CSJ. Decizia nr. 1929/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1929/2003
Dosar nr. 363/2003
Şedinţa publică din 20 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 22 octombrie 2002, reclamanta B.E. a contestat Decizia nr. 0059 din 5 septembrie 2002 a Casei Judeţene de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale a judeţului Botoşani şi a solicitat obligarea acestei autorităţi să-i recunoască calitatea de refugiată, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000 şi să-i acorde drepturile prevăzute de art. 1 lit. j) din această lege.
În motivarea cererii, a arătat că în luna martie 1944 a fost obligată să-şi părăsească domiciliul din comuna Balotina, judeţul Bălţi – Basarabia, împreună cu cei doi copii şi să vină în Regatul României, deoarece riscau să fie deportaţi în Siberia.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 177 din 19 decembrie 2002, a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că petenta nu a făcut dovada afirmaţiilor din acţiune şi nu a înţeles să indice numele unor martori care cunosc situaţia reală în care a fost obligată să părăsească teritoriul Basarabiei, în anul 1944.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut că a fost nevoită să se refugieze din Basarabia, în anul 1944, aşa cum a susţinut în acţiunea introductivă şi a anexat recursului, declaraţiile a doi martori, R.N. şi P.G., care confirmă această împrejurare.
Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
În cauză, prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada că D.G., soţul reclamantei, a fost grefier la Judecătoria Glodeni până la 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovietici, iar în 1941 a fost deportat în Siberia.
Totodată, declaraţiile martorilor R.N. şi P.G. susţin afirmaţiile reclamantei. potrivit cărora a fost nevoită să se refugieze din Basarabia.
Având în vedere situaţia de fapt şi în spiritul dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Instanţa de fond va avea în vedere noile declaraţii anexate la dosarul cauzei şi pentru a pronunţa o hotărâre legală şi temeinică, va putea ordona completarea probatoriilor în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.E., împotriva sentinţei nr. 177 din 19 decembrie 2002 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 495/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 557/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
