Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 100/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 100/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 1045/46/2013
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
DOSAR NR._ SENTINȚA NR. 100/F-cont
Ședința publică din 03 Aprilie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: D. R. - judecător
Grefier: M. B.
S-a luat în examinare pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamanta U. A.-TERITORIALĂ MUNICIPIUL RÂMNICU V., cu sediul în Râmnicu V., ..14, jud.V., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la B. ȘI ASOCIAȚII SPRL, în București, . nr.70, sector 2 împotriva pârâtului M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI-DIRECȚIA GENERALĂ CONSTATARE ȘI STABILIRE NEREGULI FONDURI EUROPENE, cu sediul în București, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat Ș.-B. M. - A. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura, legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată, prin anularea chitanței nr._/05.03.2013, în sumă de 60,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,30 lei,
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că s-a primit la dosar prin biroul registratură, la data de 20 martie 2013, întâmpinare din partea pârâtului sosită prin fax, la data de 25 martie 2013 aceiași întâmpinare sosită prin poștă, iar la data de 29 martie 2013, din partea pârâtului, documentația ce a stat la baza emiterii actelor administrative contestate, cu exemplar pentru comunicare .
Se comunică reclamantei, prin apărător un exemplar al înscrisurilor depuse la dosar.
Avocat Ș.-B. M. - A., având cuvântul pentru reclamantă, precizează că înțelege să se judece în calitate de pârât cu M. D. Regionale și Administrației Publice, succesor în drepturi și obligații al Ministerului D. Regionale și Turismului. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat Ș.-B. M. - A., având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, pentru motivele expuse pe larg în scris și pe care le susține oral în ședință publică.
Totodată, arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Deliberând, asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 21 februarie 2013, reclamanta U. A. - Teritorială Municipiul Râmnicu V. a chemat în judecată pe pârâtului M. D. Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, pentru a se dispune modificarea Deciziei nr.218/28.11.2012 și anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare nr.CA70527/21.09.2012.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare contestată s-a stabilit în mod neîntemeiat și nelegal, în temeiul prevederilor punctului 2.4 din Anexa la O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aplicarea unei corecții financiare în procent de 10% din valoarea contractului de achiziție publică, respectiv, de 981.900,49 lei (la care se adaugă TVA), raportat la valoarea contractului de lucrări in cuantum de 9.819.004,92 lei (la care se adaugă TVA).
S-a mai arătat că o echipă de control din cadrul Serviciului Constatare si Stabilire Nereguli - P. al Direcției Generale Constatare si Stabilire Nereguli Fonduri Europene a aplicat o corecție financiară de 10% din valoarea contractului de lucrări având ca obiect: Reabilitare si modernizare clădire Colegiul Național A. Lahovary încheiat de U. A.-teritorială Municipiul Râmnicu V. cu ., în cadrul proiectului ”Reabilitare si modernizare clădire Colegiul Național A. Lahovary”, valoarea corecției financiare fiind de 981.900,49 lei (la care se adaugă TVA), raportat la valoarea totala a contractului de lucrări în cuantum de 9.819.004,92 lei (fără TVA).
De asemenea s-a precizat că atribuirea contractului de lucrări s-a efectuat fără respectarea principiului tratamentului egal, corecția fiind stabilită în conformitate cu pct.2.4 din Anexa la O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Totodată s-a pretins că subscrisa autoritate contractantă ar fi încălcat prevederile art.2 alin.2 lit.b) din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prevederile art.9A - Obligațiile Beneficiarului - Atribuirea contractelor și politici comunitare din cuprinsul Contractului de finanțare cod SMIS 670, precum și dispozițiile art.2 alin.1 din HG nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale.
Împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.CA70527/21.09.2012 a fost formulată contestație, înregistrată la Direcția Administrație, Juridic, C. din cadrul Primăriei Municipiului Râmnicu V. sub nr._/02.10.2012.
Prin contestația formulată, s-au criticat atât temeiurile de drept cât și motivele de fapt invocate în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, sens în care s-a apreciat că procedura de atribuire a contractului de lucrări nu a fost derulată cu încălcarea principiului tratamentului egal, dimpotrivă, toate regulile, cerințele, criteriile de calificare si criteriile pentru atribuirea contractului au fost identice pentru toți operatorii economici astfel încât aceștia au beneficiat de șanse egale pentru a deveni contractanți.
Contestația formulată a fost respinsă prin Decizia nr.218/28.11.2012 a Comisiei de soluționare a contestației numită prin Ordinul Ministrului D. Regionale și Turismului (MDRT) nr.2586 din 22.11.2012.
