CSJ. Decizia nr. 1293/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1293
Dosar nr.2890/2002
Şedinţa publică din 28 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinţei civile nr.469/ CA-P din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare prin consilierul juridic D. A., lipsind intimatul reclamant B. R.
Procedura completă.
Consilierul juridic D.A. a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate în scris.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 28 octombrie 2002 la Curtea de Apel Oradea, Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare a declarat recurs împotriva sentinţei nr.469 din 23 septembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a reţinut pentru B. R., că beneficiază de Legea nr.189/2000, întrucât petentul s-a născut în perioada de strămutare a părinţilor invocând în acest sens „Precizările nr.1026/2002 ale Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări" care la pct.1.5 menţionează că „nu beneficiază de prevederile acestui act normativ, copii care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor".
Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa nr.469 din 23 septembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Oradea s-a admis acţiunea introdusă de reclamantul B. R. împotriva Casei Judeţeane de Pensii Satu Mare şi s-a anulat Hotărârea nr.2248 din 19 iunie 2002 emisă de pârâtă pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar a OG nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa a reţinut în mod corect că prin normele de aplicare a ordonanţei aprobate prin H. G. nr.127/2000 în art.2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate, cele expulzate, refugiate precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral.
Instanţa a apreciat că „şi copii născuţi în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi au acelaşi statut cu părinţii lor, respectiv şi ea a suferit persecuţii pe motive etnice pe toată perioada strămutării, refugiului şi care este cuprinsă între data naşterii şi data retrocedării pământului românesc".
Hotărârea atacată este legală şi temeinică iar recursul declarat va fi respins ca neînetemeiat.
Este de observat că Legea nr.189 din 2 noiembrie 2000, priveşte „aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri".
Rezultă deci că actul normativ are un caracter reparatoriu, faţă de persecuţia masivă aplicată din motive etnice în teritoriul românesc, trecut forţat Ungariei prin Dictatul de la Viena.
Nu se poate susţine, în mod artificial, că persoanele adulte au fost persecutate etnic, iar copiii născuţi de părinţii obligaţi a pleca din casele lor şi care au suferit privaţiuni, nu au fost persecutaţi etnic.
Cât priveşte aşa-numitele „precizări" invocate de Casa Judeţeană de Pensii, sunt în afara legii.
Astfel în art.74 din Legea nr.24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se prevede în capitalul VIII, sfera reglementării că „ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora".
Aşa fiind, se constată că aşa-numita „precizare" în sensul că Legea nr.189/2000 nu se aplică copiilor născuţi în refugiul părinţilor lor este în afara Legii nr.189/2000.
Hotărârea atacată fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinţei civile nr.469/ CA-P din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 125/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 934/2002. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
