Anulare act administrativ. Hotărâre din 26-05-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 1497/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 12.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta P. G., cu domiciliul în sector 5, București, .. 6 A, ., ., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în sector 2, București, .. 3, având ca obiect anulare act administrativ - disjuns din dosar nr._/3/2013 - ordinul nr. 12/25.02.2011 si nr. 53/19.12.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista de cauze la amânare, a răspuns reclamanta P. G., personal, legitimată cu CI, ., nr._, CNP_ și pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, prin reprezentant convențional, consilier juridic E. V., care depune delegație de reprezentare în ședință publică.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
Reclamanta, personal, depune originalul chitanței prin care a achitat taxa judiciară de timbru.
Curtea anulează taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
Pârâta, prin reprezentant convențional, în ceea ce privește excepția tardivității invocată prin întâmpinare învederează că înțelege să nu o mai susțină având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 136/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 1315/8.05.2015 cu privire la art. 5 alin. 7, în ceea ce privește termenul de contestare a actelor administrative cu caracter normativ.
Curtea ia act de precizările pârâtei, în sensul că înțelege să nu mai susțină excepția tardivității acțiunii formulată în anularea celor două acte ce fac obiectul prezentei cauze invocată prin întâmpinare.
Reclamanta, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Curtea, deliberând, având în vedere că sunt utile, pertinente, concludente, putând conduce la soluționarea în fond a cauzei, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Curtea pune în discuție excepția lipsei de obiect a acțiunii, invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, prin reprezentant convențional, învederează că reclamanta solicită anularea Ordinului nr. 12/2011 și Ordinul nr. 53/2012, iar aceste acte administrative cu caracter normativ au fost între timp abrogate. Astfel, Ordinul nr. 12/2011 a fost abrogat de Ordinul nr. 119/2013, iar Ordinul nr. 53/2012 a fost abrogat prin Ordinul nr. 40/2013, iar acesta a fost abrogat la rândul său. Învederează că Ordinul nr. 53/2012 a mai fost contestat de către Electrica Furnizare, iar cu privire la acest Ordin s-a pronunțat atât Curtea de Apel, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul respingerii acțiunii în dosarul nr._ .
Reclamanta, personal, învederează că a contestat Ordinele ca introducând impozite, iar cum aceste impozite nu au fost abrogate, ci au fost preluate de către alte Ordine cu alt număr, obiectul rămâne, cu referire la noile Ordine.
Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei și pe admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Reclamanta, personal, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și anularea actelor administrative prin care au fost obligate societăți comerciale, care funcționează pe principii strict economice a cererii și ofertei, să includă în niște documente economice numite facturi economice, sume pentru care nici ANRE și nici ENEL nu au prestat vreun serviciu și pentru care nu și-a dat acordul. A solicitat către ENEL să îi livreze energie electrică, a plătit contravaloarea energiei consumate cu impozitele fiscale stabilite de singurul organ fiscal din România, respectiv Ministerul Finanțelor, iar alte impozite și taxe nu le datorează și nu le plătește. Consideră aceste acte administrative nule, abuzive și nelegale. Cu privire la sesizarea Curții Constituționale, consideră art. 8, pe aceeași ordine de idei ca și rezervarea de zile calendaristice, cine îi restituie și cum această rezervă de zile creată pentru care plătește un impozit, la fel și contribuția la cogenerare, nu o interesează, dacă este un cost al energiei livrate, să fie introdus în tarif. Astfel art. 8 din Ordonanța nr. 88 aprobată prin Legea nr. 134 prin care se introduce în mod subtil această contravaloare a certificatelor verzi nu o privește. Învederează că excepția de neconstituționalitate are legătură cu soluționarea fondului cauzei.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 8 din Legea nr. 134 consideră că nu este admisibilă având în vedere că aceasta nu este întemeiată în fapt și în drept. Cu privire la sesizarea Curții Constituționale, lasă la aprecierea instanței de judecată.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, urmează să amâne pronunțarea pentru data de 26.05.2015.
