Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 318/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 318/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 318/2016
DOSAR nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 318
Ședința publică de la 04 februarie 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror A. Băjenar
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul K. S. în contradictoriu cu pârâtul I. G. PENTRU IMIGRĂRI -DIRECȚIA PENTRU IMIGRĂRI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul K. S. personal, legitimat cu pașaport . nr._ emis de autoritățile din Algeria la data de 10.09.2015, valabil până la data de 09.09.2025, și pârâtul IGI prin consilier juridic D. V. cu delegație de reprezentare pe care o depune la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pentru asigurarea traducerii dezbaterilor cetățeanului străin în cauză, se prezintă soția acestuia, d-na C. S., care se legitimează cu CI . nr._.
Verificându-și competența în temeiul dispozițiilor art. 131 C.pr.civ., Curtea constată competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 84 alin. 1 din OUG nr. 194/2002 și, nefiind cereri prealabile de formulat, acordă cuvântul pe susținerea, respectiv combaterea excepțiilor invocate de către pârât prin întâmpinare, respectiv excepția tardivității și excepția rămânerii fără obiect a cauzei.
Pârâtul prin reprezentant arată că au invocat excepția tardivității formulării contestației având în vedere prevederile art. 84 alin. 1-4 și art. 85 alin. 1 din OUG nr. 194/2002 apreciind că decizia a fost comunicată reclamantului prin afișare, conform procesului-verbal, la data de 04.09.2015, iar prezenta contestația a fost formulată mult peste termenul legal de 10 zile. Având în vedere aceste aspecte, consideră că prezenta contestație ar trebui respinsă ca tardiv formulată.
În ceea ce privește excepția rămânerii fără obiect arată că instituția pârâtă a reanalizat situația reclamantului având în vedere schimbările intervenite ulterior emiterii deciziei, respectiv soția reclamantului împăcându-se cu soțul și existând o coabitare matrimonială, a fost revocată decizia de returnare ce face obiectul prezentei cauze, astfel încât, apreciază că a rămas fără obiect prezenta contestație.
Reclamantul consideră că a formulat contestația la data la care a avut cunoștință despre decizia de returnare motiv pentru care solicită respingerea excepției tardivității.
De asemenea, reclamantul precizează că înțelege să renunțe la judecarea prezentei cauze întrucât situația sa juridică urmează a fi reanalizată în vederea obținerii unei nou permis de rezidență.
Ministerul public prin reprezentant, pe excepțiile invocate, apreciază ca și conformă comunicarea deciziei prin afișare și, prin urmare, consideră întemeiată excepția tardivității și solicită admiterea acesteia și, de asemenea, apreciază, în condițiile revocării deciziei contestate, contestația ca rămasă fără obiect.
În egală măsură, solicită să se ia act de cererea de renunțare la judecarea contestației.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtului arată că este de acord cu cererea de renunțare formulată, solicitând să se ia act de renunțare reclamantului la judecarea cauzei.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.11.2015 sub nr._, reclamantul K. S. a chemat în judecată pârâtul I. G. pentru Imigrări - Direcția pentru Imigrări a Municipiului București solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de returnare nr._ emisă de I. G. pentru Imigrări - Direcția pentru Imigrări a Municipiului București la data de 04.09.2015 și comunicată la data de 10.11.2015, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiilor art. 194 C.pr.civ. și art. 1063 alin. 5 din OUG nr. 194/2002, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă, iar în dovedire au fost anexate înscrisuri.
La data de 17.12.2015 pârâtul I. G. pentru Imigrări a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile OUG nr. 194/2002, iar în dovedire au fost anexate înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 04 februarie 2016, reclamantul a formulat cerere de renunțare la judecată motivând faptul că situația sa juridică urmează a fi reanalizată în vederea obținerii unei nou permis de rezidență.
Având cuvântul pe cererea de renunțare, reprezentantul pârâtului a arătat că este de acord cu cererea formulată.
Analizând actele dosarului, Curtea constată:
Potrivit dispozițiilor art. 406 din C.pr.civ.:
„(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.
(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă”.
În speță, Curtea reține cu prioritate dreptul reclamantului de dispoziție, exercitat în sensul de a renunța la judecarea cererii sale și de care se impune a se lua act atât în raport de principiul disponibilității, specific procesului civil, cât și față de acordul expres al pârâților care nu s-au opus cererii de renunțare la judecarea cauzei.
Văzând așadar că în speță sunt îndeplinite condițiile art. 406, Curtea va lua act de renunțarea reclamantului la judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 406 C.pr.civ., ia act de renunțarea la judecata contestației formulată de reclamantul K. S., cu domiciliul ales pentru comunicare la S. C. în București, Calea Giulești nr. 125, ., ., sector 6, în contradictoriu cu pârâtul I. G. PENTRU IMIGRĂRI - DIRECȚIA PENTRU IMIGRĂRI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, . C. nr. 15A, sector 5.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 04 februarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. E. S.
Red./thred. MD
4 ex./10.02.2016
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 388/2016.... → |
|---|
