ICCJ. Decizia nr. 2049/2004. Contencios. Nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2049/2004
Dosar nr. 2361/2003
Şedinţa publică din 21 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 11 ianuarie 2002 şi precizată ulterior, la 10 septembrie 2002, reclamantul A.I. a chemat în judecată SC M.C. SA, solicitând să se constate nulitatea absolută a actelor juridice de înstrăinare a terenurilor în suprafaţă de 2700 mp, înscrise în C.F. nr. 1035 Câmpeni şi în suprafaţă de 5104 mp nr. top 566/3 şi 567, C.F. nr. 94 Câmpeni; obligarea pârâtei de a-i lăsa libera posesie a acestora; să se constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 2237 din 29 august 1985, emis de Ministerul Industriilor, în favoarea SC M.C. SA, precum şi nulitatea absolută parţială a contractelor de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni încheiat de F.P.S., cu SC M.C. SA.
În motivarea cererii sale, reclamantul a susţinut că este unicul moştenitor al terenurilor în discuţie şi care au fost preluate abuziv de stat.
Prin sentinţa civilă nr. 108 din 9 aprilie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acţiunea, reţinând că faţă de data emiterii certificatului de atestare şi de momentul la care reclamantul a luat cunoştinţă de existenţa acestuia, acţiunea este tardiv formulată, cu depăşirea termenului de un an, prevăzut de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul A.I., care a susţinut că instanţa i-a modificat temeiul acţiunii, respectiv art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, încălcând astfel, principiul disponibilităţii.
În opinia sa, faptul că a solicitat şi anularea certificatului de atestare M.03 nr. 52237/1995, nu putea duce la modificarea temeiului de drept al cererii sale.
Pronunţându-se numai în legătură cu acest aspect, instanţa a omis să cerceteze şi celelalte capete de cerere.
Recursul este fondat.
Deşi prin acţiunea precizată, reclamantul a învestit instanţa, cu mai multe capete de cerere, prin hotărârea pronunţată, Curtea de Apel Alba Iulia s-a preocupat numai de rezolvarea celui referitor la anularea certificatului de atestare M.03 nr. 52237/1995, omiţând a se pronunţa şi asupra celorlalte cereri.
Soluţia astfel pronunţată, este vădit nelegală şi netemeinică şi în raport cu dispoziţiile art. 304 pct. C. proc. civ., urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.I. împotriva sentinţei civile nr. 108 din 9 aprilie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2047/2004. Contencios. Refuz completare si... | ICCJ. Decizia nr. 2051/2004. Contencios. Suspendarea Ordinului... → |
---|