COMPETENŢĂ MATERIALĂ. SOCIETATE COMERCIALĂ CU CAPITAL DE STAT. PRIVATIZARE PRIN VÂNZAREA DE ACŢIUNI. INSTANŢA COMPETENTĂ
| Comentarii |
|
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că FP.S. este o instituţie care se afiă în subordinea Guvernului, realizând politica statului în sensul că se ocupă cu vânzarea de acţiuni, fapt ce constituie acte de comerţ; or, competenţa de a rezolva acte de comerţ revine Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia comercială şi nu secţiei de contencios administrativ, având în vedere prevederile art. 43 alin. 3 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, introdus prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, potrivit căruia „litigiile privind contractele, convenţiile, protocoalele şi orice alte acte ori înţelegeri, încheiate de către instituţiile publice implicate în scopul de a pregăti, efectua sau finaliza procesul de privatizare a unor societăţi comerciale sau grupuri de societăţi comerciale sunt de competenţa secţiilor comerciale ale instanţelor judecătoreşti”.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 272 din 28 ianuarie 2000)
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 noiembrie 1998, reclamanta S.C. „A.R.-U.E.” a chemat în judecată F.P.S., solicitând anularea procesului-verbal din 26 octombrie 1998, privind desfăşurarea şedinţei de negociere directă, organizată pentru vânzarea pachetului de acţiuni gestionat de F.P.S. la S.C. „C.P.” S.A. şi obligarea pârâtei la daune morale şi materiale în sumă de 1.000.000.000 de lei.
în motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că şi-a exprimat intenţia de a cumpăra pachetul de 114.852 acţiuni ca urmare a ofertei publice de
vânzare făcute de S.C. „C.P.”, sens în care a depus documentaţia necesară.
F.P.S. a dispus însă, la data de 26 octombrie 1998, excluderea reclamantei de la negocierea directă, pe considerentul că aceasta este o fundaţie fără scop lucrativ şi nu are prevăzută în statut achiziţionarea de acţiuni, care este o operaţiune cu caracter comerciai.
Curtea de Apel Bucureşti - secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 689 din 2 iunie 1999 a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta „A.R.-U.E.”, în contradictoriu cu pârâtul F.P.S., pe considerentul că reclamanta nu are capacitatea de a dobândi acţiuni de la F.P.S., deoarece nu poate desfăşura activităţi comerciale.
împotriva acestei sentinţe, considerate nelegală şi netemeinică, a declarat recurs Societatea „A.R.-U.E.”, susţinând, în esenţă, că hotărârea s-a dat cu încălcarea art. 304 pct. 9 C. pr. civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 35 şi 34 din Decretul nr. 31/1954, cu referire la art. 15-21 şi art. 26 din Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice şi că hotărârea se întemeiază pe o gravă greşeală de fapt, potrivit art. 304 pct. 11 C. pr. civ., decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, respectiv a procesului-verbal încheiat de F.P.S. la 26 octombrie 1998, atunci când se reţine că este fundamentată susţinerea că reclamanta, persoană juridică non-profit, nu are capacitatea de a dobândi acţiuni de la F.P.S., deoarece nu poate desfăşura acţiuni comerciale.
Recursul urmează a fi admis, pe considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că F.P.S. este o instituţie care se află în subordinea
Guvernului, realizând politica statului în sensul că se ocupă cu vânzarea de acţiuni, fapt ce constituie acte de comerţ; or, competenţa de a rezolva acte de comerţ revine Tribunalului Municipiului Bucureşti - secţia comercială şi nu secţiei de contencios administrativ, având în vedere prevederile art. 43 alin. 3 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, introdus prin Legea nr. 99/ 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, care stipulează expres că „litigiile privind contractele, convenţiile, protocoalele şi orice alte acte ori înţelegeri, încheiate de către instituţiile publice implicate în scopul de a pregăti, efectua sau finaliza procesul de privatizare a unor societăţi comerciale sau grupuri de societăţi comerciale sunt de competenţa secţiilor comerciale ale instanţelor judecătoreşti”.
Faţă de considerentele expuse, recursul urmează a fi admis, a se casa hotărârea atacată şi a se trimite cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti - secţia comercială.
| ← CONCURS. REFUZ DE A OMOLOGA REZULTATUL ŞI A RECUNOAŞTE... | COMPETENŢĂ materială, contract colectiv de muncă → |
|---|
