Alte cereri. Decizia nr. 5958/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5958/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 10121/121/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 5958/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. A. Z.
Judecător V. V.
Judecător A. B.
Grefier L. I.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței nr. 3810/23.12.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reprezentantul recurentei Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., intimata pârâtă Administrația F. pentru Mediu și intimata – reclamantă . prin administrator N. Lidis C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este la primul termen de judecată, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, intimatul reclamant a depus concluzii scrise, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față ;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 380/23.12.2013 Tribunalul G., Secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G.; a admis în parte acțiunea formulată de reclamant ., în contradictoriu cu pârâta AJFP G. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București; a obligat-o pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. să restituie reclamantei suma de 10.551 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și să plătească reclamantei dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data plății – 08.11.2012 și până la achitarea integrală a debitului, și suma de 539,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins restul pretențiilor ca neîntemeiate; a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G.; a obligat-o pe chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu către pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. la plata sumei de 10.551 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, la plata dobânzii aferentă acestei sume, calculată de la data plății – 08.11.2012 și până la achitarea integrală a debitului și la plata sumei de 539,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit legislației comunitare taxa pentru emisii poluante stabilită în sarcina reclamantului prin decizia de calcul nr._/02.11.2012 emisă de pârâta AFP G. este nelegală, suma plătită de reclamant nu a fost datorată, impunându-se restituirea acesteia
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G., criticând-o ca fiind nelegală.
În motivarea recursului, recurenta pârâtă a arătat că: în mod greșit instanța de fond a respins excepția inadmisibilității, deoarece acțiunea reclamantului trebuia să parcurgă în mod obligatoriu etapa prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ, sub sancțiunea respingerii acțiunii ca inadmisibilă; că nu s-a reținut faptul că decizia de calcul a taxei de poluare, așa cum rezultă din OUG nr. 50/2008, a fost emisă în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, precum și necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.J.C.E. ; în ce privește capătul de cerere privind restituire sumei reprezentând taxa de poluare, s-a arătat că restituirea de sume de la buget se realizează în condițiile stabilite de art. 117 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală; că restituirea solicitată nu poate fi încadrată în niciuna din situațiile stabilite de art. 117 lit. a –h din actul normativ menționat, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege (similar cu taxele percepute pentru eliberarea documentelor de identitate).
În concluzie, a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii criticate, în sensul respingerii acțiunii ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar, ca fiind nefondată.
Prin concluziile scrise, depuse la dosar, intimata . a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs în cuantum de 500 lei dovedite cu chitanța nr._ din 9.06.2014.
Recursul nu este fondat;
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea constată că prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale în rezolvarea excepțiilor și a Legii nr. 9/2012 și că a pronunțat o sentință temeinică și legală care va fi menținută.
În speță, fiind aplicabile dispozițiile unei legi speciale, și anume, Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nu se impune parcurgerea procedurii prealabile înainte de a sesiza instanța de judecată, astfel cum prevede art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. În acest sens, prin decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în recursul în interesul legii, că procedura de contestare a actului administrativ fiscal, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 și de art. 205 – 207 alin. 1 din Codul de procedură fiscală (referitoare la procedura prealabilă sesizări instanței) nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală.
Susținerea recurentei că solicitarea de restituire a taxei nu se încadrează în dispozițiile Codului de procedură fiscală nu este întemeiată deoarece, potrivit art. 117 alin. 1 lit. d din C. proc. fiscală se restituie la cerere sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Cum intimata reclamantă a achitat taxa pentru emisiile poluante la data de 8.11.2012 astfel cum rezultă din chitanța . nr._ (f.12 doar fond) în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 9/2012 modificate prin OUG nr. 1/2012. Taxa pentru emisiile poluante, astfel cum este reglementată prin legea menționată mai sus, diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Prima instanță a reținut corect că Legea nr. 9/2012, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 1/2012 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene și că C.J.C.E. în cauza - Michel Humblot, similară speței de față care vizează taxa specială din legislația românească, a arătat că „statele au libertatea să taxeze cum doresc autovehiculele ce circulă pe drumurile lor publice, însă acest sistem de taxare nu trebuie să intre sub incidența articolului 90 din Tratatul C.E., adică să nu fie discriminatoriu”.
Așadar nu se poate vorbi de o armonizare a legii menționate mai sus cu legislația europeană.
De altfel, în conținutul deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „Judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale”.
Curtea de Justiție Europeană a statuat că prevederile Legii nr. 9/2012, în forma în vigoare în perioada în care au fost aplicabile prevederile OUG nr. 1/2012 sunt contrare art. 110 din TFUE, întrucât au descurajat punerea în circulație a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională (ordonanța din 3 februarie 2014 – Cauza C. C97/2013).
Și textul art. 148 alin. 2 din Constituția României prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar în alin. 4 s-a statuat că Parlamentul, Președintele, Guvernul și Autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezolvate din actul aderării.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta AJFP G. ca nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să plătească acesteia cheltuieli de judecată. Curtea va admite cererea și va dispune obligarea recurentei Administrația Finanțelor Publice G., la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă S.C. M. Logistics SRL, constând din onorariu avocat ( fila 9 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței nr3810/23.12.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ ca nefondat.
Obligă pe recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. către reclamantul intimata reclamantă . la 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2014
Președinte, dr. A. Z. | Judecător, V. V. | Judecător, A. B. |
Grefier, L. I. |
Red. A.Z. /3.07.2014
Tehn. I. L. 2 ex./3.07.2014
Fond: C.L.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5562/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
