CSJ. Decizia nr. 1936/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1936/2003
Dosar nr. 2467/2002
Şedinţa publică din 20 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin actul de sesizare nr. 9398/72D din 26 octombrie 2001, Procurorul financiar a solicitat Colegiului jurisdicţonal Braşov, obligarea Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene Braşov, la plata sumei de 1.902.679.960 lei, din care 1.000.990.104 lei, majorări de întârziere, către bugetul statului, reprezentând contribuţia angajatorului la Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul asigurărilor sociale de sănătate şi Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, pentru drepturile salariale realizate de agenţii vamali, ca urmare a prestaţiilor vamale încasate de birourile vamale din structura Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene Braşov, în condiţiile art. 1 lit. e) din OG nr. 17/1998.
Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi a României, prin sentinţa nr. 11 din 4 martie 2002, pronunţată în dosarul nr. 6/2002, a admis în întregime actul de sesizare şi a obligat Direcţia Generală a Vămilor, pentru Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Braşov, să vireze suma de 638.201.117 lei reprezentând contribuţia la Fondul asigurărilor sociale de stat, cu majorări de întârziere în sumă de 830.511.720 lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma de 152.795.802 lei, contribuţia la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, cu majorări de întârziere în sumă de 97.382.662 lei către C.N.A.S. Bucureşti, respectiv suma de 110.692.937 lei reprezentând contribuţia la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, cu majorări de întârziere, în sumă de 73.095.722 lei către A.N.O.F.P.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs jurisdicţional Direcţia Generală a Vămilor, susţinând că veniturile, în sensul dispoziţiilor OG nr. 17/1998, nu includ salariul brut, deoarece nu sunt considerate sporuri la salariul de bază, nu sunt plătite din credite bugetare deschise şi repartizate cu această destinaţie; că orele prestate de agentul vamal sunt remunerate din fondurile agentului economic, şi nu din cele proprii şi nici nu reprezintă un adaos la salariul plătit din fondul de salarii al instituţiei.
Pe cale din consecinţă nu sunt datorate contribuţiile la Fondul de şomaj, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Prin Decizia nr. 321/2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, a fost respins recursul jurisdicţional declarat de Direcţia Generală a Vămilor, reţinându-se că sentinţa este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen Direcţia Generală a Vămilor, reinterând motivarea recursului jurisdicţional.
Verificând cauza în funcţie de motivele de recurs formulate, Curtea constată că Decizia atacată este legală şi temeinică.
Potrivit pct. b alin. (1) din Cap. I al Precizărilor privind aplicarea Legii nr. 49/1992, în vigoare în perioada controlată, 1 septembrie 1998 – 30 iunie 2000, contribuţia asupra asigurărilor sociale de stat se datorează de persoanele juridice şi fizice asupra câştigului brut realizat de salariaţii acestora, încadraţi cu contract de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, indiferent de forma de salarizare utilizată şi de forma de proprietate.
Legea nr. 19/2000 prevede la art. 24 alin. (1) că „baza de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute realizate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. VI."
Atât Legea nr. 59/1992, cât şi Legea nr. 19/2000, fac vorbire de „câştig brut realizat" şi de „fond total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi", ca reper în calcularea contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator.
Veniturile obţinute de la declaranţii vamali, care solicită depunerea declaraţiei vamale în detaliu, în afara zilelor şi orelor de lucru, reprezentând dublul salariului tarifar orar cuvenit agentului vamal, reprezintă tot venituri de natură salarială, şi faţă de dispoziţiile imperative ale legii nu pot fi exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale.
Faptul că aceste sume sunt gestionate de Direcţia Generală a Vămilor în regim extrabugetar, nu exonerează recurenta de la plata contribuţiei de asigurări sociale.
În privinţa contribuţiei la asigurări sociale de sănătate, Legea nr. 145/1997, Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2288/1997, Ordinul C.N.A.S. nr. 74/2000 şi Norma C.N.A.S. din 19 martie 1999, fac referire tot la fondul de salarii ca bază de calcul a acestei contribuţii. Potrivit acestor reglementări, prin fond de salarii asupra căruia se calculează contribuţia de asigurări de sănătate, se înţelege suma veniturilor în bani sau în natură obţinute de o persoană fizică pentru munca presată în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile, indiferent de perioada la care se referă.
Rezultă că şi drepturile băneşti realizate şi primite de angajaţii prestatori de servicii, în sensul dispoziţiilor art. 1 lit. e) din OG nr. 17/1998, intră în sfera veniturilor obţinute, în raport cu care se calculează contribuţia de asigurări de sănătate.
Referitor la contribuţia datorată Fondului pentru plata ajutorului de şomaj de către recurentă, art. 22 din Legea nr. 1/1991, republicată, stabileşte că procentul de 5% se aplică asupra fondului de salarii, realizat lunar în valoare brută. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile Legii nr. 145/1998.
Faţă de dispoziţiile legale menţionate, rezultă că recurenta datora contribuţia de 5% la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, având ca bază de calcul fondul de salarii realizat lunar, în valoare brută.
Pentru considerentele expuse recursul va fi respins ca nefondat.
Precizările recurentei în sensul că M.M.S.S. şi C.N.A.S. s-au exprimat în sensul că Direcţia Generală a Vămilor nu are obligaţia plăţii contribuţiilor la Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul asigurărilor de sănătate şi Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, în ce priveşte sumele supuse discuţiei, nu sunt relevante şi nu pot influenţa soluţionarea pricinii, fiind neconforme cu legea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Vămilor, împotriva deciziei nr. 321 din 18 iunie 2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1935/2003. Contencios. Anulare ordin M.E.C.si... | CSJ. Decizia nr. 814/2003. Contencios → |
|---|
