Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1550/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1550/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 13-02-2014 în dosarul nr. 5506/121/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 1550/2014
Ședința publică de la 13 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. S.
Judecător: I. M. D.
Judecător: D. V.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții C. M., D. R., D. D. prin reprezentant legal S. D. al Bugetarilor din România, cu sediul în G., ., ., ., împotriva sentinței nr. 1253/11.04.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul Inspectoratul de Poliție al Jud.G., consilier juridic B. D., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Reprezentantul intimatului învederează că urmare solicitării instanței de recurs s-a depus împuternicirea prevăzută de art.28 din Leg.62/2011 doar pentru patru dintre cei care figurează ca și recurenți-reclamanți.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimatului în combaterea motivelor acestuia.
Reprezentantul intimatului solicită a fi avute în vedere motivele arătate în notele de ședință depuse la termenul anterior, considerând că recursul de față este nefondat, textele de lege aplicabile care contrazic practica în situațiile acestora.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1253/11.04.2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, s-a dispus respingerea ca nefondată acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanții C. M., C. C., A. P., I. F. V., A. G., Z. A. V., A. M., L. M. C., B. A. C., N. G., P. N., T. M., B. G. Ș., B. C., F. N., C. G., D. A. C., D. R., G. V., P. C., A. I., N. G., D. D., C. V., H. M., S. G., U. F. prin reprezentant legal S. D. AL BUGETARILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în G., ., . cu pârâtul I.P.J G., cu sediul în G., ..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub nr._, reclamanții C. M., C. C., A. P., I. F. V., A. G., Z. A. V., A. M., L. M. C., B. A. C., N. G., P. N., T. M., B. G. Ș., B. C., F. N., C. G., D. A. C., D. R., G. V., P. C., A. I., N. G., D. D., C. V., H. M., S. G., U. F. reprezentați legal de SDBR, au chemat în judecată pe pârâtul I.P.J G., solicitând obligarea acestuia la plata sporului de 100% din salariul de bază pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, conform reglementărilor în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada 06.06._11, actualizate cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă.
Prezenta cauză constituie un litigiu legat de raporturile de muncă ale funcționarilor publice, astfel că potrivit art.109 alin 1 din Legea 188/1999 republicată competența de soluționare revine secției de contencios administrativ a Tribunalului.
Se mai reține că în cauză s-a făcut dovada împuternicirii date de reclamanți SDBR pentru reprezentarea în instanță (acte file 4,5,40-42 la dosar).
Pe fondul cauzei, instanța reține că perioada pentru care reclamanții solicită acordarea sporului este 06.06._11, perioadă în care drepturile salariale ale polițiștilor au fost reglementate succesiv de mai multe acte normative, respectiv O.G 38/2003 până la 01.01.2010 (data abrogării), Legea 330/2009 și OG 1/2010 în perioada 01.01._10 și Legea 285/2010 și Legea-cadru 284/2010 pentru anul 2011.
Analizând aceste dispoziții legale se reține următoarele:
Pentru perioada de până la 31.12.2009, era în vigoare OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Conform art. 16 alin. 1 din acest act normativ, orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiști se vor plăti cu un spor de 75% din salariul de bază pentru primele două ore și de 100% pentru următoarele ore.
Textul de lege menționat precizează, în ultima sa parte, că se plătesc cu un spor de 100% și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, conform reglementărilor în vigoare, nu se muncește.
Alineatul 2 precizează că munca prestată potrivit alin 1 (deci atât orele prestate peste durata normală a timpului de lucru, cât și cele prestate în zilele de repaus săptămânal ori celelalte zile în care, legal, nu se lucrează) poate fi compensată cu timp liber corespunzător.
Alineatul 3 precizează că munca prestată conf. alineatul 1 poate fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 ore anual.
Din aceste dispoziții legale rezultă care sunt condițiile pentru acordarea sporurilor prevăzute de art.16 alin 1 din OG 38/2003, respectiv efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic și cu condiția de a nu depăși 120 ore anual.
Or, reclamanții nu au făcut dovada că au efectuat ore de muncă în zilele de repaus săptămânal ori în cele libere în baza unei dispoziții scrise a șefului ierarhic, după cum nu au făcut nici dovada că au cerut compensarea, mai întâi, a acestor ore de muncă cu timp liber corespunzător.
