Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 5306/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5306/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-11-2015 în dosarul nr. 5306/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 5306
Ședința publică din data de 05.11.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I. C. M. JUDECĂTOR V. R. M.
JUDECĂTOR C. A.
GREFIER M. L.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenții – reclamanți M. V. M. și M. (fostă D.) M. și a recursului provocat declarat de recurenta – pârâtă U. S. HARET împotriva sentinței civile nr.4068 / 29.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/CA/3/2014, în contradictoriu cu intimatul – pârât și chemat în garanție deopotrivă M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 29.10.2015, o cerere de amânare formulată de apărătorul recurenților – reclamanți, avocat D. C. și motivată de imposibilitatea de prezentare la acest termen de judecată.
Curtea, deliberând asupra cererii de amânare formulată în scris de apărătorul recurenților – reclamanți, o respinge, ca fiind neîntemeiată, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 222 C.pr.civ., amânarea judecății poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului acesteia. Ca atare, apreciază că, în cauza de față nu s-a făcut dovada existenței unui atare motiv excepțional, sens în care respinge cererea de amânare formulată de apărătorul recurenților – reclamanți, ca fiind neîntemeiată.
Studiind actele și lucrările dosarului, din ambele etape procesuale, din oficiu invocă, ca și motiv de ordine publică, excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește capătul de cerere formulat în contradictoriu cu M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, și, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționarea ambelor recursuri: recursul declarat de recurenții – reclamanți M. V. M. și M. ( fostă D.) M. și recursul provocat declarat de recurenta – pârâtă U. S. HARET
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4068/29.05.2015, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții M. V. M. și M. (D.) M. în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET BUCUREȘTI, a respins cererea de chemare în garanție introdusă de pârâta U. S. Haret București împotriva Ministerului Educației Naționale, ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, recurenții – reclamanți M. V. M. și M. (fostă Darlaine) M., înregistrat pe rolul Curții de Apel București, sub nr._, la data de 05.07.2015, prin care a solicitat casarea sentinței civile recurate, iar în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea pârâtului M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate ale diplomei de licență și suplimentelor de diplomă în favoarea Universității S. Haret, obligarea pârâtei S. Haret la eliberarea diplomelor de licență și a suplimentului de diplomă în termen de 30 de zile de pronunțarea hotărârii judecătorești.
În motivare, recurenții-reclamanți au arătat în esență că sunt îndreptățiți la eliberarea diplomei de licența si a suplimentului de diploma dat fiind faptul că sunt absolvenți de studii universitare ai Universității S. Haret București și au promovat examenul de licență in sesiunea februarie 2010. Urmare a acestui fapt, pârâta a emis adeverința corespunzătoare, a cărei valabilitate de cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, a expirat, iar pârâta nu a eliberat diploma de licență. A mai menționat că forma de învățământ urma a fi acreditată, că și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi reveneau, astfel încât pârâta U. S. Haret are obligația să le elibereze diplomele de licență iar pârâtul M. Educației Cercetării, Tineretului și Sportului are obligația de a recunoaște titlul de licențiat. În măsura în care ar fi existat anumite neclarități în desfășurarea programelor de studii de licență parcurse în perioada 2004-2009 la U. S. Haret, pârâtul MECTS avea responsabilitatea de lua măsuri anterior începerii școlarizării, lucru ce nu s-a întâmplat. Au mai arătat că este nedrept să nu poată beneficia de efectele teoriei validității aparenței în drept. Întrucât nu a ținut cont de toate aceste aspecte, soluția primei instanțe este nelegală.
În drept, au fost invocate disp. art. 488 pct. 8 Cod pr. civ., art. 10 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Intimata U. „ S. HARET", a formulat întâmpinare și recurs provocat solicitând admiterea recursului provocat și rejudecând să se admită cererea de chemare in garanție a MEN (fost MECTS).
A arătat că U. S. Haret a fost înființata prin Legea nr. 443/2002, ca instituție de învățământ superior, persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului național de învățământ (art. 1), iar facultatea urmată de reclamanți, a fost acreditata incă din anul 2002 prin insasi Legea de înființare a Universității S. Haret, nr. 443/2002.
