CSJ. Decizia nr. 1804/2003. Contencios.. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1804/2003
Dosar nr. 2015/2002
Şedinţa publică din 14 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 811 din 29 iunie 2000, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta C.N. şi a obligat Consiliul Local al sectorului 1 Bucureşti să înainteze Prefecturii municipiului Bucureşti, propunerea de atribuire în proprietate şi documentaţia pentru terenurile situate în Bucureşti, sectorul 1, identificate cu suprafaţă, loturi şi vecinătăţi, în raportul de expertiză completat, efectuat de ing. P.D.
Recursul declarat împotriva acestei sentinţe de Consiliul Local al sectorului 1 a fost admis prin Decizia nr. 2209 din 6 iunie 2001, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ şi a fost modificată sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă pentru terenul în suprafaţă de 1.494 mp situat în Bucureşti.
La data de 7 martie 2002, Consiliul Local al sectorului 1 a formulat cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 811 din 29 iunie 2000, în baza dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., motivând că după rămânerea irevocabilă a acestei hotărâri, a descoperit înscrisuri doveditoare noi, care nu au fost înfăţişate în timpul judecăţii şi din care rezultă imposibilitatea de executare a măsurilor dispuse de instanţă.
Prin sentinţa civilă nr. 596 din 6 iunie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire şi a obligat revizuientul să plătească intimatei-reclamante, cheltuieli de judecată, în sumă de 500.000 lei.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., întrucât actele depuse în susţinerea cererii, nu au fost deţinute de partea potrivnică şi nu a existat o împrejurare mai presus de voinţa revizuientului, care să fi împiedicat prezentarea lor la data judecăţii.
Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, a declarat recurs revizuientul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
În primul motiv de casare, recurentul a susţinut că instanţa de fond a apreciat eronat ca nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., deşi a dovedit că a fost împiedicat să înfăţişeze înscrisurile noi dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. Invocând existenţa unei asemenea împrejurări, revizuientul a arătat că istoricul rolurilor fiscale pentru imobilele indicate în acţiunea intimatei-reclamante, nu a fost solicitat la judecata în fond a pricinii şi documentele în baza cărora s-au schimbat titularii de rol fiscal, s-au aflat la Direcţia de Taxe şi Impozite Locale a sectorului 1 şi nu au fost în posesia sa.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a susţinut că instanţa de fond a considerat greşit că a avut posibilitatea cunoaşterii înscrisurilor, pentru că au fost deţinute de o direcţie aflată în subordinea sa. Recurentul a învederat că Direcţia Taxe şi Impozite Locale este un serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, finanţat integral de la bugetul local al sectorului 1.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat judicios că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., dat fiind că revizuientul nu a dovedit data şi împrejurările concrete în care a descoperit înscrisurile noi, pe care şi-a întemeiat cererea de revizuire şi nici imposibilitatea prezentării lor, cu ocazia judecării fondului pricinii, datorită reţinerii lor de către partea potrivnică.
Atât în cererea de revizuire, cât şi în prezentul recurs, Consiliul Local al sectorului 1 a confirmat că înscrisurile respective s-au aflat în arhiva Direcţiei Taxe şi Impozite Locale, care, deşi are personalitate juridică, funcţionează ca serviciu public al unităţii administrativ-teritoriale, fiind înfiinţat şi organizat de către Consiliul Local, conform art. 87 din Legea nr. 215/2001.
În consecinţă, revizuientul a susţinut neîntemeiat că a fost împiedicat să depună aceste înscrisuri la judecarea cauzei, cu atât mai mult, cu cât i s-au solicitat de către instanţă, relaţii cu privire la imobilele în litigiu. Nedepunerea înscrisurilor deţinute de compartimentele de specialitate din subordinea autorităţii publice revizuiente, nu justifică admiterea cererii acestei autorităţi, de retractare a hotărârii judecătoreşti irevocabile, pe calea revizuirii, în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, constatând că potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge ca nefundat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Consiliul Local al sectorului 1 Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 596 din 6 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1803/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 1805/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.... → |
|---|
