CSJ. Decizia nr. 178/2003. Contencios. Recurs anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 178/2003
Dosar nr. 650/2002
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 27 martie 2001, reclamanta SC. A.I. SRL Craiova a solicitat anularea procesului-verbal nr. 3324 din 6 februarie 2001, încheiat de Administraţia Financiară Craiova.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în actul de control contestat a fost nelegal obligată să plătească la bugetul statului, o diferenţă de T.V.A., în sumă de 108.594.681 lei, cu majorări de întârziere, în sumă de 25.294.780 lei, pentru că administraţia pârâtă nu a analizat corect preţul de vînzare a produselor sale de export şi prevederile cuprinse la pct. 10.10 din HG nr. 401/2000, cu privire la modul de deducere a T.V.A.
Prin sentinţa nr. 843 din 5 decembrie 2001, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea, a anulat procesul-verbal nr. 3324 din 6 februarie 2001 şi a exonerat reclamanta de plata sumei de 133.889.561 lei, reprezentând T.V.A. şi majorări de întârziere aferente.
Hotărând astfel, instanţa a reţinut că pentru operaţiunile de export efectuate, reclamanta beneficiază de cota zero de T.V.A., conform pct. 9.4 din HG nr. 401/2000 şi că nu datorează sumele stabilite de organele de control.
Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
În primul motiv de casare, recurenta a susţinut că, fără temei, instanţa de fond a soluţionat cauza, fără a exista actul administrativ, respectiv Decizia serviciului de soluţionare a contestaţiilor.
Prin cel de-al doilea motiv de casare, recurenta a arătat că procesul-verbal de control a fost legal întocmit, deoarece T.V.A. deductibilă trebuia calculată în funcţie de costul de achiziţie al unui bun, care include preţul de cumpărare, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii, necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Recursul este întemeiat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 12 alin. (1) din OUG nr. 13/2001, aprobată prin Legea nr. 506/2001, deciziile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, precum şi deciziile Ministerului Finanţelor Publice, prin care se soluţionează contestaţiile împotriva măsurilor dispuse în actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă.
O asemenea decizie, ca act administrativ-jurisdicţional, nu a fost emisă cu privire la contestaţia formulată de societatea intimată, împotriva - nr. 3324 din 6 februarie 2001.
În atare situaţie, se constată că nu a fost finalizată procedura administrativ-jurisdicţională, reglementată ca procedură obligatorie prin OUG nr. 13/2001 şi deci, fondul pricinii a fost greşit dedus judecăţii pe calea acţiunii în anulare a procesului-verbal de control.
Instanţa de fond a apreciat eronat că a fost legal învestită, deşi, din actele dosarului rezultă că nu au fost parcurse toate căile de atac prevăzute în procedura prealabilă, şi pentru emiterea deciziilor în cadrul acestei proceduri, societatea intimată avea posibilitatea să solicite în justiţie, obligarea autorităţilor administrative competente, să se pronunţe asupra obiecţiunilor şi contestaţiei formulate.
În consecinţă, nefiind îndreptăţită procedura prealabilă prevăzută în legea specială cu o condiţie pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ, acţiunea în anulare formulată de intimata-reclamantă este inadmisibilă, astfel cum întemeiat s-a invocat în prezentul recurs.
Pentru considerentele expuse, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va respinge ca inadmisibili, acţiunea formulată de SC A.I. SRL.
Faţă de soluţia dată recursului pentru primul motiv de casare invocat, Curtea constată că nu se mai impune examinarea celui de al doilea motiv de recurs, care cuprinde critici formulate pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 843 din 5 decembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi, pe fond, respinge acţiunea, ca inadmisibilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1779/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1780/2003. Contencios → |
|---|
