiată.
Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probatoriu administrat reține următoarele:
Somația atacată de reclamant (contestația la executare soluționată de JS1) și înregistrată cu numărul_/02.12.2010 (fila 12) urmărea recuperarea debitului stabilit prin decizia de impunere pentru anii 2005-2009 din 14.10.2010.
Tribunalul constată că refuzul pârâtei de emitere a unei „decizii de impunere care să respecte prevederile legale” nu este unul nejustificat, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004.
Reține Tribunalul că în condițiile în care decizia de impunere inițială nu a fost revocată sau anulată (aspect nedovedit) nu poate fi admisă solicitarea de emitere a unei noi decizii de impunere pentru aceeași perioadă.
Nefiind constatată încălcarea prevederilor legale de către autoritate (lipsa fapta ilicită) nu se pune problema reparării vreunui prejudiciu.
Față de cele arătate anterior acțiunea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.ˮ
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. C., înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data 10.03.2015, care a invocat, în esență, incompatibilitatea judecătorului instanței de fond, care a procedat la a doua rejudecare, precum și nemotivarea hotărârii judecătorești date cu ocazia rejudecării, expresia unei abordări superficiale a cauzei, ignorându-se solicitarea recurentului, de anulare a deciziei de impunere contestate.
Prin întâmpinare, intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Mun. București a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Din petitul, respectiv din motivarea în fapt și în drept a cererii introductive de instanță rezultă că reclamantul B. C. a solicitat deopotrivă anularea deciziei de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS (Fondul Național Unic de A. Sociale de Sănătate) pentru anii 2005 – 2009, emisă la 14.10.2010, cât și a somației de plată emise în temeiul acestei decizii de impunere, invocând vicii de fond și de formă ale actelor contestate.
În urma unei prime declinări de competență, Judecătoria sectorului 1 București a procedat la o disjungere a capetelor de cerere și la declinarea competenței de soluționare a cererilor referitoare la obligarea intimatei la emiterea unei decizii de impunere conform prevederilor legale, prin sent.civ. nr. 1132/24.01.2013.
După o primă respingere a cererii, ca inadmisibilă, în considerarea inexistenței unei cereri de emitere a deciziei de impunere (sent.civ. nr. 3228/30.04.2014 a T. București, s. a II-a de contencios administrativ și fiscal), deși contestația privitoare la decizia de impunere emisă și solicitarea de emitere a unei noi decizii fuseseră înregistrate de recurentul-reclamant la CASMB la data de 20.12.2010, astfel cum s-a statuat irevocabil de către Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal (prin dec.civ. nr. 7409/13.10.2014, prin care s-a trimis cauza spre rejudecare), Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea ca nefondată, cu motivarea anterior arătată, din care rezultă, în esență, că instanța de fond nu s-a considerat învestită cu soluționarea cererii de anulare a deciziei de impunere ințiale; restul judecății se întemeiază pe un raționament ce poate fi calificat drept simplist, anume că emiterea unei noi decizii de impunere nu este posibilă în lipsa anulării sau revocării deciziei inițiale.
Ori, chiar dacă din dispozitivul (insuficient de clar redactat) al sentinței Judecătoriei sectorului 1 București nu rezultă cu exactitate că s-a declinat competența și în ce privește capătul de cerere care privește chiar fondul raportului juridic fiscal, anume legalitatea deciziei de impunere a cărei anulare recurentul-reclamant a solicitat-o, pe considerentul esențial că nu datorează sumele înscrise în cuprinsul acelei decizii, în considerente se arată explicit că susținerile contestatorului referitoare la faptul că nu datorează contribuții la fondul de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate din profesii libere și activități comerciale pot fi analizate de către instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, ori aceasta implică în mod logic și necesar că s-a declinat competența și în ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei de impunere din data de 14.10.2014.
Se constată prin urmare că tribunalul a soluționat cauza, pentru a doua oară, fără a judeca fondul cauzei, încălcând principiul disponibilității și cauzând o veritabilă denegare de dreptate, prin aprecierea nelegală a limitelor învestirii sale și printr-o analiză pur formală, superficială a cererii deduse judecății, ceea ce atrage casarea în întregime a sentinței, potrivit art. 304 pct. 5 și și 6 C.pr.civ. 1865, hotărârea fiind lovită de nulitate, pentru considerentele ce preced.
Având în vedere că în cauză s-a dispus deja o dată trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cererea introductivă de instanță fiind formulată la 29.12.2010, ulterior modificării C.pr.civ. prin Legea nr. 202/2010, respectiv dispozițiile art. 312 alin.6 C.pr.civ. modificat, care permit trimiterea cauzei spre rejudecare o singură dată în cursul procesului, ca și prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va fi casată sentința, cu reținerea cauzei pentru rejudecarea fondului, urmând a se stabili termen pentru continuarea judecății la 10.09.2015, ora 9.00, pentru când se vor cita părțile, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București cu mențiunea de a depune toate actele care au stat la baza deciziei de impunere din 14.10.2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant B. C., împotriva sentinței civile nr.581/28.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Casează sentința civilă recurată și reține cauza spre rejudecarea fondului.
Stabilește termen pentru continuarea judecății la 10.09.2015, ora 9.00, pentru când se vor cita părțile, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București cu mențiunea de a depune toate actele care au stat la baza deciziei de impunere din 14.10.2010.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
TERMEN PENTRU REJUDECARE PE FOND
10.09.2015, ora 9.00
Reclamant
NR - B. C.- . nr.1-9, ., .
Pârât
NR - Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București
. nr.1-3, sect.2
Notă
Cu mențiunea de a depune toate actele care au stat la baza deciziei de impunere din 14.10.2010
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 3118/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3775/2015.... → |
|---|
