CSJ. Decizia nr. 1874/2003. Contencios.. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1874/2003
Dosar nr. 2003/2002
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 27 aprilie 2002 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ sub nr. 803, reclamanta SC T.P.N. SRL Bucureşti a solicitat în, contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, anularea deciziei nr. 23 din 25 martie 2002, emisă în soluţionarea contestaţiei nr. 164 din 12 iulie 2001, formulată împotriva procesului-verbal de control nr. 350181 din 28 iunie 2002, încheiat de Administraţia Finanţelor Publice a sectorului 1, în ce priveşte stabilirea debitului de 1.182.473.178 lei, cu titlu impozit pe profit şi majorări de întârziere în valoare de 971.992.952 lei.
În motivarea acţiunii, s-a precizat de către reclamantă că are ca obiect principal de activitate, producţia şi comercializarea de ziare, fiind editorul cotidianului Naţional, şi că în cadrul contractelor de distribuţie încheiate cu societăţile specializate le acordă un drept de retur într-o cotă procentuală din livrare, faţă de imposibilitatea antestabilirii cu exactitate a tirajului conform cerinţelor cititorilor.
S-a mai arătat în acest sens că în registre se operează venitul aferent la preţul de vânzare, iar în situaţia existenţei unor ziare nevândute îşi diminuează veniturile în mod corespunzător prin înregistrarea unor cheltuieli de aceeaşi valoare.
În drept, reclamantul a susţinut că OG nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare, statuează principiul deductibilităţii cheltuielilor care sunt aferente obţinerii unor venituri, menţionând că nu există nici o dispoziţie legală care să califice ca nedeductibile cheltuielile cu returul de ziare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 696 pronunţată la 26 iunie 2002, a respins acţiunea reclamantei SC T.P.N. SRL, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în perioada supusă controlului, respectiv decembrie 1997 – martie 2001, cu privire la impozitul pe profit, erau incidente dispoziţiile OG nr. 70/1994, republicată în 1997, normă fiscală de strictă aplicare şi care, la art. 4 alin. (2), a instituit două condiţii alternative pentru stabilirea caracterului deductibil al cheltuielilor, acelea de a fi aferente realizării veniturilor şi de a fi recunoscute expres de normele legale.
Referitor la OG nr. 47/1999, instanţa a reţinut că şi aceasta cuprinde prevederi care stabilesc că cheltuielile cu hârtia de ziar şi serviciile de tipografie, aferente publicaţiilor ce apar zilnic nevândute, nu sunt deductibile.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs reclamanta SC T.P.N. SRL, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acesteia.
Criticile formulate de recurentă se referă la faptul că a demonstrat că a înregistrat în contabilitate, cu respectarea dispoziţiilor legale, toate veniturile obţinute din vânzarea întregului tiraj de ziare, inclusiv veniturile aferente ziarelor returnate şi totodată şi inaplicabilitatea în speţă a art. 4 lit. c) din OG nr. 70/1994.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor dosarului, Curtea urmează să constate că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, este legală şi temeinică.
Rezultă că recurenta, prin motivele de recurs, redă o altă situaţie de fapt, contrară celei susţinută în faza administrativă şi în faţa instanţei, aceea că publicaţiile returnate de către distribuitori au fost, însă, vândute prin contracte în regim de comision şi că în atare situaţie nu sunt aplicabile în speţă art. 4 lit. c) din OG nr. 70/1994.
Dincolo de neconcordanţa dintre acţiunea prin care a fost învestită instanţa şi motivele de recurs şi care presupun o altă reglementare juridică legată de contractul de comision, Curtea constată că potrivit art. 4 alin. (2) din OG nr. 70/1994, cheltuielile cu hârtia de ziar şi serviciile de tipografie aferente publicaţiilor ce apar zilnic, nevândute, nu sunt deductibile la calculul impozitelor pe profit.
Reiese că prin actul normativ enunţat s-au instituit reguli de strictă aplicare şi fără nici o altă interpretare, astfel că diminuarea veniturilor din vânzarea publicaţiilor cotidiene cu sumele neîncasate datorită retururilor, echivalează practic cu nevânzarea acestor publicaţii.
Cum instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a legii, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC T.P.N. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 696 din 26 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1872/2003. Contencios. Refuz eliberare... | CSJ. Decizia nr. 1875/2003. Contencios. Refuz comunicare date si... → |
|---|