Prin Decizia Comisiei de soluționare a contestației din cadrul Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene se susține de petentă că s-au reținut, în mod greșit, următoarele:
- U. A. Teritoriala Municipiul Râmnicu V. a derulat o procedură de atribuire a contractului de lucrări nr._/31.12.2010 fără respectarea principiului tratamentului egal față de potențialii ofertanți prin faptul că în data de 10.03.2011 a încheiat Actul adițional nr.1 la contractul de lucrări prin care au fost adăugate 2 subpuncte referitoare la acordarea unui avans executantului de lucrări, urmând ca rambursarea acestuia să se facă prin reținerea succesiva din suma de plata datorata, fără ca posibilitatea acordării unor avansuri ofertanților declarați câștigători în cadrul procedurii să fi fost prevăzută în Fisa de date a achiziției;
- abaterile menționate atrag, în temeiul pct.2, subpunctului 2.4 din Anexa la OUG nr.66/2011, aplicarea unor corecții financiare în procent de 10% din valoarea contractului de achiziție;
- potrivit dispozițiilor art.324 din HG nr.457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale Autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP.
Petenta are ca argumente juridice pentru admiterea acțiunii, următoarele:
1. Cu privire la mențiunea potrivit căreia principiul tratamentului egal a fost încălcat în derularea procedurii de atribuire a contractului de lucrări, menționează că prin tratament egal se înțelege stabilirea și aplicarea oricând pe parcursul procedurii de atribuire de cerințe, reguli, criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât oricare dintre aceștia să aibă șanse egale în competiția pentru atribuirea contractului respectiv.
Actul adițional nr.1 la contractul de lucrări nr._/31.12.2010 a fost încheiat în data de 10.03.2011, adică ulterior finalizării procedurii de atribuire prin semnarea contractului de lucrări. Însa respectarea principiilor reglementate de OUG nr.34/2006 se impune oricând pe parcursul procedurii de atribuire, iar faza de executare a contractului de lucrări este posterioară etapelor procesului de achiziție publică ce se desfășoară de la momentul publicării anunțului/invitației de participare și până la atribuirea și semnarea contractului.
Rezultă că nu se pune problema vreunei atingeri aduse principiului tratamentului egal, prin adiționarea contractului de achiziție publică atribuit, întrucât în faza de executare a contractului, ulterioară atribuirii sale, competiția între operatorii economici pentru care autoritatea contractantă are obligația să asigure condiții, cerințe, criterii identice și șanse egale de a deveni contractanți a fost deja finalizată, cu respectarea tuturor prevederilor legale în materia achizițiilor publice.
Din analiza prevederilor documentației de atribuire, și a celorlalte documente ale achiziției, rezultă că autoritatea contractantă a indicat în Fișa de date a achiziției criterii de calificare și de evaluare identice pentru toți participanții, documentația de atribuire a fost făcută cunoscută tuturor participanților, răspunsurile la solicitările de clarificări au fost comunicat tuturor ofertanților, procesul verbal de deschidere a ofertelor a fost comunicat în copie tuturor participanților la procedură, criteriile de calificare au fost aplicate identic tuturor participanților, factorii de evaluare au permis compararea și evaluarea ofertelor în mod obiectiv.
Pe parcursul executării contractului de lucrări (moment în care, după cum s-a precizat deja nu mai exista o competiție, ci un sigur ofertant declarat câștigător și obligat să ducă la bună îndeplinire contractul de execuție de lucrări), autoritatea contractantă și ofertantul declarat câștigător au convenit cu privire la acordarea unui avans după depunerea unei scrisori de garanție bancară pentru suma respectivă, scopul avut în vedere fiind acela al acordării de sprijin în realizarea cu succes a investiției prin raportare la necesitățile executantului, acționându-se pentru eficientizarea utilizării fondurilor publice. Acordarea avansului nu a reprezentat nicidecum un criteriu de calificare ori de evaluare, sau vreo alta cerința de participare a operatorilor economici la procedură sau care să condiționeze desemnarea ofertantului câștigător.
Pe de alta parte, de la publicarea anunțului de participare și a documentației de atribuire până la depunerea ofertelor nu au fost solicitate clarificări referitoare la posibilitatea acordării unui avans, prin intermediul cărora potențiali ofertanți să își exprime nelămurirea asupra existentei sau nu a unei astfel de posibilități, în lipsa unei reglementari exprese în cuprinsul documentației de atribuire.
Prin urmare, susținerile echipei de control din cadrul Direcției Generale Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene potrivit cărora autoritatea contractantă a derulat o procedură de atribuire cu nerespectarea principiului tratamentului egal nu pot fi reținute, în măsura în care, după cum s-a arătat mai sus, pe tot parcursul procedurii autoritatea contractantă a acordat ofertanților șanse egale pentru a deveni contractanți. Prin încheierea actului adițional la un moment ulterior finalizării procedurii și semnării contractului de atribuire, autoritatea contractantă a luat o măsura absolut necesară în vederea aplicării eficiente a fondurilor structurale, deoarece neacordarea avansului ar fi blocat realizarea cu succes a investiției.
