CSJ. Decizia nr. 253/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 253/2003
Dosar nr. 1916/2002
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 12 iunie 2002, la Curtea de Apel Oradea, Casa Jjudeţeană de Pensii Bihor a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 269/2002, a Curţii de Apel Oradea.
S-a motivat recursul, în sensul că reclamantul C.G. care a solicitat Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, stabilirea calităţii de beneficiar al legii, nu era născut la data strămutării părinţilor săi. Ca urmare, petentul nu avea un domiciliu de unde să fie strămutat în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice, conform Legii nr. 189/2000 şi nu exista ca persoană cu capacitate juridică, la data strămutării.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine că prin sentinţa nr. 269 din 20 mai 2002, a Curţii de Apel Oradea, a fost admisă cererea formulată de petent, anulându-se hotărârea nr. 601 din 11 martie 2002, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, pe care, totodată, a obligat-o să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Hotărârea atacată este legală şi temeinică.
Aşa cum rezultă din probele cauzei, petentul s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi (asimilat cu strămutarea prin lege), astfel încât acesta dobândeşte statutul părinţilor săi, de refugiaţi, din motive etnice.
Este cert că Legea nr. 189/2000, prin spiritul său, încearcă o reparare a prejudiciilor suferite de cei ce s-au refugiat din cauza persecuţiilor etnice, deci, implicit, şi a copiilor născuţi de persoane refugiate din motive etnice.
Recursul declarat este neîntemeiat, de esenţa legii nefiind existenţa domiciliului pentru copil, ci statutul de refugiat, din cauza persecuţiilor etnice, neputându-se susţine că părinţii copilului au avut statutul de refugiaţi, iar copilul lor, nu, chiar dacă s-a născut în refugiu.
Aşa fiind, recursul declarat va fi respins, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, împotriva sentinţei nr. 269/CA/P din 20 mai 2002, a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2529/2003. Contencios. Recurs anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 253/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
