CSJ. Decizia nr. 255/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (anulare decizie de imputare). Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 255/2003
Dosar nr. 2925/2002
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
M.V., în contradictoriu cu Spitalul Orăşenesc Năsăud, a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 185 din 31 mai 2002 emisă de pârât, prin care i s-a imputat suma de 3.356.851 lei, drepturi salariale încasate necuvenit pe perioada iunie 2001 – 30 aprilie 2002.
În motivarea acţiunii, se arată că drepturile salariale încasate i se cuveneau, potrivit OUG nr. 24/2000 şi Anexa 4/1, act normativ ce reglementează sistemul de stabilire a salariile de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar.
Tribunalul Bistriţa Năsăud, secţia civilă, prin sentinţa nr. 350/F din 6 septembrie 2002, în baza art. 158 C. proc. civ., raportat la art. 41 din Legea nr. 94/1992, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Colegiului jurisdicţional de pe lângă Camera de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că la baza emiterii deciziei a stat raportul de control interimar din 31 mai 2002 al Direcţiei de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud şi că spitalul este o unitate publică ce se încadrează în categoria persoanelor supuse controlului Curţii de Conturi, conform art. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992, el gestionând resurse ale sectorului public, pe lângă cele ale bugetului statului.
Că spitalul funcţionează pe principiul autonomiei financiare, conducerii acesteia în calitate de ordonator de credite îi revine răspunderea principală pentru producerea prejudiciului, dar acesta s-a realizat prin contribuţia întregului personal al spitalului, care a beneficiat de diferenţe de salarii.
Faţă de situaţia dată, pentru egalitate de tratament, dispoziţiile art. 41din Legea nr. 94/1992, sunt aplicabile atât în cazul răspunderii pentru paguba produsă prin vinovăţie, în condiţiile art. 102 C. muncii, cât şi în cazul obligaţiei de restituire, când culpa acestor persoane lipseşte - art. 106 C. muncii.
Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi Bistriţa Năsăud, prin sentinţa nr. 80 din 22 octombrie 2002, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud şi constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a înaintat cauza la Curtea Supremă de Justiţie, pentru emiterea regulatorului.
S-a reţinut că în cauză lipseşte criteriul calităţii persoanei fizice răspunzătoare, care potrivit art. 40 şi 41 din Legea nr. 94/1992, trebuie să fie administrator, gestionar sau contabil la persoana juridică supusă controlului. Alte persoane pot fi judecate la instanţele Curţii de Conturi, numai dacă au participat la producerea unui prejudiciu unic, împreună cu administratorul, gestionarul sau contabilul angajaţi la persoana juridică controlată, situaţie ce nu are suport în cauză.
Conform art. 20 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă:
1. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece aceiaşi pricină;
2. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă necompetente să judece aceiaşi pricină;
Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bistriţa Năsăud şi Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi Bistriţa Năsăud, Curtea va stabili că acest din urmă organ cu activitate jurisdicţională este competent să judece cauza.
Astfel, conform art. 18 din Legea nr. 94/1992, republicată, sunt supuse controlului Curţii de Conturi, statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public cu serviciile şi instituţiile publice autonome sau neautonome, Banca Naţională a României, regiile autonome, societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social, organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.
Art. 1 din Legea nr. 146/1999, privind organizarea şi funcţionarea spitalelor, arată că spitalele se constituie în unităţi publice şi private.
În speţă, Spitalul Orăşenesc Năsăud este o unitate publică supusă controlului Curţii de Conturi, ea fiind finanţată cu sume de la bugetul de stat şi de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Potrivit art. 41 din Legea nr. 94/1992, Colegiul jurisdicţional judecă în primă instanţă, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie, de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi participanţi care au participat, împreună cu aceştia la producerea pagubelor persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administraţiei teritoriale.
Spitalul funcţionează pe principiul autonomiei financiare, conducerea unităţi este ordonator de credite şi acesteia îi revine răspunderea principală pentru producerea prejudiciului, dar acesta s-a realizat şi prin contribuţia întregului personal, care a beneficiat de diferenţe de salarii.
Dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, se aplică atât în cazul răspunderii pentru paguba produsă cu vinovăţie, în condiţiile art. 102 C. muncii, cât şi în cazul obligaţiei de restituire - art. 106 C. muncii, art. 992 şi 1092 C. civ.
Competenţa soluţionării în primă instanţă a contestaţiei împotriva deciziei de imputare privind drepturi salariale încasate necuvenit, revine Colegiului jurisdicţional Bistriţa Năsăud, întrucât prin plata acestor drepturi s-a creat un prejudiciu în resursele financiare ale unităţii publice, constatate de organele de control ale Curţii de Conturi, de care se face răspunzător, în principal, ordonatorul de credite, care are calitatea de administrator, dar şi contestatoarea, care, deşi nu are culpă, a beneficiat de aceste drepturi, aceasta în temeiul obligaţiei de restituire.
În consecinţă, se va înainta dosarul spre competentă soluţionare, Colegiului jurisdicţional Bistriţa Năsăud a Camerei de Conturi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe M.V. şi Spitalul Orăşenesc Năsăud, în favoarea Colegiului jurisdicţional Bistriţa Năsăud.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2549/2003. Contencios. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 255/2003. Contencios → |
|---|