2. În ce privește aplicarea sancțiunii corecției financiare în temeiul pct. 2.4 din OUG nr.66/2011, faptul că s-a aplicat o norma sancționatorie intrată în vigoare în anul 2011 pentru acte juridice derulate în anul 2010, iar nicio norma sancționatorie nu poate retroactiva.
Prin urmare, sancțiunea aplicata este nelegală indiferent de temeinicia sau netemeinicia neregulii constatate prin actul de control în condițiile în care regimul sancționator prevăzut de OUG nr.66/2011 nu putea fi aplicat retroactiv. Nimeni nu poate să fie atât de diligent încât să aibă grijă de a nu încalcă o norma sancționatorie viitoare și nu poate fi supus unei sancțiuni pentru o faptă neincriminată la data săvârșirii.
Raportat la considerentul neretroactivitatii legii sancționatorii, se solicită a se constata grava nelegalitate în aplicarea OUG nr.66/2011, prin aplicarea unei sancțiuni pentru o neregulă prezumtiv săvârșită anterior intrării în vigoare a sancțiunii.
Totodată, în argumentarea aplicării corecției financiare pentru abaterea reținută în mod neîntemeiat și nefondat, autoritatea de control nu a justificat în niciun fel prejudiciul cauzat fondurilor de finanțare prin respectiva abatere, întrucât practica Uniunii Europene în materie condiționează aplicarea sancțiunilor de natură corecțiilor financiare de dovedirea unui prejudiciu real asupra fondurilor europene de finanțare prin săvârșirea unei nereguli.
Însăși definiția „neregulii” de la art.2 alin.1 lit.a) din OUG nr.66/2006 condiționează existența acesteia, precum și legalitatea constatării și sancționării, de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/bugetului donatorilor publici, internaționali și/sau asupra fondurile publice naționale, printr-o sumă plătită necuvenit. Organul de control nu a justificat și nici măcar nu a identificat vreun prejudiciu care să determine existența unei „nereguli” în înțelesul OUG nr. 66/2011 și al legislației europene în materie, determinat de vreo suma plătită necuvenit în speța de față. Dimpotrivă, măsura autorității contractante de acordare a unui avans pe parcursul executării contractului de lucrări a fost luată tocmai pentru a evita blocarea realizării investiției și implicit prejudicierea fondurilor publice.
De asemenea, se menționează că avansul acordat operatorului economic . a fost recuperat integral.
Validarea modalității nelegale prin care organul de control a înțeles să aplice reglementarea în materia corecțiilor financiare pentru așa-zise „nereguli” în gestiunea fondurilor europene nu ar face decât să perpetueze o practică abuzivă a autorității de control care creează haos în rândul beneficiarilor de fonduri europene, nu doar prin impactul financiar, cât mai ales prin profunda neîncredere în maniera aberantă de interpretare și aplicare a unor norme, de altfel foarte clare. Practic, organele de control pun în aplicare corecții financiare extrem de oneroase, destabilizatoare financiar, pentru orice prezumtivă încălcare a oricărei norme în materia achizițiilor publice, ignorând cu desăvârșire definiția foarte clară a „neregulii” de la art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011 care instituie o condiționalitate foarte strictă de existență unui prejudiciu determinat de sume plătite necuvenit.
3. Referitor la susținerea Comisiei de soluționare a contestației din cadrul Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene în conformitate cu care Autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) și U. pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), se învederează faptul că, deși Autoritatea de management nu avea o obligație în acest sens, potrivit prevederilor legale, aceasta este sprijinită de către cele doua autorități în scopul de a se asigura că normele comunitare și naționale privind achizițiile publice au fost respectate.
Astfel, Autoritatea de management nu putea neglija faptul că UCVAP ca autoritate însărcinată cu verificarea procesului de atribuire a contractelor finanțate din instrumente structurale, a supravegheat derularea tuturor etapelor procesului de achiziție publică, de la publicarea anunțului/invitației de participare și până la semnarea contractului și nu a semnalat nerespectarea vreunor prevederi legale. Prin concluziile prezentate în Raportul UCVAP încheiat la data de 05.01.2011, s-a reținut că procedura de atribuire s-a derulat în condiții legale. În același sens, s-a pronunțat și ANRMAP, ca autoritate însărcinată cu evaluarea conformității documentației de atribuire cu legislația aplicabilă din domeniul achizițiilor publice.
Așadar, din punctul de vedere al personalului specializat care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților în domeniul achizițiilor publice, și anume ANRMAP și UCVAP, Municipiul Râmnicu V. a derulat o procedură de atribuire legală și nu s-a identificat existența vreunor abateri de la legislația aplicabilă din domeniul achizițiilor publice.