Pentru aceste motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 26.05.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1497
Ședința publică din 26.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află pronunțarea în cauza de contencios administrativ privind pe reclamanta P. G., cu domiciliul în sector 5, București, .. 6 A, ., ., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în sector 2, București, .. 3, având ca obiect anulare act administrativ - disjuns din dosar nr._/3/2013 - ordinul nr. 12/25.02.2011 si nr. 53/19.12.2012.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, în aceeași compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 396 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 26.05.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia contencios administrativ si fiscal la data de 28.03.2013 ,sub nr._/3/2013 ,reclamanta P. G. a chemat în judecată pe pârâtele . SA si A. N. de Reglementare in Domeniul Energiei, solicitând instanței anularea actului administrativ emis de . SA si inregistrat sub nr.57795E/11.03.2013, obligarea paratei . SA sa ii restituie sumele de 634,55 lei, incasata fara suport legal, si 250 lei dobanda legala, anularea Ordinelor ANRE nr.12/25.02.2011 si nr.53/19.12.2012, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii ,reclamanta a mentionat ca i-a fost perceputa in mod incorect suma de 634,55 lei, ca nu a primit raspuns la contestatia inregistrata sub nr._/15.03.2013 si ca ordinele atacate sunt nelegale.
Reclamanta arata ca A.N.R.E. poate emite acte administrative doar pentru punerea în aplicare a legilor administrate în litera și spiritul lor, fără a interpreta sau depăși cadrul legal.
Ordinele pentru care a cerut anularea nu indică articolele de lege pentru care au fost emise proceduri de punere în practică, astfel că nu au nici o bază legală, fiind nule de drept, motiv pentru care se impune anularea acestor acte administrative care au instituit taxele denumite „rezervare, cogenerare sau certificate verzi” ,ca netemeinice și nelegale.
În drept au fost invocate prevederile art.1, 7, 8 si 17 din Legea nr.554/2004, art.1073, 1088 C civ, art.7 si 3 din OG nr.9/2000.
La data de 10.04.2013 (fila 25) reclamanta a depus cerere completatoare prin care a solicitat obligarea paratei . SA la plata sumei de 312,13 lei.
Pârâta ANRE a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale fata de dispozitiile art.5 al.7 din OUG nr.33/2007, exceptia tardivitatii actiunii, exceptia lipsei de obiect, iar pe fond respingerea cererii ca neintemeiata.
În drept au fost invocate prevederile art.201-205 C., Legea nr.123/2012, OUG nr.33/2007, HG nr.1215/2009.
In sedinta publica din data de 25.09.2014, tribunalul a pus in discutie si a dispus disjungerea capatului de cerere avand ca obiect anularea Ordinelor ANRE nr.12/25.02.2011 si nr.53/19.12.2012, in contradictoriu cu pârâta ANRE. Cauza a fost inregistrata sub nr._ ,iar prin sentinta civila nr.5780/25.09.2014 a fost admisa exceptia necompetentei materiale si s-a dispus declinarea cauzei in favoarea Curtii de Apel Bucuresti-Sectia de contencios administrativ si fiscal.
Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 13.10.2014.
Prin cererea depusa in sedinta publica din data de 24.02.2015,reclamanta a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art. 8 din Legea nr. 134/2012, apreciind ca acesta incalca dispozitiile art.139 din Constitutia României.
Din analiza acestei cereri ,Curtea constata ca ,in realitate, autorul exceptiei de neconstitutionalitate se refera la dispozitiile art.I pct.7 si 8 din Legea nr.134/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
In sedinta publica din data de 12.05.2015, parata a invederat instantei ca nu mai intelege sa sustina exceptia tardivitatii formularii actiunii ,avand in vedere Decizia Curții Constituționale nr. 136/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 1315/8.05.2015 ,prin care s-a constatat că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, prin care se stabilește un termen pentru atacarea în contencios administrativ a actelor administrative cu caracter normativ emise de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei în exercitarea atribuțiilor sale, sunt neconstituționale.
Asa fiind, instanta se va pronunta cu prioritate asupra celeilalte exceptii invocate de parata ,anume exceptia ramanerii fara obiect a actiunii.
In acest sens ,Curtea retine ca obiectul cauezei deduse judecatii priveste anularea a doua acte administrative normative, recte Ordinul președintelui ANRE nr. 12/2011 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia si Ordinul președintelui ANRE nr.53/19.12.2012 pentru aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate.
In sustinerea exceptiei lipsei de obiect a actiunii ,parata a aratat ca cele două acte administrative anterior mentionate sunt în prezent abrogate.
Astfel, Ordinul președintelui ANRE nr. 12/2011 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia a fost abrogat de Ordinul președintelui ANRE nr. 119 din 20 decembrie 2013 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 845 din 30 decembrie 2013.
