ICCJ. Decizia nr. 1725/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1725/2004
Dosar nr. 4617/2003
Şedinţa publică din 4 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 4 septembrie 2003, reclamanta A.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, solicitând anularea hotărârii nr. 1464 din 10 iulie 2003, prin care Comisia constituită în baza OG nr. 105/1999, i-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de acest act normativ.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că deşi a depus înscrisuri oficiale care atestă strămutarea părinţilor săi, pârâta consideră în mod eronat că nu este îndreptăţită la recunoaşterea dreptului pretins, prevăzut de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1240 din 16 octombrie 2003, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ supus controlului jurisdicţional şi a obligat pe pârâtă să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că la data naşterii reclamantei, părinţii săi aveau statutul de refugiat, acest statut fiind dobândit şi de către reclamantă.
Dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate, respectiv, refugiate, nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu, de la acordarea drepturilor băneşti.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, arătând că nu sunt întrunite cerinţele art. 1 din OG nr. 105/1999, deoarece reclamanta nu putea să fie „strămutată" în localitatea în care s-a născut. S-a susţinut că prima instanţă a ignorat adresa nr. 1516/2002 a Ministerului Justiţiei şi Precizările nr. 1026/2002 a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Recursul este nefondat.
Curtea de Apel Cluj a stabilit în mod corect că Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu-i exclude pe cei născuţi în refugiu, de la beneficiul instituit prin art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, de vreme ce au suportat împreună cu părinţii, aceleaşi privaţiuni datorate strămutării în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Pe de altă parte, adresa Ministerului Justiţiei şi precizările Casei Naţionale de Pensii invocate de recurentă, prin care se restrânge sfera persoanelor îndreptăţite la recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, adaugă la lege şi nu puteau să justifice soluţia adoptată prin hotărârea nr. 1464 din 10 iulie 2003, de respingere a cererii intimatei-reclamante.
Ţinând seama de aceste considerente, precum şi de inexistenţa unor motive de casare de ordine publică, care ar putea fi reţinute din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş împotriva sentinţei civile nr. 1240 din 16 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1722/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1726/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