4. De asemenea, Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.CA70527/21.09.2012 invocă nerespectarea prevederilor art.9A - Obligațiile Beneficiarului - Atribuirea contractelor și politici comunitare din cuprinsul Contractului de finanțare nr.670/18.03.2010 în conformitate cu care „În scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuție de lucrări necesare pentru suplimentarea proiectului care face obiectul prezentului contract, beneficiarul, în calitate de autoritate contractantă, are obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice”.
Susținerea nerespectării acestor prevederi nu poate fi reținută, întrucât, după cum s-a arătat deja mai sus, procedura organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări s-a derulat cu respectarea tuturor prevederilor legale în materia achizițiilor publice.
În ceea ce privește pretinsa încălcare a art.2 alin.1 din HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, se învederează că aceste dispoziții legale aduc în discuție două dintre condițiile necesare pentru ca o cheltuiala să fie eligibilă, și anume aceea a respectării prevederilor contractului de finanțare și a legislației naționale și comunitare în vigoare, prevederi referitor la care s-a susținut și demonstrat deja că au fost întrutotul respectate.
Nu în ultimul rând, se semnalează faptul că echipa de control din cadrul Serviciului Constatare și Stabilire Nereguli - P. al Direcției Generale Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene nu a făcut aplicarea art.34 alin.2 din OUG nr.66/2011 care prevede că titlul de creanță trebuie comunicat debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
Însă Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrata sub nr.CA70527/21.09.2012, a fost transmisă Municipiului Râmnicu V. prin adresa de comunicare înaintată în data de 03.10.2012, depășindu-se astfel termenul legal de 3 zile prevăzut de OUG nr.66/2011 pentru comunicarea proceselor verbale de stabilire a creanței bugetare.
Prin urmare, se consideră de petentă că nota de constatare întocmită este totodată grav viciată sub aspectul respectării condițiilor referitoare la procedura de comunicare, vicii ce atrag anulabilitatea titlului de creanță pentru nerespectarea obligațiilor imperative impuse de lege.
În drept au fost invocate dispozițiile: art.1 alin.1 și art.8 alin.1 din Legea 554/2004, art.2 alin.1 lit.a), art.34 alin.2, art.51 din OUG nr.66/2011 și pct. 2.4 din Anexa la OUG nr.66/2011.
La data de 25 martie 2013, pârâtul M. D. Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În principal, ca și chestiune prealabilă, întrucât prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 22.02.2013, urmează ca în cauză să se aplice Noul Cod de Procedură Civilă intrat în vigoare la data de 15.02.2013.
Din această perspectivă, în ceea ce privește competența de soluționare a prezentei cauze, învederează instanței de judecată faptul că, potrivit dispozițiilor art.10 alin.(11) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
În consecință, competența de soluționare a prezentei cauze aparține Curții de Apei Pitești Secția C. A..
Pe fond, susține pârâtul, acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele motive: în fapt, echipa de control din cadrul instituției noastre a procedat la efectuarea verificărilor în baza extrasului din Raportul de audit de operațiuni pentru P. al Autorității de Audit nr._/. - Anexa 4.4 - Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate Autorității de Management P. și 01 Sud Vest Oltenia, înregistrat la MDRT cu nr._/23.07.2012 și transmis cu adresa nr.VT–_/31.07.2012, conținând constatări cu implicații financiare cu privire la contractul de execuție lucrări nr._/31.12.2010 încheiat cu contractorul .. Cu această ocazie au fost identificate următoarele nereguli: în ceea ce privește faptul că în fișa de date a achiziției la secțiunea III - Clauze contractuale obligatorii - model de contract de lucrări, la art.18 Modalități de plată, autoritatea contractantă nu a prevăzut posibilitatea acordării unor avansuri ofertanților declarați câștigători în cadrul proceduri, însă în data de 10.03.2011 a încheiat actul adițional nr.1 la contractul de execuție lucrări, prin care a introdus alte 2 subpuncte care se referă la condițiile în care se va plăti, respectiv se va rambursa avansul
Echipa de control a constat astfel, că prin modificarea ulterioară a clauzelor contractuale obligatorii din documentația de atribuire, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă a încălcat prevederile art.2 din alin.2 lit.b din OUG nr.34/2006.
Abaterea de la legalitate constă în faptul că U. A.-teritorială Municipiul Râmnicu V., în calitatea sa de autoritate contractantă, a organizat și desfășurat o procedură de achiziție publică fără a respecta principiul tratamentului egal față de potențialii ofertanți participanți la procedură, întrucât, nu a prevăzut, în documentația de atribuire, respectiv în cadrul modelului de contract-clauze obligatorii, posibilitatea acordării de avansuri executanților de lucrări, iar ulterior, după finalizarea procedurii de achiziție, a completat contractul de lucrări încheiat cu . prevederi în acest sens, așa cum s-a arătat mai sus.
Totodată, a fost reținut și faptul că la procedura de achiziție au fost depuse 12 oferte, din care doar 2 au fost considerate admisibile, iar clarificările asupra documentației de atribuire nu s-au referit la condițiile de plată ale contractului.
