CSJ. Decizia nr. 2758/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2758
Dosar nr. 35/200.
Şedinţa publică din 24 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 6 septembrie 2002, reclamantul A.M. a chemat în judecată Ministerul de Interne, Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi Serviciul Independent de Evidenţă Informatizată a Persoanei Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se anuleze actul administrativ nr. A-114199 din 26 august 2002 şi viza de ieşire nr. 1547409 din 26 august 2002, să se prelungească durata de valabilitate a vizei de şedere pe teritoriul României cu 6 luni de la data pronunţării hotărârii, să se suspende executarea actelor atacate, până la soluţionarea acţiunii şi să fie obligate pârâtele la plata în solidar a sumei de 3.000 dolari SUA, reprezentând daunele morale suferite, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că s-a adresat pârâtelor pentru prelungirea vizei de şedere temporară în România, dar că acestea i-au întrerupt dreptul de şedere, deşi este asociat şi administrator la o societate comercială care desfăşoară activitate comercială în Bucureşti şi Constanţa, iar întreruperea acestui drept îi creează prejudicii materiale importante. Reclamantul a mai arătat şi că motivul invocat de pârâte, respectiv art. 11 lit. c) din Legea nr. 123/2001 în justificarea actelor emise, nu este întemeiat întrucât a făcut dovada că are mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România, peste cuantumul prevăzut de art. 29 lit. a) din HG nr. 476/2001, măsura dispusă fiind abuzivă.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 19 alin. (3), art. 9 alin. (1) lit. b), art. 10 alin. (2) din Legea nr. 123/2001 şi art. 9 şi art. 11 din Legea nr. 29/1990.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1025 din 30 octombrie 2002 a admis excepţia invocată de pârâte în baza art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 29/1990 şi a respins acţiunea reclamantului ca prematur formulată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Printr-un prim motiv de recurs se susţine că nu a fost pusă în discuţia părţilor excepţia prematurităţii cererii, fiind astfel necesară casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru dezbaterea în contradictoriu a respectivei excepţii.
Totodată, se solicită examinarea cauzei sub toate aspectele, prin aplicarea art. 3041 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs se invocă şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 19 alin. (1), (2), (3) şi art. 20 din Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor din România şi art. 33 alin. (1), (2), (3) şi art. 34 din HG nr. 476/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 raportat la art. 19 alin. (3), art. 20 alin. (1), (2), art. 21 alin. (1), (2) şi art. 25 alin. (1), (2) din Constituţia României, susţinându-se că nu poate fi vorba de accesul la justiţie sau dreptul de apărare în situaţia în care străinul este obligat să părăsească ţara sub sancţiunea returnării forţate, echivalentă a expulzării dispuse de o autoritate a administraţiei publice şi nu de justiţie, cu aplicarea măsurilor de interdicţie de intrare în România.
Printr-un ultim motiv de recurs se arată că recurentul s-a adresat în termen legal instanţei ca singură cale de atac împotriva actelor administrative, fără încălcarea prevederilor art. 20, art. 21 din Legea nr. 123/2001 raportate la art. 33 şi art. 34 din HG nr. 476/2001.
Examinând cererea prin care se invocă excepţia de neconstituţionalitate a art. 19 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 20 din Legea nr. 123/2001, precum şi cele ale art. 33 alin. (1), (2), (3) şi art. 34 din HG nr. 476/2001 se constată că aceasta este inadmisibilă, în baza dispoziţiilor art. 13 alin. (1), lit. c) şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi a art. 144 lit. c) din Constituţie, ceea ce impune respingerea acesteia, conform art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.
Analizând sentinţa atacată în raport cu toate criticile formulate, cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, pe de o parte, din practicaua sentinţei atacate rezultă că instanţa de fond a pus în discuţia părţilor prezente (recurentul-reclamant fiind şi asistat de avocat) excepţia neîndeplinirii condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 29/1990, cu această ocazie apărătorul recurentului – reclamant susţinând că a îndeplinit procedura prevăzută de art. 5, prezentând confirmarea primirii reclamaţiei administrative la 9 septembrie 2002 şi arătând că pârâtul Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei nu a răspuns în termenul prevăzut de lege.
Pe de altă parte, se constată că instanţa de fond a fost sesizată cu acţiunea formulată în cauză la 3 septembrie 2002, înregistrată la 6 septembrie 2002, deci, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, înainte de termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
De altfel, se constată şi că recurentului-reclamant i s-a acordat viza de ieşire în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 123/2001, coroborate cu cele ale art. 11 lit. c) din aceeaşi lege, iar nu în baza textului invocat de acesta în motivele de recurs şi la care face referire excepţia invocată în recurs.
Concluzionând, constatându-se că sentinţa atacată este legală şi temeinică, iar criticile formulate în cauză nefondate, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de A.M. împotriva sentinţei civile nr. 1025 din 30 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 24 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2757/2003. Contencios. Anulare act control... | CSJ. Decizia nr. 2759/2003. Contencios. Anulare ordin de... → |
|---|
