Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 15/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 2170/108/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 15 noiembrie 2013
PREȘEDINTE: Dr. L. L.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: G. O.
GREFIER: A.-M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A. împotriva sentinței civile nr. 3994/23.05.2013, pronunțată de Tribunalul A., în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat T. M. D. și cu pârâta intimată Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal – restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat Diboși S. în substituirea av. P. M. E. pentru reclamantul intimat T. M. D. (lipsă), lipsă fiind pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A. și pârâta intimată Administrația F. pentru Mediu București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin Serviciul registratură al instanței a fost depusă, la 14.11.2013, întâmpinare formulată de reclamantul intimat, căreia Curtea îi conferă caracterul unor concluzii scrise, nefiind depusă cu respectarea termenului prev. de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului intimat depune la dosar împuternicirea avocațială, delegația de substituire și chitanța privind onorariul de avocat achitat de reclamant.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Avocat Diboși S., pentru reclamantul intimat T. M. D., solicită respingerea recursului declarat de pârâta Administrația Financiară a Municipiului A., cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3994/23.05.2013, pronunțată de Tribunalul A., în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Administrația F. pentru Mediu, și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul T. M. D. în contradictoriu cu aceasta.
A fost admisă acțiunea precizată în contencios administrativ fiscal exercitată de reclamantul T. M. D., împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice A..
În consecință, a fost obligată pârâta să îi restituie reclamantului suma de 5186 lei, achitată prin chitanța . nr._/06.10.2008, reprezentând taxă de poluare, actualizată cu dobânda calculată în conformitate cu art. 120 Cod procedură fiscală, începând cu data de 06.10.2008 și până la data restituirii taxei.
Totodată, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 639,3 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A. a declarat recurs, cu reluarea susținerilor din întâmpinarea depusă cu ocazia judecării cauzei în primă instanță, respectiv că taxa a fost legal încasată în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 50/2008 care reglementează taxa de poluare după criterii obiective indiferent de locul de proveniență al autovehiculului, că organele fiscale sunt obligate să o aplice, potrivit art. 13 din OG nr. 92/2003.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând compatibilitatea OUG nr. 50/2008 cu art. 110 din TFUE, actul normativ fiind emis tocmai pentru a asigura conformitatea dreptului intern cu dreptul U.E.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul T. M. D. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 3994/23.05.2013 pronunțată de Tribunalul A., ca temeinică și legală, invocându-se corecta reținere și interpretare de către prima instanță a dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, context în care, temeinic și legal a reținut că Ordonanța nr. 50/2008 îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu prevederile art. 110 sus menționat.
Verificând recursul astfel declarat, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Astfel, vizat fiind fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării/reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, urmează a obliga pârâta recurentă să plătească reclamantului intimat suma de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 6/18.10.2013 emisă de Cabinetul de Avocat Individual P. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A., împotriva sentinței civile nr. 3994/23.05.2013, pronunțată de Tribunalul A., în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat T. M. D..
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului intimat suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr. L. L. C. P. G. O.
GREFIER,
A.-M. T.
Red. L.L.-10.12.2013
Tehnored S.C.- 2 ex./10.12.2013
Primă instanță: Tribunalul A., Judecător: M. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 8120/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6/2013.... → |
|---|