Instanța apreciază că pontajele din care rezultă că reclamanții au efectuat ore de muncă și sâmbătă, duminica sau în celelalte zile libere, nu sunt de natură a dovedi existența „dispoziției scrise” a sefului ierarhic”, astfel că nu a apreciat necesar să le solicite din oficiu, cu atât mai mult cu cât prestarea orelor suplimentare în discuție nu a fost contestată de către pârât.
Se conchide, față de acestea, că cererea de acordare a sporului de 100% pentru perioada 06.06._10 este nefondată.
Începând cu 01.01.2010, OG 38/2009 a fost abrogată, iar dreptul polițiștilor la același spor a fost reglementat prin art.20 din Legea 330/2009, potrivit căruia munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite.
Art.30 alin 7 din Legea 330/2009 precizează însă că prevederile mai multor articole,printre care și art.20(care acordă dreptul la sporul solicitat de reclamanți) nu se aplică în anul 2010.
Se conchide, așadar, că cererea reclamanților de acordare a sporului pentru anul 2010 este nefondată, posibilitatea acordării lui fiind exclusă expres chiar prin lege.
Începând cu 0101.2011, drepturile salariale ale polițiștilor sunt reglementate prin Legea cadru 284/2010 și Legea 285/2010.
Aceste acte normative au stabilit că în cazul în care se depune o muncă suplimentară peste durata normală,precum și în ipoteza în care munca se prestează în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale, munca astfel prestată se va compensa cu timp liber corespunzător, nemaifiind precizată posibilitatea acordării unor sporuri suplimentare pentru această muncă.
Prin urmare, și pentru această perioadă cererea reclamanților de acordare a sporului este nefondată.
Pe de altă parte, instanța reține, din cuprinsul tuturor actelor normative mai sus menționate, că obligația pârâtului de a achita sporul aferent orelor lucrate suplimentar este o obligație alternativă cu cea a acordării timpului liber corespunzător și condiționată de aceasta din urmă.
Mai exact, numai în condițiile în care reclamanții ar fi solicitat compensarea orelor suplimentare cu timp liber, iar cererea lor ar fi fost respinsă motivat de imposibilitatea realizării continuității activității în serviciu, atunci pârâtul avea obligația plății orelor suplimentare.
Or, reclamanții nu au făcut dovada că au solicitat, mai întâi, compensarea cu timp liber corespunzător și că cererile le-ar fi fost respinse, astfel că, și dina cest punct de vedere, acțiunea apare ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții cu următoarea motivare:
Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia din următoarele motive:
Programul de lucru prestat în zilele de sâmbătă și duminică și în zilele de sărbători legale, a fost stabilit prin Ordinul de Zi pe unitate, prin planificările săptămânale, fiind emise în acest sens înscrisuri de către Șeful Secției Regionale de Poliție Transporturi G..
Conform art.16 din O.G. nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prevede că: „orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, după cum urmează: a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru; 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează”.
Munca prestată potrivit alin.1 poate fi compensată cu timp liber corespunzător la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite.
În mod greșit instanța de fond a considerat că:
- efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă de șeful ierarhic – deoarece obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie plata orelor suplimentare (prestate în afara programului de lucru) ci plata orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează”.
- plata orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal nu este condiționată de încadrarea în numărul maxim de 120 ore, deoarece acest indicativ este dispus pentru orele suplimentare.
Curtea analizând actele dosarului constată:
În primul rând, instanța de fond a interpretat corect actul juridic dedus judecății și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Tribunalul a făcut o analiză amănunțită și profundă a situației de fapt, privind actele normative incidente în cauză, ajungând la concluzia corectă că nu poate fi acordat sporul de 100% pentru perioada 6.06.2008 – 01.01.2010, iar pentru anul 2010 Legea nr.330/2009 nu mai prevede acest spor. Contrar celor susținute de recurenți, instanța de fond a reținut în mod corect că acordarea sporului este condiționată de ordinul șefului ierarhic și de faptul că orele nu trebuie să depășească 120 anual.
În concluzie pe baza celor expuse și pe temeiul disp.art.312 C.pr.civ. urmează a respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. M., D. R., D. D. prin reprezentant legal S. D. al Bugetarilor din România, cu sediul în G., ., ., ., jud. G., împotriva sentinței nr. 1253/11.04.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2014.
Președinte, V. S. | Judecător, I. M. D. | Judecător, D. V. |
Grefier, F. B. |
Fond: V.D.
Red.V.S./16.06.2014
Tehnored.F.B._/2 ex.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5958/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1551/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
