ICCJ. Decizia nr. 1312/2004. Contencios. Anularea deciziei D.G.F.P. Sibiu si adresei Administratiei Finantelor Publice Sibiu. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1312/2004
Dosar nr. 4064/2003
Şedinţa publică din 31 martie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 4391/2003,la Tribunalul Sibiu, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu, anularea deciziei nr. 84 din 7 aprilie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acestuia la plata sumei de 3.392.841 lei, reprezentând T.V.A., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în anul 2001, a achiziţionat o centrală termică de apartament şi piesele necesare montării acesteia, lucrare executată pe bază de contract, de firma SC S. SRL şi finalizată în noiembrie 2001.
Pentru restituirea T.V.A. - ului, aferent lucrării, s-a adresat Administraţiei Finanţelor Publice, dar aceasta a refuzat restituirea, pe motiv că nu îndeplinea condiţiile prevăzute de OUG nr. 17/2000 şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1026/2000, astfel că prin Decizia nr. 84 din 7 aprilie 2003, i s-a respins contestaţia.
Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 3103/C din 8 septembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat actele administrative contestate şi a obligat pârâta la restituirea T.V.A. – ului, de 3.392.841 lei, aferent instalării centralei termice de apartament.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, atât pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu, cât şi Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Sibiu, au declarat recurs, solicitând, fiecare în parte, admiterea recursurilor, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii, întrucât reclamantul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru aplicarea cotei 0 T.V.A.
Recursurile sunt nefondate.
Reclamantul, în cursul anului 2001, şi-a amenajat locuinţa, efectuând încălzirea centrală cu centrală termică proprie, lucrare executată de o persoană juridică autorizată, conform autorizaţiei de construire nr. 102629 din 22 decembrie 2000 şi cu materialul achiziţionat cu facturi.
La preţul plătit pentru lucrare, s-a adăugat, pe factură, şi T.V.A., pe care l-a plătit.
Lucrarea reprezintă o reabilitare, întrucât aduce un grad sporit de confort, astfel încât reclamantul, corect a solicitat restituirea T.V.A. - ului aferent, în sumă de 3.392.841 lei.
Temeiul pentru restituirea T.V.A. - ului către reclamant îl constituie OUG nr. 17/2000, art. 6, ce stabileşte persoanele scutite de T.V.A. şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1026/2000, art. 1.
Astfel, art. 1 din ordinul menţionat stabileşte că se aplică cota 0 a T.V.A., [potrivit prevederilor art. 7 lit. n) şi o) din OUG nr. 17/2000, privind T.V.A.], pentru construcţia, extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum şi pentru construcţia de lăcaşuri de cult, pentru lucrările care îndeplinesc cumulativ condiţiile expres prevăzute de lege, pe care reclamantul le-a îndeplinit conform actelor de la dosar.
Lucrarea efectuată la apartamentul său se încadrează în lucrări de reabilitare, prevăzute de art. 1 alin. (5) lit. c) din ordin.
Conform acestui text, prin lucrări de reabilitare se înţelege totalitatea lucrărilor efectuate pentru readucerea unei construcţii existente, la un grad de confort şi siguranţă, corespunzător stării iniţiale a construcţiei sau chiar a îmbunătăţirii acesteia.
Lucrarea s-a făcut pe baza autorizaţiei de construire nr. 102629 din 22 decembrie 2000, a fost efectuată de o persoană juridică, cu materiale justificate prin facturi şi a conferit un grad de confort sporit, astfel încât reprezintă o reabilitare în sensul dispoziţiilor legale.
În consecinţă, soluţia instanţei, de admitere a acţiunii şi de anulare a actelor contestate, este temeinică şi legală, iar recursurile se privesc nefondate şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu şi de Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Sibiu, împotriva sentinţei civile nr. 3103/C din 8 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1311/2004. Contencios. Anulare decizie si a... | ICCJ. Decizia nr. 1313/2004. Contencios. Anularea deciziei... → |
---|