CSJ. Decizia nr. 1977/2003. Contencios. Refuz recalculare obligatii vamale achitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1977/2003
Dosar nr. 1998/2002
Şedinţa publică din 22 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 10 septembrie 2001 sub nr. 763/CA/2001 la Tribunalul Bucureşti, reclamanta SC W.S. SRL Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad – Biroul Vamal de Control şi Vămuire la Frontiera Curtici, obligarea pârâtei la recalcularea obligaţiilor vamale achitate de reclamantă, având în vedere refuzul de a proceda la reanalizarea obligaţiilor vamale.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în mod nejustificat, Biroul Vamal a ignorat preţul efectiv plătit de reclamantă pentru marfa importată în cursul anului 2000 şi nu a procedat la recalcularea obligaţiilor vamale ce reveneau reclamantei. Reclamanta a arătat că înţelege să se judece în calitate de pârâtă cu Direcţia Generală a Vămilor.
Prin sentinţa civilă nr. 410/F din 15 noiembrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, s-a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei, invocată de către pârâtă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
În urma declinării cauzei, înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul că solicită obligarea autorităţii vamale, şi la restituirea diferenţelor rezultate în urma recalculării sau respectiv, la compensarea sumelor rezultate, cu sumele de plătit de către reclamantă, pentru importurile ce le va efectua în viitor, în măsura în care restituirea nu este posibilă, aceasta, ca o consecinţă a recalculării obligaţiilor vamale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 569 din 30 mai 2002, a respins ca neîntemeiate excepţia inadmisibilităţii acţiunii precizate şi excepţia tardivităţii acţiunii. A respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC W.S. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Vămilor, astfel cum a fost precizată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că acţiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr.2 9/1990, nefiind îndeplinite condiţiile unui refuz nejustificat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamanta SC W.S. SRL Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă că: deşi prin sentinţa atacată s-a reţinut inexistenţa termenului legal pentru acţiunea formulată, totuşi instanţa apreciază ca justificat refuzul autorităţii vamale de a soluţiona cererea, întrucât nu s-a solicitat anularea declaraţiilor vamale de import; că reclamanta a solicitat rectificarea declaraţiei vamale, iar instanţa trebuia să solicite depunerea în dosarul cauzei, a tuturor documentelor, pentru stabilirea valorii reale a tranzacţiei.
Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, prevede în art. 61 alin. (3); „când controlul vamal ulterior constată că s-au încălcat reglementările vamale aplicabile, datorită unor date cuprinse în declaraţia vamală, autoritatea vamală, după determinarea taxelor vamale cuvenite, ia măsuri de încasare, respectiv de restituire a acestora".
Reglementările vamale nu prevăd dreptul importatorului să modifice valoarea în vamă a mărfurilor, după ce la data efectuării importului a declarat o anumită valoare a acestora şi i-au fost acceptate declaraţiile vamale de import.
În cauză, nu se reţine încălcarea unor reglementări vamale aplicabile, aşa cum prevede art. 61 alin. (3) C. vam.
Faţă de prevederile art. 61 alin. (7) din Legea nr. 141/1997, potrivit cărora declaraţia vamală în detaliu şi actele constatatoare încheiate de autoritatea vamală, constituie titlu executoriu pentru urmărirea şi încasarea drepturilor de import şi export, recalcularea drepturilor de import achitate şi respectiv, restituirea unei părţi a acestor drepturi de import, nu este posibilă decât în urma unei eventuale anulări în parte a declaraţiilor vamale de import, ceea ce reclamanta nu a solicitat.
Aşa fiind, recursul declarat de reclamantă este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, instanţa făcând o apreciere corectă a probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC W.S. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 569 din 30 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1976/2003. Contencios. Anulare decizie MFP si... | CSJ. Decizia nr. 198/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
