CSJ. Decizia nr. 1875/2003. Contencios. Refuz comunicare date si acte solicitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1875/2003
Dosar nr. 2007/2002
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
B.D. în contradictoriu cu Prefectura judeţului Constanţa şi Prefectul judeţului Constanţa, a solicitat obligarea acestora să-i pună la dispoziţie anexele 2-20 din Legea nr. 18/1991 şi planul cadastral conform art. 38-39 din acelaşi act normativ.
Reclamantul a arătat că, în calitatea sa de revoluţionar, are dreptul la acordarea unei suprafeţe de teren în extravilan conform Legii nr. 42/1990, motiv pentru care a solicitat pârâţilor să-i comunice situaţia terenurilor disponibile, pentru a putea opta în vederea realizării dreptului său legal.
Pârâţii au refuzat să-i comunice datele solicitate, susţinând că dispoziţiile legale invocate nu prevăd în sarcina lor obligaţia de a le furniza date cu privire la terenurile disponibile.
Prin sentinţa nr. 444/3 mai 2000, Curtea de apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins ca nefondată acţiunea, reţinând că refuzul pârâţilor nu l-a vătămat pe reclamant în drepturile sale conform art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 689/19 februarie 2001, a admis recursul declarat de B.D. şi a casat sentinţa cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinând că reclamantul a fost vătămat într-un drept legitim prin refuzul pârâţilor, atâta vreme cât acesta, pentru a-şi putea realiza un drept recunoscut de lege era necesar să fie informat cu privire la unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află terenuri agricole disponibile, pentru formularea cererii de atribuire.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 401 din 15 aprilie 2002, a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să comunice reclamantului, înscrisurile şi relaţiile solicitate prin cererea înregistrată cu nr. 207/1/6 martie 2000 la Prefectura judeţului Constanţa, reţinând îndeplinirea condiţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, Prefectura judeţului Constanţa a declarat recurs, susţinând că atât Prefectura, cât şi prefectul nu au calitate procesuală pasivă, că acţiunea este inadmisibilă întrucât relaţiile solicitate pot fi luate doar de la comisiile locale de fond funciar, comisia judeţeană validează doar propunerile comisiilor locale de Lege 18/1991, că nu se cunoaşte suprafaţa de teren disponibilă. De altfel, reclamantul conform chitanţelor a acţionat în judecată diferite primării din judeţ.
Recursul este nefondat.
Prefectura are ca organ, ce se ocupă cu rezolvarea problemelor aplicării Legii nr. 18/1991 – Comisia judeţeană de aplicare a dispoziţiilor legii fondului funciar – preşedintele acesteia fiind prefectul.
În condiţiile date nu se poate reţine că pârâţii nu au calitate procesuală pasivă.
Reclamantul-intimat B.D. este posesor al Certificatului de revoluţionar nr. 2309 din 9 ianuarie 1992 şi are dreptul conform art. 8 lit. t) din Legea nr. 42/1990, republicată, la acordarea unei suprafeţe de teren în condiţiile Legii nr. 18/1991.
Astfel, conform art. 14 alin. ultim din Legea nr. 18/1991, ca revoluţionar are dreptul să i se atribuie în proprietate o suprafaţă de 10.000 mp. în echivalent arabil, în extravilan.
Iniţial reclamantul s-a adresat Sectorului Agricol Ilfov şi cum aici nu au mai existat terenuri agricole disponibile după aplicarea Legi nr. 18/1991, a cerut relaţii organelor administrative din judeţul Constanţa (pârâţilor), pentru a-i comunica suprafeţele de teren disponibile, în vederea realizării dreptului său legal.
Îndrumarea de a proceda astfel a fost dată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prin adresa nr. 18/431 din 18 februarie 2000.
Prin refuzul pârâţilor de a răspunde la cele solicitate de reclamant se aduce atingere unui drept legitim al acestuia, astfel că fiind întrunite cerinţele art. 1 din Legea nr. 29/1990, în mod legal instanţa a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să-i comunice înscrisurile şi relaţiile solicitate prin cererea înregistrată cu nr. 207/1/6 martie 2000 la Prefectura judeţului Constanţa.
În consecinţă, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Prefectura judeţului Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 401 din 15 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1874/2003. Contencios.. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1876/2003. Contencios.. Recurs → |
|---|