În consecință, în conformitate cu prevederile punctului 2, subpunctului 2.4 „încălcarea principiului tratamentului egal” din Anexa la OUG nr. 66/2011 și în conformitate cu recomandările Autorității de Audit, echipa de control a aplicat o corecție financiară de 10% din valoarea contractului de lucrări nr._/31.12.2010, încheiat de U. A.-teritorială Municipiul Râmnicu V. și ..
Pentru stabilirea valorii corecției financiare s-a avut în vedere faptul că, valoarea estimată a contractului a fost mai mică decât plafonul/pragul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Valoarea creanței bugetare rezultate din neregulă a fost în valoare de 194.967,01 lei fără TVA.
Cu privire la critica referitoare la încălcarea principiului tratamentului egal, se solicită instanței de judecată să ia act că, potrivit dispozițiilor art.2 din alin.2 lit.b din OUG nr.34/2006, tratamentul egal este unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică, în speță, reclamanta nu a prevăzut, în documentația de atribuire, respectiv în cadrul modelului de contract-clauze obligatorii, posibilitatea acordării de avansuri executanților de lucrări, iar ulterior, după finalizarea procedurii de achiziție, a completat contractul de lucrări încheiat cu . prevederi în acest sens.
Este evidentă încălcarea tratamentului egal, întrucât, dacă eventualii operatori economici ar fi avut cunoștință despre posibilitatea acordării avansului, valoarea ofertelor putea fi altfel încadrată.
Altfel spus, n-a existat o informare prealabilă, astfel încât să determine, potențialii ofertanți să participe la procedură având cunoștință de avantajele suplimentare oferite.
Motivarea reclamantei cu privire la faptul că, la data executării contractului, competiția între operatorii economici era deja finalizată, este neîntemeiată întrucât împrejurarea ce a determinat încălcarea principiului tratamentului egal a apărut la faza de executare a contractului beneficiu al avansului.
Prin tratament egal se înțelege stabilirea și aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să dispună de șanse egale de a deveni contractanți.
Referitor la aplicarea sancțiunii corecției financiare în temeiul pct.2.4 din OUG nr.66/2011, astfel că s-a aplicat o normă sancționatorie intrată în vigoare în anul 2011 pentru acte juridice derulate în anul 2010, iar nicio normă sancționatorie nu poate retroactivă, se învederează instanței de judecată următoarele:
Potrivit prevederilor art.66 din OUG nr.66/2011, „activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgența se finalizează și se valorifică cu aplicarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr.529/2003, cu modificările și completările ulterioare”.
Raportat la prevederile articolului mai sus menționat este evident faptul că O.G. nr.79/2003 ar fi fost aplicabil în speță numai în situația în care controlul ar fi fost deja început la data intrării în vigoare a O.U.G. nr.66/2011.
Indiferent de momentul identificării neregulilor în utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, încălcarea legii se sancționează.
Așa cum s-a arătat, abaterile de la prevederile legislației naționale și comunitare sunt sancționate în baza legii specifice aplicabile la data efectuării controlului (având în vedere caracterul de excepție al activității de control), însă calificarea abaterii se realizează prin raportare la dispozițiile legale incidente la momentul la care faptele și actele juridice s-au produs.
Având în vedere că efectuarea controlului s-a făcut ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.66/2011, se apreciază că doar acest act normativ poate fi aplicabil în speță.
Neregulile săvârșite în procedura de utilizare și administrare a fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente, așa cum sunt definite prin art.2 lit.a) din O.G. nr.79/2003, sunt sancționate cu restituirea sumelor plătite din fondurile comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum și a altor sume stabilite de lege în sarcina debitorului, în conformitate cu art.4 din actul normativ mai sus menționat, acestea fiind considerate creanțe bugetare și asimilate creanțelor bugetare (art.2 lit.d și art.4 alin.2 din ordonanță).
Aplicarea în timp a O.G. nr.79/2003 a generat stabilirea unor debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat, ca urmare a restituirii integrale a sumelor de care au beneficiat în mod necuvenit.
Art.2 lit.n) din O.U.G. nr.66/2011 consacră principiul proporționalității în sensul că „orice măsură adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv”.
Acest principiu și-a găsit exprimarea concretă în prevederile Anexei 1 ale O.U.G. nr.66/2011 în care sunt stabilite procentual corecțiile fiscale pentru fiecare abatere constatată.
În vederea implementării principiului proporționalității, prin O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente cu modificările și completările ulterioare acestora, s-a introdus noțiunea de aplicare a anumitor corecții financiare asupra fondurilor plătite de autoritățile contractante în condițiile utilizării unei proceduri de achiziție publică neconform.
Astfel, conform art.64 din O.U.G. nr.66/2011, „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.622 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare."
