CSJ. Decizia nr. 2269/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2269/2003
Dosar nr. 664/2003
Şedinţa publică din 10 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 63 din 16 ianuarie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea reclamantei G.A. şi a anulat hotărârea nr. 4439 din 17 octombrie 2002 emisă de pârâtă, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, reţinând, în esenţă, că prin această hotărâre în mod greşit a fost anulată hotărârea nr. 1166 din 27 septembrie 2002 (prin care i s-a admis reclamantei cererea şi i s-a stabilit calitatea de persoană refugiată pentru perioada 1 ianuarie 1943 – 6 martie 1945, urmând ca drepturile să-i fie acordate începând cu 1 iulie 2002), deşi reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, ceea ce-i conferă acelaşi statut.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile legale în materie, din moment ce acestea se referă la persoanele care au fost strămutate sau au fost nevoite să se refugieze, or reclamanta s-a născut ulterior refugierii părinţilor săi din localitatea lor de domiciliu, astfel că nu a suferit persecuţii din motive etnice.
În întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă a cerut respingerea recursului susţinând că soluţia atacată este legală şi temeinică.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Prin urmare, constatându-se că sentinţa atacată este temeinică şi legală se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 63 din 16 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2268/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 227/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|