De asemenea, Ordinul președintelui ANRE nr.53/19.12.2012 pentru aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate a fost abrogat de Ordinul președintelui ANRE nr. 40 din 21 iunie 2013 pentru aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 378 din 26 iunie 2013.
Curtea subliniaza ca abrogarea actului administrativ normativ, dupa declansarea controlului judecatoresc de legalitate a acestuia,nu lipseste de obiect actiunea in contencios administrativ, avand in vedere ca legalitatea acestuia se cerceteaza in raport de prevederile in vigoare la data emiterii lui . In plus ,reclamanta a invocat producerea unor consecinte vatamatoare pentru aceasta pana la data abrogarii actelor administrative contestate, prin actiunea introductiva de instanta (inregistrata la Tribunalul Bucuretsi sub nr._/3/2013) solicitand inclusiv restituirea sumelor percepute in baza actelor a caror anulare o solicita.
Asa fiind, Curtea va respinge ca nefondata exceptia lipsei de obiect.
Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamanta ,Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art.29 alin.1 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia .
Analizand exceptia de neconstitutionalitate sub aspectul admisibilitatii sale, Curtea constata ca,în raport de obiectul actiunii si temeiul de drept, aceasta nu priveste o dispoziție care are legatura cu soluționarea cauzei.
Se retine că in cauza ,reclamanta a formulat o cerere avand ca obiect anularea Ordinului președintelui ANRE nr. 12/2011 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia si a Ordinului președintelui ANRE nr.53/19.12.2012 pentru aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, cele doua acte fiind emise in baza prevederilor Legii energiei electrice nr.13/2007 ,respectiv a Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr.123/2012 .
Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art.I pct.7 si 8 al Legii nr. 134 din 18 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie ,potrivit cu care
ART. I
Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 19 octombrie 2011, cu următoarele modificări și completări:
(…)
7. La articolul I punctul 11, articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ART. 8
(1) Cantitatea de energie electrică pentru care se stabilește obligația de achiziție de certificate verzi include:
a) energia electrică achiziționată de furnizorii de energie electrică, destinată atât consumului final al acestora, cât și vânzării către consumatorii finali;
b) energia electrică utilizată pentru consum final propriu, altul decât consumul propriu tehnologic, de către un producător de energie electrică;
c) energia electrică utilizată de un producător pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor racordați prin linii directe de centrala electrică.
(2) Furnizorii de energie electrică și producătorii prevăzuți la alin. (1) sunt obligați să achiziționeze trimestrial un număr de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv, în condițiile art. 4 alin. (9), și cantitatea de energie electrică prevăzută la alin. (1), exprimată în MWh, furnizată trimestrial consumatorilor finali.
(3) Furnizorii de energie electrică și producătorii prevăzuți la alin. (1) sunt obligați să transmită trimestrial la ANRE, în formatul și la termenele precizate de aceasta, cantitățile de energie electrică pentru care au obligația achiziției de certificate verzi, conform prezentei legi. În termen de 15 zile de la primirea datelor, ANRE publică pe site-ul propriu și transmite operatorului comercial al pieței de energie electrică lista furnizorilor/producătorilor care nu și-au îndeplinit cota trimestrială și numărul de certificate verzi neachiziționate.
(4) În factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat față de tarifele/prețurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal. Această valoare reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate (CV/MWh) estimate de către ANRE, cantitatea de energie electrică facturată (MWh) și prețul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacționate pe piața centralizată a certificatelor verzi în cele mai recente 3 luni de tranzacționare încheiate. În cazul în care, în cele 3 luni precedente, cantitatea cumulată de certificate verzi tranzacționată pe piața centralizată a certificatelor verzi este mai mică de 100.000 de certificate verzi, durata de calcul al prețului mediu ponderat se extinde la cele mai recente 6 luni de tranzacționare încheiate.
(5) Prețul mediu ponderat conform prevederilor alin. (4) se calculează și se publică trimestrial de către operatorul comercial al pieței de energie electrică pe site-ul propriu, până cel târziu la data de 15 a ultimei luni din trimestru, și este utilizat la facturile către consumatorii finali, emise în trimestrul următor.
(6) Până cel târziu la data de 1 septembrie a fiecărui an, furnizorii de energie electrică și producătorii prevăzuți la alin. (1) vor regulariza valoarea certificatelor verzi aferente anului anterior, respectiv cota anuală stabilită de către ANRE conform prevederilor art. 4 alin. (9), energia electrică facturată și prețul mediu ponderat al certificatelor verzi utilizate de către furnizor pentru anul anterior."
