CSJ. Decizia nr. 2342/2003. Contencios

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2342/2003

Dosar nr. 687/200.

Şedinţa publică din 13 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 noiembrie 2001, reclamantul S.I. a solicitat anularea deciziei nr. R/221 din 30 noiembrie 2000 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Suceava, prin care i s-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acţiunii s-a susţinut de către reclamant că în vara anului 1941 a fost trimis în Transnistria împreună cu familia şi s-a reîntors în România în anul 1944, astfel că are statutul de persoană refugiată, motiv pentru care consideră că Decizia nr. R/221/2000, emisă de Casa de Pensii Suceava, este nelegală.

Curtea de Apel Suceava, prin sentinţa civilă nr. 11 din 22 ianuarie 2003, a admis acţiunea reclamantului, a anulat Decizia nr. R/221 din 30 noiembrie 2000 a Casei Judeţene de Pensii Suceava, a constatat că reclamantul S.I. are calitatea de persoană refugiată în perioada august 1942 – septembrie 1994 şi beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut dovada calităţii de persoană refugiată, cu martorii S.V. şi M.M. care au arătat că reclamantul a fost deportat cu familia împreună cu aceştia în Transnistria în perioada august 1942 – septembrie 1944.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Suceava, susţinând că hotărârea pronunţată este în contradicţie cu sensul real al legii, pentru motivul că martorii nu au fost audiaţi în instanţă, depunând doar o declaraţie autentificată, ceea ce nu reprezenta acte oficiale, că s-au aflat în aceeaşi situaţie de refugiat cu reclamantul.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată că recursul este nefondat.

Prin Decizia nr. R/221 din 30 noiembrie 2000, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a respins cererea formulată de reclamant pentru acordarea drepturilor ce i se cuvin în calitate de persoană refugiată conform Legii nr. 189/2000, motivat de faptul că acesta nu a făcut dovada cu înscrisuri că se încadrează în categoria de persoane ce pot beneficia de dispoziţiile Decretului-lege nr. 118/1990.

Potrivit Legii nr. 319/2002, pentru modificarea şi completarea OG nr. 105/1999, dovedirea situaţiei de persoană persecutată de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

În cauză, din declaraţiile martorilor S.V. şi M.M., autentificate la notariatul Public din Suceava, rezultă că reclamantul a fost deportat în Transnistria din anul 1942, luna august până în septembrie 1944.

Aşa fiind, se reţine că, în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului şi a constatat că acesta beneficiază de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990.

PENTRU ACESTE MOTIVE

İN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 11 din 22 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2342/2003. Contencios