În continuare, art.65 din O.U.G. nr.66/2011 stipulează faptul că „Orice referire la actele normative existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la Ordonanța Guvernului nr.79 aprobată cu modificări prin Legea nr.529/2003, cu modificările și completările ulterioare, și orice trimitere la actul normativ se va considera ca referire/trimitere la prezenta ordonanță de urgență și/sau la sancțiunile corespunzătoare din prezenta ordonanță de urgență.”
Art.15 alin.2 din Constituția României consacră principiul neretroactivității legii, sens în care prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Aplicarea principiului constituțional mai sus enunțat, la specificul raporturilor fiscale, cu referire expresă la aplicarea în timp a legii fiscale, comportă o . distincții, respectiv:
În marea lor majoritate, normele fiscale au un caracter imperativ, ceea ce face ca acestea să se înscrie în situațiile juridice obiective. Aceste situații fac delimitarea de situațiile juridice subiective în care subiectele de drept au posibilitatea opțiunii aplicării normelor juridice fiscale.
Prevederile de natură fiscală ale celor două ordonanțe reglementează în mod evident situații juridice obiective, astfel încât, aplicarea unor corecții fiscale mai favorabile reglementate de legea nouă (O.U.G. nr.66/2011) unor situații juridice obiective (nereguli) consumate sub imperiul legii vechi (O.G. nr.79/2003), nu încalcă principiul constituțional invocat și nici principiul legalității consacrat în materie fiscală.
Diferit de reglementările de ordin fiscal, cele două acte normative conțin și norme de procedură fiscală (ex: constatarea neregulilor, căile de atac), așa încât sub aspectul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, legea nouă este de imediată aplicare, cu excepția situației tranzitorii reglementată de art.66 din O.U.G. nr.66/2011.
În concluzie, în condițiile în care prin contractul de finanțare s-a prevăzut obligația respectării întocmai a legislației în domeniul achizițiilor publice, cu posibilitatea aplicării unei corecții financiare, nu se poate reține în speța de față nerespectarea principiului neretroactivității legii.
Referitor la faptul că UCVAP, ca autoritate însărcinată cu verificarea procesului de atribuire a contractelor din instrumente structurale, a supravegheat derularea etapelor procesului de achiziție publică și nu a semnalat nerespectarea vreunor prevederi legale, se reiterează motivația din decizia de soluționare a contestație.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.3 din OUG nr.30/2006, în vigoare la data desfășurării procedurii de atribuire, verificarea efectuată de această structură „privește etapele procesului de achiziție publică, după publicarea anunțului/ invitației de participare și până la atribuirea și semnarea contractului.”
De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din același act normativ menționat mai sus, „fac obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor.” Prin urmare, în activitatea de verificare, se consideră de pârât că UCVAP se pronunță doar asupra aspectelor procedurale, respectiv îndeplinirea tuturor etapelor procesului de achiziție publică, iar nu și asupra modificării ulterioare a clauzelor contractuale obligatorii din documentația de atribuire.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art.324 din HG nr.457/2008, în stabilirea și aplicarea corecțiilor financiare „Autoritatea de Management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP”.
Referitor la inexistența unui prejudiciu, ca element esențial al răspunderii civile ce constă în opinia reclamantei în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă persoană.
În acest context petenta apreciază că nu se poate discuta de un presupus prejudiciu, în cauză neexistând niciun efect negativ ca urmare a faptelor sale. Sunt invocate în acest sens prevederile art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011 privind definiția neregulii.
Astfel, cum s-a arătat mai sus, în cauză se consideră de pârât că s-a săvârșit o neregulă, în sensul art.2 alin.(1), lit.a) din O.U.G. nr.66/2011, potrivit căruia neregula reprezintă „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate1 în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.
Conform prevederilor legale mai sus enunțate, pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiune beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale în vigoare și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu ce constă în suma plătită necuvenit.
În speță, pârâtul arată că neregula constă în acțiunea beneficiarului de a se abate de la dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, precum și de la prevederile contractului de finanțare, prin nerespectarea de către acesta în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii a prevederilor art.75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr.34/2006, acțiune ce a condus la atribuirea contractului fără organizarea unei licitații adecvate. Prin neregula săvârșită s-a adus astfel prejudicii atât bugetului Uniunii Europene cât și bugetului de stat, prin încasarea de către beneficiar a unor sume plătite necuvenit.
Dispozițiile art.2 alin.(4) din O.U.G. nr.66/2011, stipulează că termenii de ... „prejudiciu” ... „au semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional”.
Art.2 pct.7. din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E „neregularitate” înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
Referitor la „existența sau potențialitatea unui efect prejudiciabil al încălcării/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene...”, art.1 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95 al Consiliului U.E. din 18 decembrie 1995 - privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene prevede: „(1) în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene, se adoptă prin prezenta o reglementare generală privind controalele uniforme, măsurile și sancțiunile administrative privind abaterile de la dreptul comunitar”.
