ICCJ. Decizia nr. 2025/2004. Contencios. Anulare partiala a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2025/2004
Dosar nr. 1974/2003
Şedinţa publică din 20 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 47 pronunţată la data de 12 martie 2003 în dosarul nr. 1227/2001, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată, acţiunea reclamanţilor A.P., A.C., A.N. şi H.M. împotriva pârâţilor SC M.I. SA Fălticeni, prin lichidator I.C. şi Consiliul Judeţean Suceava, pentru anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria S.V. nr. 0016 din 19 martie 1994.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele :
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 mai 2000 la Judecătoria Fălticeni, cauza fiind declinată succesiv la Tribunalul Suceava şi Curtea de Apel Suceava, reclamanţii au cerut anularea parţială a certificatului respectiv, pentru suprafaţa de 0,40 ha, susţinând că pentru această suprafaţă s-a reconstituit dreptul de proprietate, prin titlul nr. 1814 din 3 aprilie 2000, autorului lor comun A.G., asupra căruia fuseseră puşi în posesie încă din luna aprilie 1994, astfel că includerea sa în certificatul de atestare emis de Consiliul Judeţean Suceava, în favoarea SC M.I. SA Fălticeni, s-a făcut în mod nelegal.
Că ulterior, actul invocat de reclamanţi, titlul de proprietate nr. 1841 din 3 aprilie 2000, a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 2122 din 31 octombrie 2000, pronunţată de Judecătoria Fălticeni, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2039 din 23 octombrie 2002 a Tribunalului Suceava, secţia civilă şi irevocabilă, prin Decizia nr. 545 din 4 martie 2003 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Pentru a respinge acţiunea reclamanţilor, curtea de apel a motivat, în esenţă, că, din moment ce aceştia nu au recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,40 ha, aceştia nu au fost vătămaţi într-un drept recunoscut de lege prin emiterea certificatului de atestare atacat.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, reclamanţii, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond în mod nelegal nu a cercetat motivele invocate privind anulabilitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ, orice persoană fizică şi juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În cauză, aşa cum în mod judicios a reţinut instanţa de fond, recurenţii-reclamanţi nu au un drept recunoscut de lege asupra terenului de 0,40 ha, inclus în certificatul de atestare pe care l-au atacat.
Or în situaţia dată, prin emiterea de către Consiliul Judeţean Suceava, a certificatului de atestare a dreptului de proprietate în favoarea SC M.I. SA Fălticeni, nu le-a fost vătămat recurenţilor-reclamanţi, nici un drept, astfel că prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, nu sunt incidente.
Astfel, în condiţiile în care recurenţii-reclamanţi nu au fost vătămaţi în dreptul de proprietate, aşa cum au pretins, susţinerile lor, cum că instanţa de fond nu a cercetat aspectele de nelegalitate privind emiterea certificatului de atestare atacat, nu au relevanţă juridică în cauză.
În concluzie, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, iar recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.P., A.C., A.N. şi de H.M. împotriva sentinţei nr. 47 din 12 martie 2003 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2015/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 2027/2004. Contencios. Anulare decizie si... → |
|---|
