CSJ. Decizia nr. 1892/2003. Contencios. Anulare ordin M.L.P.T.L. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1892/2003
Dosar nr. 2002/2002
Şedinţa publică din 20 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 18 aprilie 2002, reclamanta SC A.P. SRL Bucureşti a solicitat anularea Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, nr. 1842 din 4 decembrie 2001 (M. Of. nr. 58/28.01.2002).
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că mai multe din dispoziţiile ordinului încalcă vădit legislaţia generală şi specifică în vigoare şi că prin aplicarea lor ar urma să fie vătămată în drepturile sale recunoscute de lege.
Prin sentinţa civilă nr. 651/2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, acţiunea a fost respinsă, reţinându-se că reclamanta şi intervenientele nu au un drept vătămat conform art. 1din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că Protocolul depus la dosar de pârât, se referă numai la art. 16 lit. c) şi art. 17 şi Anexele 7 şi 9 din Ordin, iar susţinerea pârâtului, în sensul că ordinul nu se aplică, nu este relevantă.
Verificând cauza în funcţie de motivele de recurs formulate în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recuresul nu este fondat, sentinţa fiind legală şi temeinică.
Ordinul nr. 1842/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, nu a fost pus în aplicare, astfel încât reclamantei-recurente nu i s-a încălcat vreun drept prevăzut de lege, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Pentru neaplicarea Normelor s-a încheiat un Protocol între M.L.P.T.L., reprezentat de Autoritatea Rutieră Română şi Uniunea Societăţilor de Expediţii din România, referitor la Licenţa de execuţie pentru activităţile conexe transporturilor, art. 16 lit. c) şi e), art. 17 şi Anexele nr. 7 şi 9. Ulterior, Ordinul contestat a fost modificat şi completat, ţinându-se cont de observaţiile formulate de Uniunea Societăţilor de Expediţii din România, prin Ordinul nr. 1187/2002.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefundat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică, în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC A.P. SRL, împotriva sentinţei civile nr. 651 din 19 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1891/2003. Contencios. Recurs anulare decizie... | CSJ. Decizia nr. 1893/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.... → |
---|