ICCJ. Decizia nr. 2028/2004. Contencios. Anulare ordin emis de I.G.P. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2028/2004
Dosar nr. 3708/2003
Şedinţa publică din 20 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 54/F/CA din 24 februarie 2003 a Curţii de Apel Braşov, reclamantul F.G. a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al judeţului Braşov, anularea Ordinului nr. 01661 din 10 noiembrie 1999, emis de Inspectoratul General al Poliţiei, pentru trecerea sa în rezervă, pentru abateri disciplinare, reintegrarea în funcţia avută şi acordarea unor despăgubiri băneşti, echivalente cu drepturile băneşti de care a fost lipsit de la data de 10 noiembrie 1999, până la reintegrarea efectivă.
În motivarea acţiunii s-a arătat că faptele care au stat la baza emiterii ordinului, nu au fost comise.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 174/F din 15 iulie 2003, a respins ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul F.G., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, deşi reclamantul a susţinut că fapta pentru care a fost sancţionat, nu există, nu a reuşit să facă această dovadă, probele administrate în cauză confirmând încălcarea de către reclamant, a dispoziţiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie, susţinând în esenţă că abaterea comisă nu justifică sancţiunea aspră care i-a fost aplicată; că Parchetul Militar Braşov, sesizat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 289 C. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale şi că ordinul de trecere a sa în rezervă nu i-a fost comunicat.
Verificând cauza în funcţie de recursul declarat, cât şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Referatul întocmit cu prilejul cercetării prealabile a abaterilor comise, declaraţiile persoanelor audiate şi verificările făcute la evidenţa populaţiei, confirmă încălcarea de către reclamant, a dispoziţiilor Legii nr. 105/1996, Legii nr. 114/1996 şi Ordinului ministrului de interne nr. 1900/2981.
Propunerea de sancţionare disciplinară, cu trecerea în rezervă a reclamantului, a fost făcută de Consiliul de Disciplină, în temeiul Regulamentului nr. 754 din 22 aprilie 1998, sancţiunea fiind prevăzută în art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare şi aplicată cu respectarea procedurii legale.
Se reţine că din angajamentul semnat de reclamant la 25 noiembrie 1999 rezultă că acesta a luat cunoştinţă de Ordinul Inspectoratului General de Poliţie nr. 01661/1999, privind trecerea sa în rezervă.
Aşa fiind, recursul declarat de reclamant este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, instanţa făcând o apreciere corectă a probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de F.G. împotriva sentinţei nr. 174/F din 15 iulie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2027/2004. Contencios. Anulare decizie si... | ICCJ. Decizia nr. 2047/2004. Contencios. Refuz completare si... → |
---|