CSJ. Decizia nr. 204/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 204/2003
Dosar nr. 2953/2002
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Bistriţa Năsăud sub nr. 2981 din 24 iunie 2002, contestatoarea R.A. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 103 din 31 mai 2002 ,emisă de Spitalul Orăşenesc Năsăud, prin care a fost obligată la restituirea sumei de 3.063.253 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în perioada 1 iunie 2001 – 30 aprilie 2002. Totodată, contestatoarea a mai solicitat obligarea intimatului, la restituirea sumelor reţinute şi la plata cheltuielilor de judecată, precum şi suspendarea executării deciziei de imputare contestate.
În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că la emiterea deciziei de imputare, intimatul Spitalul Orăşenesc Năsăud ar fi avut în vedere un act de control al Camerei de Conturi Bistriţa Năsăud, în care s-a reţinut că acesta a acordat creşteri salariale pentru personalul propriu, cu încălcarea prevederilor OUG nr. 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar şi a prevederilor OUG nr. 42/2001, privind creşteri salariale ce se vor acorda în anul 2001, personalului din sectorul bugetar.
Contestatoarea a susţinut că imputaţia făcută în sarcina sa, este nelegală şi netemeinică, întraucât drepturile sale salariale au fost stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 2, 4 şi Anexei nr. 41 din OUG nr. 24/2000, intimatul fiind obligat să-i asigure un salariu de bază, în limitele stabilite prin Anexa nr. 41 din ordonanţă. În ceea ce priveşte majorarea salarială de 14%, care i-a fost acordată începând cu luna iunie 2001, contestatoarea a arătat că aceasta este în limitele majorărilor salariale prevăzute de OUG nr. 42/2001, prevederile ordonanţei fiindu-i aplicate mai târziu, respectiv în luna iunie, în loc de luna martie 2001.
Instanţa sesizată, Tribunalul Bistriţa Năsăud, prin sentinţa civilă nr. 373/F/2002 din 6 septembrie 2002, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Colegiului jurisdicţional de pe lângă Camera de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud.
Pentru a pronunţa astfel, Tribunalul Bistriţa Năsăud a reţinut următoarele:
- Spitalul Orăşenesc Năsăud, fiind unitate publică finanţată de la bugetul de stat şi şi de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, intră în categoria persoanelor juridice, supuse controlului Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile art. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată;
- cauza intră sub jurisdicţia instanţelor Curţii de Conturi, fiind aplicabile dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, întrucât răspunderea în producerea prejudicului aparţine conducerii spitalului, în calitate de ordonator de credite, dar şi personalului care a beneficiat de creşteri salariale.
La rândul său, Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi Bistriţa Năsăud, prin sentinţa nr. 105 din 22 octombrie 2002, a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud, pentru următoarele considerente:
- în actul de control al organelor Curţii de Conturi s-a reţinut în mod corect că prejudiciul a fost cauzat de conducerea spitalului, care a dispus efectuarea unor plăţi salariale nelegale, însă în timpul controlului, aceiaşi conducere a emis decizii de imputare, în temeiul art. 106 şi 108 C. muncii, în vederea recuperării sumelor de la beneficiar, astfel că s-a apreciat că nu este necesară sesizarea Colegiului juridicţional, împotriva persoanelor direct răspunzătoare, caz în care competenţa de soluţionare ar fi revenit instanţelor Curţii de Conturi;
- la stabilirea competenţei materiale a instanţelor Curţii de Conturi, Legea nr. 94/1992 are în vedere atât criteriul persoanei juridice controlate, cât şi pe cel al calităţii persoanelor fizice răspunzătoare, respectiv, al modalităţii de recuperare a prejudiciului;
-potrivit dispoziţiilor art. 40 şi 41 din Legea nr. 94/1992, persoana fizică răspunzătoare trebuie să aibă calitatea de administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice în cauză, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, iar alte persoane pot fi supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, numai dacă au participat împreună cu aceştia, la producerea prejudiciului unic;
- în speţă, Decizia de imputare a fost emisă în sarcina unui simplu salariat, beneficiar al unor drepturi salariale necuvenite, iar contestaţia formulată de acesta nu este de competenţa Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi, ci de competenţa Tribunalului Bistriţa Năsăud, conform art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., raportat la art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999.
Constatând că în cauza supusă judecăţii s-a ivit un conflict negativ de competenţă, în sensul prevederilor art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Curtea urmează să stabilească instanţa competentă să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul real al acţiunii şi cu dispoziţiile legale incidente acesteia.
În baza art. 41 din Legea nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, Colegiul jurisdicţional judecă în primă instanţă contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie, de către administratori, gestionari, contabili, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18 din lege, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
Din conţinutul deciziei de imputare rezultă că la baza măsurii privind obligarea contestatoarei la restituirea unei sume încasate necuvenit, a stat un act de control întocmit de organele de control ale Curţii de Conturi, prin care s-a reţinut că majorările salariale aplicate de conducerea Spitalului Orăşenesc Năsăud, personalului propriu, prin două dispoziţii interne, respectiv, dispoziţia nr. 85 din 28 iunie 2001 şi dispoziţia nr. 131 din 23 noiembrie 2001, ar fi fost făcute cu încălcarea prevederilor OUG nr. 42/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar şi a prevederilor OUG nr. 42/2001, privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2001, personalului din sectorul bugetar.
Prin urmare, în cauză, este vorba de un prejudiciu produs în legătură cu modul de administrare de către conducerea spitalului, a resurselor financiare primite de la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, iar salariaţii, beneficiari ai majorărilor salariale, prin încasarea necuvenită a sumelor, au produs o diminuare a fondului destinat salarizării personalului spitalului. În aceste condiţii, eventualele contestaţii formulate împotriva dispoziţiilor privind restituirea sumelor încasate necuvenit, intră sub jurisdicţia instanţelor Curţii de Conturi, potrivit dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată.
Faţă de cele arătate, contestaţia formulată de contestatoarea R.A., împotriva deciziei de imputare emisă de Spitalul Orăşenesc Năsăud, este de competenţa Colegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea R.A. şi intimatul Spitalul Orăşenesc Năsăud, judeţul Bistriţa Năsăud, în favoarea Colegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2039/2003. Contencios. La declinare de... | CSJ. Decizia nr. 2041/2003. Contencios → |
|---|
