Pretentii. Decizia nr. 8251/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8251/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 3575/113/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 8251/2014
Ședința publică din data de 27 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. P.
Judecător - A. B. – președinte secție
Judecător - M. M.
Grefier - F. N.
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de reclamantul M. G. din B., ., județ B., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul av. M. Banaș, din București,., ., . civile nr. 762 din data de 07.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că recursul aflat la primul termen este motivat, timbrat, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 762 din data de 07.05.2014 Tribunalul B., Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul M. G. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Împotriva menționatei hotărâri, în termenul legal, reclamantul M. G. a declarat recurs invocând nelegalitatea și netemeinicia pentru următoarele motive:
- dispozițiile O.U.G nr.9/2013 contravin dispozițiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene - art.34, 35 și art.110, care interzic statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului, care ar avea ca efect reducerea importurilor în cauză fiind încălcat principiul nediscriminări produselor importate față de produsele interne.
Cum dispozițiile din Tratatul privind funcționare a Uniunii Europene (fostul Tratat de Instituire a Comunității Europene), fac parte de la data de 01 ianuarie 2007 din ordinea de drept intern, iar potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat restituirea taxei ilegal încasate. Au fost invocate dispozițiile Legii nr.554/2004 ca temei legal al acțiunii.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Recursul nu este fondat.
Verificând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, Curtea constată că prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule și că a pronunțat o hotărâre temeinică și legală care va fi menținută.
Recurentul reclamant M. G. a achitat timbrul de mediu în sumă de 4202 lei, stabilit prin decizia nr. 3440/17.10.2013, cu chitanța . nr._ din 17.10.2013 (f. 8 dosar fond).
Potrivit art.4 din O.U.G nr.9/2013 ” Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s‐a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația
autovehiculelor pentru care s‐a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
Din dispozițiile legale mai sus-citate rezultă că spre deosebire de dispozițiile OUG 50/2008 și ale Legii nr. 9/2012 în forma în vigoare înainte de 01.01.2013, OUG nr. 9/2013 stabilește obligația plății timbrului‚ nu numai în cazul autovehiculelor second-hand de import, ci și în cel al autovehiculelor second-hand înmatriculate deja în România și în cel al vehiculelor noi achiziționate, fie din România, fie de pe piața externă.
Așadar, toți cei care doresc să înmatriculeze vehicule sunt obligați să plătească timbrul de mediu, indiferent dacă le-au dobândit din România sau din străinătate și indiferent dacă sunt noi sau second-hand. Sunt exceptați numai cei care au plătit deja taxa, fie în forma prevăzută de OUG nr. 9/2013, fie în formele anterioare și nu au obținut restituirea ei.
Prima instanță a reținut corect că, în forma prevăzută de OUG nr. 9/2013, nu se mai regăsește discriminarea sau restricția reținută de CJE, deoarece atât autovehiculele second-hand din import, cât și cele din România trebuie să plătească o taxă identică și că timbrul de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013 nu încalcă dreptul comunitar.
Nu există o restricție cantitativă ca urmare a faptului că vehiculele deja înmatriculate în România pentru care s-a plătit taxa într-o formă anterioară și care nu a fost restituită nu datorează timbrul de mediu, deoarece, în raționamentul CEJ, taxa deja plătită se include în prețul de vânzare și îl mărește, întocmai ca atunci când vehiculul este adus în România. Nu ar exista, deci, nici un motiv pentru care să se poată considera că actul normativ orientează cererea pe piață spre autovehiculele second-hand din România pentru care s-a plătit și nu s-a restituit taxa.
Prin dispozițiile sale, legea menționată mai sus nu încalcă dreptul Uniunii Europene. Obligația la plata taxei pentru emisiile poluante are la bază principiul „poluatorul plătește”.
Așadar, recursul declarat de reclamantul M. G., nefiind fondat urmează ca în temeiul art.496 alin.1 Cod procedură civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de reclamantul G. D., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul av. P. T. din B., . nr. 32, județ B., împotriva sentinței civile nr. 1108 din data de 17.06.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, ca nefiind fondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 Noiembrie 2014.
Președinte, V. P. | Judecător, A. B. | Judecător, M. M. |
Grefier, F. N. |
R.. M.M. 09 Decembrie 2014
Tehn. F.N. 09 Decembrie 2014
Fond: M. L. V.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 6661/2014. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 1918/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
