CSJ. Decizia nr. 319/2003. Contencios. Refuz vamuire autoturism cu scutire taxe vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 319/2003
Dosar nr. 1939/2002
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 25 ianuarie 2002, reclamantul D.C. a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor şi Biroul Vamal Alba Iulia, solicitând obligarea pârâţilor de a-i elibera scutire de taxa vamală pentru autoturismul Renault Laguna şi de a-i restitui suma achitată cu acest titlu.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că atât el, cât şi soţia sa, au calitatea de persoane handicapate, fiind înscrise în gradul II cu handicap. În anul 2001, reclamantul a introdus în ţară autoturismul în litigiu, echipat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată.
Reclamantul a mai arătat că refuzul pârâţilor de a acorda scutirea de plată a taxelor vamale, este nejustificat, autovehiculul fiind adaptat din fabricaţie pentru persoanele cu handicap la piciorul stâng, nemaifiind necesară acea adaptare specială care se efectua la maşinile de tip mai vechi, constând în înlăturarea ambreiajului.
Prin sentinţa civilă nr. 90 din 8 mai 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea precizată şi a dispus obligarea pârâtului să vămuiască autoturismul Laguna Renault, cu scutire de taxe vamale şi să restituie reclamantului suma de 35.045.999 lei, taxe vamale încasate.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că acest tip de autovehicul, dotat cu o cutie de viteze automată, este propice utilizării de către persoanele care prezintă un handicap locomotor la piciorul stâng, neavând relevanţă împrejurarea că autoturismul poate fi folosit şi de persoane fără handicap.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că, necontestându-se concret un act administrativ, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţelor de drept comun.
Pe fondul pretenţiilor, pârâta a arătat că potrivit art. 19 din OUG nr. 102/1999, adulţii cu handicap beneficiază de scutirea de la plata taxelor vamale, pentru introducerea în ţară, o dată la 8 ani, pentru folosinţa proprie de autovehicule, printre care autoturisme adaptate special pentru handicapul de care suferă.
Or, autoturismul în litigiu, dotat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată, nu poate fi apreciat ca fiind dotat tehnic special pentru persoanele cu handicap, neîntrunind condiţiile legale pentru a putea beneficia de facilităţi vamale, nefiind adaptat corespunzător.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate, precum şi potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Primul motiv de casare invocat, necompetenţa materială a instanţei, este neîntemeiat, în condiţiile în care reclamantul a contestat legalitatea actului administrativ, prin care organele vamale au impus plata taxelor vamale, în sumă de 35.045.999 lei, solicitând şi restituirea acestora.
Pe fondul pretenţiilor, instanţa de fond a reţinut în mod justificat că reclamantul, având deficienţă motorie la membrul inferior stâng, are dreptul de a beneficia de facilitatea prevăzută de art. 19 lit. d) din OUG nr. 102/1999, privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în ţară a autoturismului.
Deşi acest autovehicul, lipsit de pedala de ambreiaj, care ar presupune folosirea de către conducătorul auto, a piciorului stâng, nu este construit special pentru persoanele cu handicap la acest membru; prin dotările de care dispune, poate fi condus atât de prsoanele sănătoase, cât şi de cele cu handicap.
În aceste împrejurări, autoturismul poate fi asimilat noţiunii prevăzută de OUG nr. 102/1999, maşină „adaptată special trasportului persoanelor cu handicap, pentru folosinţă proprie", în acest sens fiind şi concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză, precum şi adeverinţa emisă de S.N.R.T.O. R.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 90 din 8 mai 2002, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3189/2003. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 319/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
