CSJ. Decizia nr. 1886/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1886/2003
Dosar nr. 251/2003
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 octombrie 2002 sub nr. 547 la Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ, reclamantul F.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, modificarea datei de 1 iunie 2000, de la care i s-a acordat indemnizaţia lunată prevăzută de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu data de 1 aprilie 2001.
În motivarea acţiunii, s-a precizat de către reclamant că a depus cererea pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege pentru refugiaţi, la data de 26 martie 2001, astfel că beneficiază de prevederile legale de la data 1 aprilie 2001, şi nu de la 1 iunie 2002, cum a stabilit pârâta.
Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 547, pronunţată la 28 noiembrie 2002, a admis acţiunea formulată de reclamantul F.M. şi în consecinţă, a dispus anularea parţială a hotărârii nr. 599 din 20 iunie 2002, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi a obligat-o pe aceasta să-i acorde drepturile băneşti cuvenite, începând cu 1 aprilie 2001.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a depus cererea de a i se acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, la data de 26 martie 2001, pe care Casa Judeţeană, printr-o interpretare restrictivă, a respins-o.
Ulterior, după intrarea în vigoare a HG nr. 127/2002, reclamantul a formulat o altă cerere, fiind soluţionată prin hotărârea nr. 599/2002, care i-a recunoscut drepturile începând cu luna următoare formulării celei de-a doua cereri.
Cererea a fost apreciată ca fiind întemeiată, reclamantul beneficiind de indemnizaţie, ca persoană refugiată, în baza Legii nr. 189/2000, şi nu în temeiul Normelor de aplicare a OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs pârâta Casa judeţeană de Pensii Cluj.
În motivarea recursului, s-a susţinut că pentru perioada anterioară, 1aprilie 2001 – 1 iunie 2002, există autoritate de lucru judecat (sentinţa Tribunalului Cluj nr. 1749/2001), care a menţinut Hotărârea Direcţiei Generale de Muncă şi Solidaritate Socială Cluj, din 2001, act ce nu a fost anulat, dimpotrivă, confirmat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
S-a mai arătat că deşi a fost invocată o atare excepţie, prin întâmpinarea depusă la dosar, instanţa de fond nu a analizat-o.
Curtea, analizând recursul, urmează să constate că art. 137 alin. (1) C. proc. civ., obligă instanţa să se pronunţe, înainte de a intra în fondul dezbaterilor, asupra excepţiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Rezultă, într-adevăr, că o atare excepţie nu a fost pusă în discuţia părţilor, motiv pentru care, Curtea, admiţând recursul, va casa sentinţa cu trimitere spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 547 din 28 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată cu trimitere spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1883/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1887/2003. Contencios. La declinarea de... → |
|---|
