CSJ. Decizia nr. 194/2003. Contencios. La revizuire (refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 194/2003
Dosar nr. 1864/2002
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Cu cererea înregistrată la 18 aprilie 2002, revizuienta G.E. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 518 din 12 decembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuienta a susţinut că, după pronunţarea hotărârii, prin HG nr. 127/2002 a fost definit termenul de strămutat, prevăzut în art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în sensul că din categoria acestor persoane fac parte, şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins cererea de revizuire, prin sentinţa civilă nr. 170 din 21 mai 2002, cu motivarea că HG nr. 127/2002, nu poate constitui înscris doveditor, în sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., chiar dacă prin acest act normativ, emis după pronunţarea hotărârii, se confirmă o situaţie fundamental deosebită de aceea care a fost reţinută de instanţă, ca determinantă în darea soluţiei.
Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal a declarat recurs revizuienta, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală şi netemeinică.
Recurenta a susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit actele dosarului, din care rezultă că în perioada 1940 – 1945, a fost persecutată din motive etnice, având calitatea de persoană strămutată, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Totodată, recurenta a arătat că a îndeplinit cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., depunând ca act nou, adresa nr. 1026/2903/2002, prin care Comisia Naţională de Pensii a recomandat revizuirea hotărârilor judecătoreşti, de respingere a cererilor formulate în baza Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit judicios că cererea revizuentei nu corespunde dispoziţiilor art. 322 pct. C. proc. civ., întrucât înscrisurile noi, invocate ca temei de revizuire, nu au existat la data pronunţării hotărârii, a cărei revizuire s-a cerut şi nici nu au fost reţinute de partea potrivnică sau nu au fost înfăţişate în cursul judecăţii, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Concluzia instanţei de fond este corectă, atât în privinţa HG nr. 127/2002, cât şi în privinţa adresei nr. 1026/2903/2002, acte invocate de revizuentă, ca înscrisuri doveditoare ale unei împrejurări esenţiale în soluţionarea cauzei.
În consecinţă, soluţia de respingere a cererii de revizuire, este legală şi temeinică şi nefiind motive de casare a hotărîrii atacate, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat de G.E.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.E., împotriva sentinţei civile nr. 170 din 21 mai 2002, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1939/2003. Contencios. Anulare act... | CSJ. Decizia nr. 1940/2003. Contencios. Recurs anulare act... → |
|---|