U. S. Haret, avea dreptul ca in anul 2006 sa organizeze formele de invatamant seral FR si ID, atâta timp cat nici prin Ordonanța 75/2005 nici prin alt act normativ nu s-a instituit obligația autorizării/acreditării formelor de invatamant.
A mai arătat că se impune admiterea cererii si in considerarea respectării principiului coerentei si unității jurisprudenței, consacrat ca atare in practica Curții Europene a Drepturilor Omului.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Reclamanții a urmat cursurile Universității S. Haret – Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene, specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, promovând examenul de licență – sesiunea februarie 2010, fiindu-le eliberată adeverințe de licențiat.
Potrivit Ordinului MECT nr. 2284/2007, adeverința de absolvire a studiilor are un termen de valabilitate de 12 luni, termen în care universitatea are obligația de a completa diploma de licență și suplimentul la diplomă, care se eliberează absolventului, la cererea acestuia.
Diplomele de licență se completează pe formulare tipizate care sunt realizate de o unitate specializată desemnată de MECTS, în fapt . necesar ca cererea universității de eliberare a formularelor tipizate ale diplomelor de licență să fie aprobată de MECTS.
În cazul de față, intimata-pârâtă U. S. Haret a solicitat intimatului-pârât M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului, printr-o . adrese, să aprobe tipărirea formularelor de diplome de licență necesare promoției din anul 2009. Intimatul-pârât MECTS a încuviințat aceste cereri doar în parte și a refuzat să aprobe tipărirea formularelor pentru forma de învățământ la distanță și frecvență redusă, invocând faptul că U. S. Haret a organizat nelegal aceste forme de învățământ, fără a parcurge procedura de evaluare academică la care face referire art. 17 din HG nr. 1011/2001.
În aceste condiții, intimata-pârâtă U. S. Haret nu a putut da curs cererii recurenților de eliberare a diplomei de licență și a suplimentului acestuia, lipsindu-i formularele tipizate necesare.
Curtea constată că recursurile sunt fondate, în acest sens urmând a avea în vedere soluția de principiu adoptată de Înalta Curte de Casație de Justiție –Secția de C. Administrativ și Fiscal în ședința de la 7 noiembrie 2013, prin care instanța supremă a statuat că soluția adoptată este în sensul jurisprudenței de obligare a pârâtei U. S. Haret să elibereze diploma de licența și/ sau suplimentul de diplomă, de admitere a cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de obligare a ministerului, în calitate de chemat în garanție, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomele de licență și suplimentele de diplomă.
Curtea are în vedere importanța unei astfel de soluții de principiu dată de secția de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme, soluție, care chiar dacă nu are forța obligatorie a unei decizii date într-un recurs în interesul legii, se impune a fi respectată față de rolul conferit Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificarea a practicii judiciare.
Astfel, în motivarea soluției de principiu de mai sus, instanța supremă a făcut trimitere la jurisprudența reprezentată de deciziile de speță nr. 690/ 2012, nr. 953/ 2012, nr. 1638/ 2012 și nr. 3302/ 2012 ale ICCCJ-SCAF.
Prin aceste decizii de speță s-a statuat, în mod constant, că M.E.C.T.S. are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentele la diplomă, întrucât adeverința de licențiat se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate specifică actelor administrative și nu a fost atacată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau de o altă autoritate publică, în condițiile art. 1 din Legea nr. 54/2004. În ceea ce privește legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță și fără frecvență, s-a arătat că instanța de fond nu a fost învestită cu o astfel de cerere.
În consecință, ținând cont de necesitatea urmării soluțiilor de principiu pronunțate de instanța supremă, în scopul asigurării unei practici unitare, Curtea constată că legalitatea acreditării formei de învățământ nu face obiect al prezentei cauze, iar cum recurenților le-a fost eliberată adeverință de licențiat, necontestată, aceștia au dreptul la eliberarea diplomelor de licențiat și suplimentelor de diplomă, cererea de chemare în judecată formulată de aceștia fiind întemeiată. La fel, față de cele mai sus reținute, Curtea constată că revine Ministerului Educației și Cercetării Științifice obligația de a-și da avizul și de a desemna unitatea de specialitate pentru tipărirea diplomelor de licență, astfel încât U. S. Haret să poată elibera reclamanților diploma de licență.