(2) Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca-urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate."
În concluzie, în acord cu legislația europeană, existența abaterii /neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potențialitatea/existența prejudicierii bugetului U.E.
O neregulă cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate, prejudiciindu-se astfel bugetul european.
Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâtul arată că art.2, alin.(1), lit.d) din actul normativ mai sus enunțat, se stipulează faptul că: „Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art.3, art.4 si art.5 alin.2: să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare”.
Conform celor menționate mai sus, abaterile de la prevederile legislației naționale și comunitare se sancționează, consecința fiind neeligibilitatea acelor cheltuieli. Potrivit dispozițiilor art.28 din același act normativ, valoarea creanței bugetare stabilită în baza prevederilor art.27 se calculează prin stabilirea de corecții financiare în conformitate cu prevederile anexei, în cazul de față cu 5% și, respectiv, 25%.
Beneficiarul a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare.
Contractul de finanțare este un acord cu termeni specifici, privind furnizarea, în anumite condiții, a finanțării nerambursabile pentru acoperirea parțială a costurilor eligibile efectuate în vederea implementării unui proiect și o condiție esențială pentru ca o cheltuială să fie eligibilă, este ca aceasta să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.
Se subliniază de pârât că prin încheierea contractului de finanțare, beneficiarul a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a obligat, potrivit art.9, să respecte prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, nerespectarea respectării acestor obligații conducând la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.
Cu privire la faptul că nota de constatare întocmită este grav viciată sub aspectul respectării condițiilor referitoare la procedura de comunicare, vicii ce atrag anulabilitatea titlului de creanță pentru nerespectarea obligațiilor imperative impuse de lege, se învederează instanței de judecată următoarele:
Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.CA70527/21.09.2012 a fost transmisă beneficiarului prin intermediul adresei nr.CA70527/21.09.2012, înregistrată la U. A. Teritorială Municipiul Râmnicu V., cu nr._/03.10.2012.
Se menționează faptul că, termenul prevăzut de dispozițiile art.34 alin.2 din OUG nr.66/2011, nu este un termen de decădere, fiind prevăzut cu titlu de recomandare.
Aceasta și întrucât prin nerespectarea acestui termen nu se produce beneficiarului nicio vătămarea, toate obligațiile de plată, incluziv penalități, calculându-se de la data comunicării actului, iar nu de la data emiterii.
Pe cale de consecință, nerespectarea acestui termen nu reprezintă un element de natură a afirma că nota de constatare este grav viciată sub aspectul respectării condițiilor referitoare la procedura de comunicare.
Față de toate aceste motive, se solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta U. A. Teritorială Râmnicu V. prin care solicită anularea deciziei nr.218/28.11.2012 și a Notei de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Corecțiilor Financiare nr.CA-_/21.09.2012.
Verificând contestația așa cum a fost formulată și în raport de înscrisurile de la dosar care vor fi coroborate de instanța de judecată și de textele legale aplicabile în materie, se constată următoarele:
Referitor la încălcarea principiului tratamentului egal, Curtea reține că în mod corect s-a reținut de autoritatea contractantă că petenta nu a prevăzut, în documentația de atribuire, posibilitatea acordării de avansuri executanților de lucrări, iar ulterior, după finalizarea procedurii de achiziție, a completat contractul de lucrări încheiat cu S.C. CONEXVIL S.A., cu prevederi în acest sens.
Procedând astfel, reclamanta a adus atingere principiului tratamentului egal, deoarece și eventualii operatori economici care ar fi avut cunoștință despre posibilitatea acordării avansului ar fi putut încadra valoarea ofertelor altfel.
Trebuie precizat că nu a existat o informare prealabilă care să determine eventualii ofertanți să participe la procedură având cunoștință de avantajele suplimentare oferite.
Curtea va înlătura susținerea reclamantei cu privire la faptul că la data executării contractului, competiția între operatorii economici era deja finalizată, având în vedere că împrejurarea ce a determinat încălcarea principiului tratamentului egal a apărut în faza de executare a contractului, mai precis în momentul când modelul proiectului de contract a fost modificat prin adăugarea beneficiului sus-menționat, iar caracterul egal al competiției a fost încălcat de reclamantă.
Astfel, se reține de Curte că au fost încălcate dispozițiile art.2 alin.2 lit.b din O.U.G. nr.34/2006 privind tratamentul egal, principiul care stă la baza atribuirii contractelor de achiziție publică.
Cu privire la aplicarea sancțiunii corecției financiare în temeiul pct. 2.4 din O.U.G. nr.66/2011, în sensul că s-au aplicat norme sancționatorii intrate în vigoare în anul 2011 pentru acte juridice derulate în anul 2010 și nici o normă sancționatorie nu se poate aplica retroactiv, Curtea reține că această susținere este neîntemeiată, deoarece indiferent de momentul constatării neregulilor în utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestuia, încălcarea legii se sancționează, prin calificarea abaterii care se realizează prin raportare la prevederile legale incidente la momentul la care faptele și actele juridice s-au produs.
