CSJ. Decizia nr. 1942/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1942/2003
Dosar nr. 2381/2002
Şedinţa publică din 21 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 306 din 14 iunie 2002, secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a respins recursul jurisdicţional declarat de Biroul Vamal Zalău prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj împotriva sentinţei nr. 36 din 6 decembrie 2001 a aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa Curţii de Conturi a reţinut că prin Decizia nr. 202/25 septembrie 2001 Preşedintele Secţiei de Control Ulterior a dispus în baza art. 94 şi 95 din Legea nr. 94/1992, aplicarea unor măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă a Biroului Vamal Zalău privind modul de calcul, înregistrare, urmărire şi încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2000.
Susţinerea recurentului privind necompetenţa Curţii de Conturi de a verifica problemele privind aplicarea legislaţiei vamale, această atribuţie aparţinând numai autorităţii vamale prin organele de specialitate, a fost înlăturată ca neavând suport legal.
Astfel, controlul Curţii de Conturi s-a făcut conform art. 16, 17, 18 şi 93 din lege, constatând că Biroul Vamal Zalău nu şi-a respectat obligaţiile prevăzute de lege şi a decis în scopul înlăturării neregulilor privind activitatea financiar-contabilă verificată, luarea de măsuri corespunzătoare de înregistrare şi evidenţiere a unor debite pentru a fi urmărite legal.
Măsurile decise urmăresc intrarea în legalitate prin înregistrarea şi recuperarea facilităţilor acordate nelegal, termenele stabilite neînsemnând limitarea termenului de 5 ani de acordare a liberului la vamă, pus la dispoziţia autorităţii vamale.
Împotriva deciziei nr. 306/14 iunie 2002 a declarat recurs Biroul Vamal Zalău prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, recurentul a învederat că organele de control ale Curţii de Conturi şi-au depăşit competenţa, întrucât, potrivit reglementărilor legale cu specific vamal, singura în măsură să organizeze, să îndrume, să coordoneze, să controleze, să urmărească şi să supravegheze respectarea legislaţiei vamale este autoritatea vamală prin organele sale specializate.
De asemenea, s-a arătat că Legea nr. 141/1997 dă posibilitatea autorităţii vamale să exercite controlul vamal al operaţiunilor într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă.
În raport de prevederile Codului vamal nu pot fi impuse autorităţii vamale termene pentru verificarea activităţii unor societăţi comerciale care au beneficiat de facilităţi vamale, altfel controlul vamal ulterior nu şi-ar mai găsi justificare.
Întrucât legea specială primează, a susţinut recurentul, controlul Curţii de Conturi desfăşurat la Biroul Vamal Zalău trebuia să se limiteze la operaţiunile vamale pentru care termenul de control ulterior era expirat.
Pentru celelalte operaţiuni, faţă de dispoziţiile art. 61 C. vam., numai autoritatea vamală are dreptul de a efectua controlul ulterior, în termen de 5 ani de la acordarea liberului de vamă.
Examinând cauza în raport de motivele invocate, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Curtea nu poate primi susţinerea recurentului în sensul că organele de control financiar ale Curţii de Conturi s-au pronunţat cu încălcarea normelor legale care reglementează competenţa lor, întrucât activitatea desfăşurată de autorităţile vamale nu ar putea fi cenzurată potrivit Legii nr. 94/1992 în termenul de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, în care se poate exercita controlul vamal ulterior.
Veniturile financiare constând în drepturi vamale - taxe vamale şi T.V.A.- sunt considerate venituri publice ale bugetului de stat şi sunt supuse regimului juridic special aplicabil acestor venituri.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 94/1992, republicată, Curtea de Conturi îşi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
În art. 17 lit. a) din acelaşi act normativ, se prevede dreptul Curţii de Conturi de a controla formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. Aşadar, Legea nr. 94/1992 reglementează acest drept de control, distinct de controlul exercitat de organele de specialitate ale autorităţii vamale, potrivit Codului vamal.
Aşadar, instanţele Curţii de Conturi au reţinut în mod justificat că Secţia de Control Ulterior, verificând modul de evidenţiere, urmărire şi încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2000 de către Biroul Vamal Zalău, a acţionat potrivit competenţelor sale prevăzute de lege.
Cât priveşte legalitatea constatărilor şi măsurilor propuse de controlorii financiari, recurentul nu a formulat critici concrete, referindu-se la încălcarea cadrului legislativ al competenţelor organelor Curţii de Conturi.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Biroul Vamal Zalău prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj împotriva deciziei nr. 306 din 14 iunie 2002 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2003.
| ← CSJ. Obligarea Inspectoratului Şcolar la repartizarea pe postul... | CSJ. Suspendare aviz Oficiul Concurenţei. Decizia nr. 982/2003.... → |
|---|
