ICCJ. Decizia nr. 1274/2004. Contencios. Refuz dispunere masuri de sanctionare. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1274/2004

Dosar nr. 4319/2003

Şedinţa publică din 30 martie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 22 aprilie 2003, M.G. a chemat în judecată C.N.A., solicitând anularea adresei nr. 3177 din 8 aprilie 2003, emisă de pârât şi obligarea acestuia să ia măsura de sancţionare a postului de control de televiziune R.C.S. Târgu Jiu.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin sesizarea înregistrată sub nr. 2649 din 26 martie 2003, a adus la cunoştinţa pârâtului, faptul că în ziua de 20 martie 2003, în timp ce realiza în direct emisiunea „În Căutarea Adevărului", la postul de televiziune menţionat mai sus, a fost cenzurată de conducerea postului.

Mai precis, în timp ce prezenta o informaţie legată de un dosar privind un lider politic local, emisiunea televizată a fost întreruptă la ordinul telefonic al redactorului-şef C.F., cu scopul vădit de a-l proteja pe acel lider.

Procedând în modul arătat, conducerea postului de televiziune a încălcat prevederile art. 3 din Legea nr. 504/2002, care asigură pluralismul politic şi social, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, au fost nesocotite dispoziţiile art. 6 alin. (1), care interzic cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale [art. 8 alin. (1), referitor la protecţia jurnaliştilor, art. 10 alin. (3) lit. a) şi g), care prevăd garantarea interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, de către C.N.A. şi în fine, art. 83 din aceeaşi lege].

În condiţiile date, răspunsul dat sesizării, de către autoritatea publică, bazat pe o verificare superficială a aspectelor grave semnalate şi implicit, refuzul de sancţionare a conducerii postului de televiziune, sunt nejustificate şi de natură să o prejudicieze pe reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. 754 din 19 septembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Instanţa a reţinut că „prin răspunsul şi cercetarea efectuată de către C.N.A., s-au verificat toate susţinerile reclamantei şi că într-adevăr, nu se poate dovedi existenţa unei cenzuri asupra comunicării audiovizuale". Că, defecţiunea tehnică a fost dovedită cu casetele martor şi afirmaţia regizorului de emisie, iar anterior, au mai existat astfel de defecţiuni.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamanta M.G.

Recurenta a susţinut că în mod greşit prima instanţa şi-a fundamentat soluţia, exclusiv pe presupusele cercetări efectuate de pârât, care însă, nu pot constitui decât un mijloc de apărare al acestuia, ce nu se coroborează cu alte mijloace de probaţiune şi oricum, sunt nereale.

Chiar dacă ar fi existat cercetările administrative invocate, instanţa era datoare să efectueze propriile verificări, prilej cu care s-ar fi examinat şi apărările formulate de reclamantă, în acţiune.

Critica este întemeiată.

Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor, pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.

În speţă, instanţa de fond nu şi-a exercitat obligaţia stabilită prin norma procedurală enunţată mai sus, întemeindu-şi hotărârea doar pe afirmaţiile făcute de pârâtul C.N.A.

Aceste afirmaţii se bazează pe un raport datat 28 martie 2003, dar nesemnat de persoana care l-a întocmit, precum şi pe adresa nr. 1256 din 3 aprilie 2003, emisă de directorul SC R.C.S., care se referă la întreruperea emisiunii televizate, datorită unei defecţiuni tehnice.

Deşi în finalul acţiunii, reclamanta a arătat că înţelege să se folosească de caseta cu emisiunea televizată, pe care a realizat-o în calitate de redactor al postului local de televiziune din Târgu Jiu şi de proba cu martorii V.G. şi V.C., cererea respectivă nu a fost luată în considerare de către instanţă.

Procedând în acest mod şi soluţionând cauza la primul termen de judecată, curtea de apel a pronunţat o hotărâre, cu încălcarea dreptului la apărare al reclamantei şi care nu are un suport probator convingător în piesele dosarului.

De aceea, pentru evitarea oricărei erori în stabilirea adevărului şi justa soluţionare a procesului, urmează a se admite recursul, cu consecinţa casării sentinţei şi trimiterii cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi curţi de apel.

Văzând şi dispoziţiile art. 304 pct. 10 şi art. 313 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta M.G. împotriva sentinţei civile nr. 754 din 19 septembrie 2003, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1274/2004. Contencios. Refuz dispunere masuri de sanctionare. Recurs