În speță, efectuarea controlului s-a făcut ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.66/2011 și doar acest act normativ poate fi aplicabil în cauză, așa cum în mod corect a procedat autoritatea contractantă.
Trebuie precizat că, la data intrării în vigoarea a O.U.G. nr.66/2011, prin art.64 din acest act normativ s-a abrogat O.G. nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.
Cele două acte normative sus-citate, respectiv O.U.G. nr.66/2011 și O.G. nr.79/2003 sunt acte normative care conțin norme de procedură fiscală, de imediată aplicare, cu excepția situației tranzitorii reglementate de art.66 din O.U.G. nr.66/2011, când aspectul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nu se aplică imediat de noul act normativ.
Curtea constată că în cauză nu s-a încălcat principiul neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României, având în vedere că în marea lor majoritate, normele fiscale au un caracter imperativ cum este și în cazul de față, ceea ce face ca acestea să se înscrie în situațiile juridice obiective, care fac delimitarea de situații juridice subiective, în ultimele situații subiectele de drept având posibilitatea opțiunii aplicării normelor juridice fiscale.
Referitor la faptul că UCVAP, ca autoritate însărcinată cu verificarea procesului de atribuire a contractelor din instrumente structurale, a supravegheat derularea etapelor procesului de achiziție publică și nu a semnalat nerespectarea vreunor prevederi legale, Curtea reține că această susținere este nefondată, deoarece UCVAP se pronunță doar asupra aspectelor procedurale privind îndeplinirea tuturor etapelor procesului de achiziție publică și nu asupra modificării ulterioare a clauzelor contractuale obligatorii din documentația de atribuire.
De asemenea, conform art. 324 din H.G. nr.457/2008, în stabilirea și aplicarea corecțiilor financiare „Autoritatea de Management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP”.
În ceea ce privește inexistența unui prejudiciu ca element esențial al răspunderii civile, constă în opinia reclamantei în rezultatul ca efect negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă persoană, în speță petenta apreciind că nu se poate discuta de un presupus prejudiciu, în cauză neexistând nici un efect negativ ca urmare a faptelor sale.
Curtea constată că această argumentare este neîntemeiată, în raport de dispozițiile O.U.G. nr.66/2011 și de legislația comunitară, respectiv art. 2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului U.E.
Astfel potrivit legislației naționale, pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat dispozițiile legale în vigoare și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu ce constă în suma plătită necuvenit.
Legislația comunitară sus-citată consideră „neregularitate” orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu, la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin imputarea unor cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
În cauză, Curtea reține că neregula constă în acțiunea reclamantei de a se abate de la dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, precum și de la prevederile contractului de finanțare.
Cu privire la efectul prejudiciabil al încălcării dispozițiilor legale sus-citate, Curtea reține că existența unor nereguli presupune implicit potențialitatea /existența prejudicierii bugetului Uniunii Europene, fapt statuat de legislația europeană.
Astfel, o neregulă cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate, prejudiciindu-se astfel bugetul european, iar această faptă având efect prejudiciabil.
Trebuie subliniat că petenta a acceptat finanțarea nerambursabilă și
s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în contract, dar și cu legislația națională și comunitară în vigoare în materie.
Referitor la nota de constatare întocmită de autoritatea contractantă, Curtea reține că aceasta a fost transmisă beneficiarului prin adresa nr.CA -_/21.09.2012, înregistrată la U. A. Teritorială a Municipiului Râmnicu V. cu nr._/03.10.2012, iar termenul prevăzut de art.34 alin.2 din O.U.G. nr.66/2011 este un termen de recomandare și nu de decădere și nerespectarea acestui termen nu produce beneficiarului vreo vătămare, întrucât toate obligațiile de plată, inclusiv penalități se calculează de la data comunicării actului și nu de la data emiterii.
În concluzie, nota de constatare nu este grav viciată, cum greșit susține petenta.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.8 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor O.U.G. nr.66/2011, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta U. A. - Teritorială Municipiul Râmnicu V., prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr.218/28.11.2012 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.CA70527/21.09.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUME LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta U. A. - TERITORIALĂ MUNICIPIUL RÂMNICU V., cu sediul în Râmnicu V., ..14, jud. V., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la B. ȘI ASOCIAȚII SPRL, în București, ., nr.70, sector 2, împotriva pârâtului M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI - DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTATARE ȘI STABILIRE NEREGULI FONDURI EUROPENE, cu sediul în București, ., sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 aprilie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a Civilă, de C. A. și Fiscal.
Președinte, D. R. | ||
Grefier, M. B. |
Red. D.R.
Tehnored. C.B.
4 ex./26.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2221/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 2484/2013.... → |
|---|
