ICCJ. Decizia nr. 1271/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1271/2004
Dosar nr. 1748/200.
Şedinţa publică din 30 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 28 ianuarie 2003, reclamantul I.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Constanţa (în prezent, Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Constanţa), să se constate calitatea sa de persoană strămutată într-o altă localitate şi, drept consecinţă, să i se acorde drepturile care i se cuvin, conform Decretului - lege nr. 118/1990.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că în mod eronat pârâta i-a respins cererea formulată pe cale administrativă, în acelaşi sens, deşi a dovedit prin declaraţiile autentice a 4 martori, că s-a născut în perioada strămutării mamei sale, respectiv 1954 – 1964, din Bucureşti, în comuna Borduşani, judeţul Ialomiţa.
Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 34/CA din 27 martie 2003, a respins excepţia de tardivitate a acţiunii, invocată de pârâtă şi a respins şi acţiunea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul s-a născut în oraşul Medgidia, ceea ce presupune că mama sa nu a fost strămutată, iar, pe de altă parte, chiar dacă aceasta ar fi fost totuşi strămutată, reclamantul nu poate fi beneficiar al Decretului – lege nr. 118/1990, legea neprevăzând situaţia copilului născut după strămutarea părinţilor.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, reclamantul I.M.
Recurentul a susţinut că instanţa fondului a reţinut o stare de fapt care este contrazisă de declaraţiile autentificate ale unor persoane ce confirmă precizarea din acţiune, în legătură cu strămutarea efectivă a mamei sale din Bucureşti, în comuna Borduşani. Din această cauză, s-a concluzionat, în mod greşit, că cererea pentru acordarea calităţii de beneficiar al Decretului - lege nr. 118/1990, nu poate fi admisă.
Au fost invocate în sprijinul recursului, două înscrisuri noi, respectiv declaraţiile autentificate (extrajudiciare) date de N.R. şi F.D., cu privire la situaţia familie recurentului, din perioada 1954 – 1964.
Critica formulată de recurent este neîntemeiată.
Recurentul-reclamant I.M. a cerut acordarea unor drepturi prevăzute de Decretul - lege nr. 118/1990, în temeiul art. 1 lit. e), pentru faptul că a fost strămutat împreună cu mama sa, de la data naşterii, 22 mai 1961, până în iulie 1964, în comuna Borduşani, judeţul Ialomiţa.
În speţă, aşa cum corect a reţinut prima instanţă, condiţiile legale ale textului legal mai sus indicat nu sunt îndeplinite, deoarece reclamantul s-a născut în oraşul Medgidia.
Pe de altă parte, declaraţiile autentificate depuse ca singure probe în cauză, relatează aspecte de fapt care nu exprimă constatări directe, nemijlocite, referitoare la persecuţiile din motive politice concretizate în pretinsa măsură a strămutării mamei recurentului, pentru a demonstra aplicabilitatea prevederilor actului normativ reparatoriu.
Mai mult, toate aceste declaraţii nu sunt susţinute de nici un înscris oficial, emis de autorităţile publice competente, care să ateste realitatea actelor de persecuţie a familiei recurentului, din motive politice, în perioada 1954 – 1964.
Având în vedere considerentele expuse, se apreciază că soluţia instanţei fondului, de respingere a acţiunii, este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută prin respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul I.M., împotriva sentinţei civile nr. 34/CA din 27 martie 2003, a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1270/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1272/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