8. La articolul I punctul 15, după alineatul (2) al articolului 12 se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:
"(2^1) Furnizorii, precum și producătorii prevăzuți la art. 8 alin. (1) care nu realizează cota obligatorie trimestrial sunt obligați să plătească, în maximum 45 de zile după încheierea trimestrului, pentru fiecare certificat verde neachiziționat, prețul maxim al certificatelor verzi aprobat și publicat de către ANRE pentru anul respectiv, conform art. 11 alin. (4), într-un fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi, constituit și administrat de către operatorul comercial al pieței de energie electrică, destinat cumpărării de la producători a certificatelor verzi nevândute datorită neîndeplinirii cotei. Certificatele verzi pentru care s-a plătit în fondul de garantare se consideră în cota anuală a furnizorilor/producătorilor respectivi.
(2^2) Fondul de garantare, prin operatorul comercial al pieței de energie electrică, cumpără pro-rata, în raport cu producția de energie electrică, de la toți producătorii de energie din surse regenerabile care solicită, certificatele verzi nevândute, la un preț cel puțin egal cu prețul minim legal al certificatelor verzi, determinat conform art. 11 alin. (1). Certificatele verzi vândute fondului de garantare se anulează."
Curtea constata ca dispozitiile reclamate ca neconstitutionale au intrat in vigoare la o data ulterioara adoptarii Ordinului nr.12/2011, astfel ca nu se poate retine in mod rezonabil ca exceptia de neconstitutionalitate ar putea avea vreo legatura cu fondul cauzei, stiut fiind ca legalitatea unui act administrativ se analizeaza in raport de dispozitiile legale in vigoare la momentul emiterii acestuia.
Pe de alta parte, Ordinului președintelui ANRE nr.53/19.12.2012 pentru aprobarea tarifelor reglementate la energia electrică livrată de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate nu s-a fundamentat pe dispozitiile Legii 134/2012 ,ci pe cele ale Legii 123/2012, iar obiectul de reglementare al acestuia excede domeniului de aplicare a dispozitiilor in privinta carora s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate.
F. de cele expuse ,Curtea va dispune respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale ca inadmisibila.
Pe fondul cauzei ,Curtea constata ca reclamanta nu a fost in masura a preciza punctual in ce masura actele atacate contravin legii si ,mai cu seama, caror dispozitii legale in concret.
Reclamanta s-a limitat la a afirma ,pe de o parte, ca ANRE poate emite acte administrative doar pentru punerea in aplicare a legilor ,fara a interpreta sau depasi cadrul legal, insa nu a mentionat sub ce aspecte reglementarea din ordinele atacate ar ,,depasi cadrul legal”.
Pe de alta parte ,reclamanta a sustinut ca cele doua ordine nu indica articolele de lege ,,pentru care au fost emise proceduri de punere in practica”.
Curtea ,contrar celor afirmate de catre reclamanta ,constata ca in preambulul celor doua acte administrative a fost mentionat expressis verbis temeiul de drept in baza caruia s-a procedat la emiterea acestora.
Astfel, in ceea ce priveste Ordinul 12/2011 s-a mentionat ca s-au avut in vedere prevederile art. 11 alin. (1) și alin. (2) lit. a), c), d), e), f) și h), ale art. 74 lit. c) și ale art. 76 din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 11, 12, 14, 15 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă,precum si art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare.
In ceea ce Ordinul 53/2012, au fost avute in vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) și ale art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, ale art. 22 alin. (1), lit. d), ale art. 75 alin. (1) lit. c) și d), art. 79 alin. (3), alin. (4) lit. d) și alin. (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și ale Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 30/2012 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor și tarifelor la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate
Curtea retine ca actele administrative atacate au fost emis cu respectarea principiului ierarhiei actelor normative ,fiind date tocmai in aplicarea dispozitiilor legale anterior citate ,adica in executarea unei reglementari primare ,a unui act normativ superior.
Pentru aceste motive ,Curtea, retinand legalitatea si temeinicia ordinelor atacate ,va dispune respingerea actiunii ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de obiect ca nefondată.
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta P. G., cu domiciliul în sector 5, București, .. 6 A, ., ., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în sector 2, București, .. 3,ca neîntemeiată.
Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Red. B.L.P. / 2 ex.
. data de
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 6015/2015.... | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
