CSJ. Decizia nr. 1932/2003. Contencios.. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1932/2003
Dosar nr. 1923/2002
Şedinţa publică din 20 mai 2003
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 februarie 2001, reclamanta SC U.T. SA Braşov a chemat în judecată Direcţia Controlului Fiscal Braşov şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Braşov, solicitând anularea actelor de control financiar.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin procesul-verbal nr. 2742 din 22 decembrie 2000, s-au stabilit în sarcina sa obligaţii bugetare în valoare de 382.418.615 lei, reprezentând impozit suplimentar aferent stimulentelor din profit, acordate salariaţilor în perioada mai 1996 - martie 1997, în valoare de 209.102.964 lei şi majorări de întârziere aferente, în valoare de 173.315.681 lei.
Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa civilă nr. 77/F din 23 aprilie 2002, a respins acţiunea ca nefondată.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta SC U.T. SA Braşov.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 1069 din 19 martie 2002, a anulat recursul ca insuficient timbrat.
Împotriva acestei decizii, SC U.T. SA a formulat contestaţie în anulare, susţinând că în mod greşit s-a apreciat timbrajul la 150.000 lei, taxa de 30.000 lei fiind suficientă pentru astfel de acţiune.
Se mai arată că instanţa a omis să cerceteze motivul de casare privind excepţia lipsei competenţei materiale a curţii de apel, de a soluţiona procesul.
Ultima critică se referă la aplicabilitatea, în speţă, a pct. 5 din art. 20 din Legea nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată prin OG nr. 34/2001, instanţa putea să dispună în dispozitiv obligarea sa la diferenţa taxei de timbru, iar dispozitivul hotărârii ar fi putut constitui titlu executor.
Contestaţia în anulare este nefondată pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârea instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale.
Obiectul acţiunii introduse la curtea de apel, îl constituie contestarea obligaţiilor bugetare, în sumă totală de 382.418.645 lei.
Fiind o acţiune evaluabilă în bani potrivit dispoziţiilor legale în anulare, recursul declarat la Curtea Supremă de Justiţie trebuie timbrat cu suma de 150.000 lei.
Întrucât contestatoarea recurentă a timbrat numai cu 50.000 lei, deşi a fost citată cu menţiunea de a depune diferenţa de 100.000 lei şi nu s-a conformat, în mod corect instanţa a anulat recursul ca insuficient timbrat.
Cât priveşte susţinerea că instanţa a omis să cerceteze motivul de casare privind necompetenţa materială a curţii de apel şi acesta nu poate fi reţinut, întrucât recursul a fost anulat ca insuficient timbrat, situaţie în care instanţa nu a mai intrat în fondul pricinii.
Ultima critică este, de asemenea, nefondată; potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul este nul, dacă nu este timbrat.
Aşa fiind, contestaţia în anulare se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de SC U.T. SA Braşov, împotriva deciziei nr. 1069 din 19 martie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 69/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1933/2003. Contencios. Anulare partiala a... → |
|---|
