CSJ. Decizia nr. 1490/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1490/2003
Dosar nr. 2211/2001
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Casa Centrală A.R., Cooperativa de Credit Banca D. Ploieşti, în reorganizare prin divizare totală, Cooperativa de Credit D. Ploieşti, Cooperativa de Credit D. Bucureşti, Cooperativa de Credit D. Braşov, Cooperativa de Credit D. Sighetul Marmaţiei, au formulat recurs împotriva hotărârii nr. 13 din 7 mai 2001 a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi obligarea Băncii Naţionale a României . la avizarea prealabilă a cooperativelor cuprinse în Anexa nr. 3 pct. 1, la hotărârea nr. 1 din 16 martie 2001 şi ale căror cereri de avizare prealabilă de constituire au fost respinse.
În motivarea cererii, recurentele au arătat că Banca Naţională a României le-a refuzat depunerea documentaţiei, care să ateste finalizarea proceselor de divizare demarate, inclusiv a bilanţului de divizare, deşi depunerea acestei documentaţii a fost acceptată altor cooperative, prevăzute în Anexa nr. 2 la hotărârea nr. 1/2001.
De asemenea, recurentele au susţinut că termenele stabilite de funcţionarii Băncii Naţionale a României, pentru depunerea documentelor, sunt contrare dispoziţiilor Normelor Băncii Naţionale a României nr. 7/2000, care stabilesc termenul maxim de depunere de 15 zile, înaintea intrării dosarului în analiza Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Referitor la transformarea cooperativelor de credit în bănci populare, în vederea autorizării în conformitate cu OUG nr. 97/2000, recurentele au arătat că procesul a fost blocat de disfuncţia legislativă creată prin OUG nr. 114/1999, care a blocat fuzionarea şi divizarea cooperativelor de credit în bănci populare, înfiinţate în baza Legii nr. 109/1996.
Prin cererea depusă la 23 ianuarie 2002, recurentele au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 23 alin. (2) din OUG nr. 97/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002, excepţie care a fost respinsă prin Decizia nr. 26 din 28 ianuarie 2003, pronunţată de Curtea Constituţională.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Casa Centrală A.R. şi cooperativele de credit afiliate, au înregistrat sub nr. 47849 din 18 decembrie 2000, la Banca Naţională a României, cererea colectivă de autorizare, în vederea obţinerii avizului prealabil de constituire şi reorganizare.
Conform art. 2461 din OUG nr. 97/2000, modificată şi completată prin OUG nr. 272/2000, recurentele aveau obligaţia să prezinte cel mai târziu, până la data de 23 februarie 2001, hotărârea adunării generale privind divizarea, bilanţurile de divizare şi înregistrarea cererii privind divizarea la instanţa judecătorească sau la Oficiul Registrului Comerţului.
Recurentele nu şi-au îndeplinit obligaţia de a depune bilanţurile de divizare, pe baza cărora Banca Naţională a României să verifice dacă entităţile rezultate din divizare înregistrează un nivel pozitiv al activului net.
Din procesele-verbale încheiate la 2 şi la 7 martie 2001 de către inspectorii Băncii Naţionale a Românieim rezultă că la datele respective nu existau bilanţuri de divizare.
Apărarea recurentelor că până la data de 23 februarie 2001 nu au avut posibilitatea să depună bilanţul de divizarem pentru că instanţa de judecată nu a soluţionat cererea de divizare, este nefondatăm pentru că cererea trebuia adresată Oficiului Registrului Comerţului, iar bilanţul contabil de divizare trebuia întocmit după hotărârea Adunării Generale a Membrilor Cooperatori.
Cum aceste documente obligatorii au fost prezentate de cooperativele prevăzute în Anexa nr. 2 a hotărârii nr.1 din 16 martie 2001 şi care au primit avizul prealabil, condiţionat însă de modificarea sau completarea documentaţiei depuse, recurentele au susţinut neîntemeiat că în soluţionarea cererii lor au fost impuse alte termene şi alte condiţii pentru avizarea prealabilă.
Cea de-a doua critică din recurs, privind termenele stabilite de funcţionarii Băncii Naţionale a României, pentru depunerea documentelor, urmează a fi respinsă, constatându-se că nu a fost invocată în procedura administrativ-jurisdicţională, iar în prezenta cauză, nu au fost dezvoltate motivele de fapt şi de drept pentru care termenele acordate determină nelegalitatea celor două hotărâri contestate.
Ultima apărare formulată în recurs cu privire la incidenţa mai multor acte normative în cursul procesului de tranformare a cooperativelor de credit în bănci populare va fi, de asemenea, respinsă, constatându-se că aspectele astfel invocate nu fac obiectul controlului judecătoresc, exercitat în condiţiile Legii nr. 29/1990.
În consecinţă, Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Centrală A.R. Bucureşti, Cooperativa de Credit B.D. Ploieşti, Cooperativa de Credit D. Ploieşti, Cooperativa Credit D. Bucureşti, Cooperativa de Credit D. Braşov şi Cooperativa de Credit D. Sighetul Marmaţiei, împotriva hotărârii nr. 13 din 7 mai 2001 a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, precum şi împotriva hotărârii nr. 1 din 16 martie 2001 a Băncii Naţionale a României, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 149/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1491/2003. Contencios → |
|---|