Curtea constată însă că reclamanții au chemat în judecată ca pârât și M. Educației și Cercetării Științifice pentru a fi obligat acesta la aprobarea formularelor tipizate. Pârâtul amintit nu este legat, însă, de reclamanți prin vreun raport juridic care să justifice calitatea sa procesuală pasivă, în condițiile în care calitatea procesuală pasivă, în contencios administrativ aparține, potrivit legii (art. 1 alin. 1 rap. la art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004), autorității publice care a emis (adoptat) actul atacat (organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale).
Pentru aceste motive, se va admite excepția lipsei calității sale procesuale pasive a acestui pârât și se va respinge acesta ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, va obliga chematul în garanție la plata către pârâta U. S. Haret a cheltuielilor de judecată în cuantum de 350 de lei, fond și recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru, și onorariu avocațial redus în condițiile art. 451 alin.(2) din Noul Cod de procedură civilă. Curtea a apreciat că se impune reducerea onorariului de avocat față de complexitatea redusă a cauzei și a volumului de muncă redus desfășurat de avocat.
Pentru considerentele expuse, Curtea în temeiul art. 496, art. 498 din Noul Cod de procedură civilă, va admite recursul și recursul provocat, va casa în parte sentința civilă recurată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul de cerere formulat în contradictoriu cu M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE și respinge acest petit pentru lipsa calității procesuale active, va admite acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET, va obliga pârâta U. „S. Haret" București la emiterea diplomelor de licență și a suplimentului la acestea, va admite cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE, formulată de pârâta U. „S. Haret" București, va obliga chematul în garanție, M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate în termen de 30 zile de la pronunțare, va obliga intimatul-chemat în garanție la plata către recurenta-pârâtă U. „S. Haret" a cheltuielilor de judecată în cuantum de 350 lei, fond și recurs (taxe judiciare de timbru și onorariu avocat redus, conform art. 451 alin. 2 C. proc. civ.), va menține soluția cu privire la cheltuielile de judecată în ceea ce îi privește pe reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul recurenților-reclamanți M. V. M. și M. ( fostă D.) M., domiciliați în sector 3, București, ., ., .> și recursul provocat declarat de recurenta – pârâtă U. S. HARET sector 3, București, .. 13 împotriva sentinței civile nr.4068 / 29.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/CA/3/2014, în contradictoriu cu intimatul – pârât și chemat în garanție deopotrivă M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE cu sediul în sector 1, București, .. 28-30.
Casează în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul de cerere formulat în contradictoriu cu M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE și respinge acest petit pentru lipsa calității procesuale active.
Admite acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET.
Obligă pârâta U. „S. Haret" București la emiterea diplomelor de licență și a suplimentului la acestea.
Admite cererea de chemare în garanție a M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE formulată de pârâta U. „S. Haret" București.
Obligă chematul în garanție M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE să aprobe tipărirea formularelor tipizate în termen de 30 zile de la pronunțare.
Obligă intimatul-chemat în garanție M. EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE la plata către recurenta-pârâtă U. „S. Haret" a cheltuielilor de judecată în cuantum de 350 lei, fond și recurs (taxe judiciare de timbru și onorariu avocat redus, conform art. 451 alin. 2 C. proc. civ.).
Menține soluția cu privire la cheltuielile de judecată în ceea ce îi privește pe reclamanți.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. C. M. V. R. M. C. A.
GREFIER
M. L.
Redactat/Tehnoredactat – jud. C.M.I.
JUD. FOND I. M. C. - Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal ( fosta SECȚIE A IX-A)
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 5034/2015. Curtea de Apel... | Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 2697/2015.... → |
|---|
